UMPLE-ȚI INIMA DE IUBIRE (2025) – CARTE
Titlul Original:
เติมใจให้เต็มรัก
Genul Cărții: 18+, Familie, Romantic,
Limba Nativă: Thailandeză Capitole: 27
Rating Conținut: 18+ - Restricționat (nuditate, violență, blasfemie etc)
Autor: Saenglalin
Publicată în: 22 Decembrie 2025
Traducere și adaptare: Kally
Rezumat:
Povestea urmărește relația tensionată și plină de pasiune dintre Pinnara (poreclită „micul iepuraș”) și Kawin (numit și Khun Win, descris ca un „leu” dominator).
Pinnara este o tânără studentă naivă și vulnerabilă care se află într-o situație de criză din cauza unor amenințări. Kawin este un bărbat puternic, influent și calculat. El o remarcase de mult timp pe Pinnara, iar când aceasta ajunge într-o poziție vulnerabilă, decide să nu o lase să îi scape.
Vicleanul Kawin îi propune un acord secret valabil timp de șase luni. Deși Kawin pretinde inițial că este un bărbat care se plictisește repede, scopul lui real este să o cucerească definitiv și să o păstreze în „colivia lui de aur”.
Prolog
PĂCAT ÎN INIMĂ
Posesorul fizicului înalt și impunător, de 190 de centimetri și trecut de treizeci de ani, era îmbrăcat într-un costum bleumarin, fără cravată, purtat peste o cămașă albă cu trei sau patru nasturi desfăcuți pentru un plus de confort. Fața sa frumoasă era lipsită de expresie, ochii ageri și intenși greu de descifrat, iar atitudinea sa formidabilă nu făcea decât să-i sporească prezența impunătoare.
Tânărul ședea cu picioarele încrucișate, cu spatele lat rezemat de canapeaua mare și neagră. Brațul său puternic se odihnea pe un pahar aproape pe jumătate gol de brandy chihlimbar, privirea sa pătrunzătoare fixată asupra peisajului exterior al clădirii prin peretele de sticlă. Apoi, silueta robustă a subordonatului său de încredere, cu fața acoperită de barbă și mustață, s-a apropiat de el cu o expresie încordată.
- Oamenii noștri l-au capturat, Khun.
- Bine! Atunci lasă-mă să văd fața tipului care a îndrăznit să-mi trădeze cazinoul.
- Da, Khun.
Jirasit se întoarse și dădu din cap, ordonându-le celor doi subordonați ai săi să târască trupul bătut în camera de pedeapsă, sau în ceea ce angajații cazinoului cunoșteau drept „închisoarea subterană” folosită pentru a-i supune pe cei care îndrăzneau să trădeze organizația.
Oricine vine aici, îi pot spune un lucru: fie se pregătește pentru un tur al iadului, fie se pregătește să plătească pentru păcatele sale în închisoare.
„Grand Celestia” este un hotel de lux de cinci stele, cu un cazinou mare care funcționa legal, la subsol. Situat în cartierul Watthana din Bangkok, este popular atât printre thailandezii înstăriți, cât și printre străinii care vin să stea la hotel și să-și încerce norocul.
Această locație privilegiată poate fi numită cu adevărat un paradis pe pământ. Pe lângă generarea de profituri substanțiale pentru renumita familie de miliardari, Chok Siribowornkul, datorită viziunii lor pentru afaceri și perspicacitate, singurul nepot al lui „Khun Nopadol”, care a fost îngrijit de bunicul său de la o vârstă fragedă.
Kawin Chokshiribowornkul sau „Khun Win” este iubit și respectat de toți angajații. Tânărul a fost învățat strategii, tactici și trucuri de afaceri. În adolescență, a început să-și dezvolte propriile idei de afaceri, implicându-se și lucrând alături de toți ceilalți.
În doar câțiva ani, a preluat rapid conducerea de la magnat, impunându-se independent și câștigând respect în lumea afacerilor. Acest lucru l-a transformat pe Kawin într-unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din țară încă de la o vârstă fragedă.
În timp ce ușa camerei se deschidea, o pereche de ochi negri ca smoala îl priveau fix pe tânărul casier. Un bărbat de vârstă mijlocie, cu fața umflată, îngenunchea în fața lui, corpul tremurând de frică și teroare la aureola de autoritate pe care o emana, înainte ca o voce rece să spargă tăcerea.
- Crezi că oamenii de aici sunt atât de proști încât nu știu că bancnotele schimbate pe jetoane sunt contrafăcute?
- Eu... n-am vrut, khun Win. M-am înșelat. N-o să mai fac asta data viitoare, a bâlbâit bărbatul înspăimântat, împreunându-și mâinile într-un gest implorator către tânărul său șef.
Regulile de intrare în cazinou impun clienților interesați să-și încerce norocul să aibă un depozit minim de cincizeci de milioane de baht în cont. Prin urmare, locul este plin de persoane bogate. Orbit de lăcomie și împovărat de datorii informale, unul dintre ei complotează să delapideze banii clienților, schimbând bancnote contrafăcute pe jetoane.
Știa foarte bine că încălcase o regulă serioasă a cazinoului și că nu avea cum să fie iertat, dar cel puțin pledoaria lui ar putea fi ultima șansă a vieții lui.
- Data viitoare? a rânjit Kawin cu răutate.
- Pierderea financiară pe care o voi suferi nici măcar nu include prejudiciul adus reputației mele. Dacă un client dezvăluie secretul, poți să-ți asumi responsabilitatea? Crezi că voi mai lăsa vreodată pe cineva ca tine să lucreze la cazinoul meu?
- Vă... vă rog să nu mă concediați. Sunt disperat, khun Win. Am datorii. Mi-a spus că am trei zile la dispoziție să le plătesc, altfel îmi va lua fiica de soție.
- Cine este acea persoană căreia i-ai fost de acord cu cerințele? a replicat o voce rece și lipsită de emoție.
- Vă rog, vă implor, bărbatul își împreună repede mâinile într-un gest de implorare, implorându-l pe stăpânul său,
- Sau, ce ziceți de asta? V-o dau pe fiica mea, khun Win, gratuit. Dar vă rog, nu mă concediați.
A fi concediat de la un loc de muncă bine plătit și cu beneficii excelente în acest moment este ca și cum ai fi în iad, mai ales în acest climat economic. Când ești încolțit și nu ai cum să te aperi, indiferent câtă persuasiune este necesară, casierul problematic este dispus să facă orice.
Prin urmare, a ales să-și ofere fiica de optsprezece ani ca modalitate de a-și ispăși greșelile. Cel puțin fiica lui nu ar fi trebuit să devină „amanta” unui bărbat bogat și desfrânat, care avea multe soții care se certau și se întreceau pentru atenția lui în casă.
Comparându-l pe khun Songpol cu tânărul șef care stătea în fața lui, era clar că Kawin avea un avantaj semnificativ. Provenea dintr-o familie înstărită și, în plus, tânărul era necăsătorit. Poate că tinerețea și frumusețea fiicei sale i-ar putea atrage atenția, schimbând potențial viitorul familiei sale. E chiar mai bine decât să câștigi la loterie; crima pe care a comis-o devine complet lipsită de sens.
Calea de urmat este despre câștiguri.
Cine ar fi crezut că vorbele fostului său subordonat vor dezlănțui anumite probleme ascunse în inima tânărului șef, provocând un efect de undă? Simultan, paharul de brandy din mâna lui a fost aruncat pe podea în fața vorbitorului, cioburi de sticlă s-au spart și au tăiat fața deja înroșită a casierului, făcând sângele să se prelingă încet.
Pleng!
- Hm! Ce fel de tată ești tu, să-ți oferi copilul altcuiva ca să-ți ispășești crimele? Tânărul a pășit înainte și l-a apucat pe fostul angajat de guler, ochii lui ageri arzând de furie, făcându-l pe angajat să intre în panică.
- Ca să știi, urăsc părinții egoiști care și-ar abandona propriii copii dintr-un motiv atât de stupid.
Kawin i-a izbit corpul greu de perete cu toată forța, apoi s-a întors să apuce arma neagră și lucioasă de pe masă, îndreptând-o spre frunte într-un acces de furie. Degetul lui ar fi putut apăsa pe trăgaci asupra acelor proști trădători, dacă subordonatul său de încredere nu l-ar fi reținut apucându-l de braț.
- Nu, Khun! Trebuie să vă întoarceți la ședința de consiliu. Lăsați-ne pe noi să ne ocupăm de restul.
Șeful și-a desprins brutal mâna de pe zgarda ticălosului și i-a împins pistolul subordonatului său de încredere înainte de a da un ordin sever.
- Așadar, înainte să-l dai poliției, ar trebui să-i cureți puțin gura murdară. După aceea, nu va face decât să latre și să urle cu vorbe bune.
- Nici o problemă, khun.
Jirasit știa exact ce voia să spună tânărul său stăpân prin „ai curăța gura”. Și-a plecat capul în semn de acceptare. Kawin a bătut ușor pe umărul lat al subordonatului său, știind că acesta nu-l va dezamăgi cu siguranță.
- Când termini, raportează-mi.
Kawin a ieșit din suita VIP a cazinoului, urmat de doi paznici. Apoi, strigăte de jale au răsunat când ușa s-a trântit. Tânărul ura egoismul acelui bărbat față de fiica sa, căci un astfel de act echivala cu abandonarea propriului sânge, lăsând-o să înfrunte frica și singurătatea – un sentiment pe care îl cunoștea bine.
Încă de la vârsta de zece ani, mama sa l-a abandonat, lăsându-l să crească singur, fără să cunoască adevăratul motiv. Habar n-avea că acest act a lăsat o cicatrice adâncă în inima unui băiețel, care încă mai crede că părinții lui nu-l iubesc și nici în ziua de azi nu îi pasă de el.
Chiar dacă a primit atâta dragoste și căldură de la bunicul său, în adâncul inimii sale, aceasta nu a putut niciodată compensa pe deplin dorul și dorința de a fi iubit de părinții săi...
Capitolul 1
RAR
- Hei, Pin! Smoothie-ul tău cu lapte roz e super dulce și are și frișcă!
Pinnara Wannareekul și-a ridicat privirea dintr-un teanc de documente, s-a întors și i-a aruncat un zâmbet larg și mijit celei mai bune prietene a ei, care ținea în mână smoothie-ul ei preferat și ocolea tejgheaua cafenelei spre mica masă rotundă unde stătea.
- Mulțumesc, dragă prietenă.
A spus frumoasa și drăguța femeie de douăzeci și șase de ani, întinzându-se după un pahar și luând o înghițitură răcoritoare. Se simțea energizată și gata să continue să lucreze, ca și cum ar fi primit o doză puternică de cofeină, înainte de a scana zona în căutarea prietenei sale.
- Unde e Meny? N-am văzut-o.
Jae Meny, al cărei nume era de fapt Methus, este atât feroce, cât și băiețoasă, o studentă vedetă și fostă studentă la economie care a economisit bani pentru a se transforma, schimbându-și pronumele din „el” în „ea”. Toate cele trei femei au absolvit împreună o licență.
Kanisara și Meny au ales să nu urmeze studii de masterat precum Pinnara, deoarece amândouă posedau abilități considerabile în bucătărie. În schimb, au decis să-și urmeze visul de a deschide un restaurant și o cafenea numită „Hommy Bistro & Cafe” în fața unei universități celebre din Bangkok. Cafeneaua are o ambianță în stil coreean, creând o atmosferă caldă și familiară, iar conceptul său a devenit incredibil de popular printre studenți.
- Iată-o, flirtând cu copilul ăla și zâmbind larg.
Kanisara se așeză pe scaunul din fața celei mai bune prietene a ei, arătând spre o altă fată care chicotea cu un student din anul întâi în zona exterioară a restaurantului. Acest lucru o făcu pe Pinnara, care privea, să zâmbească amuzată.
- Apropo, nu l-am văzut-o pe phi Tha, în ultima vreme. A trecut cam o lună, cred.
- Participă la mai multe seminari săptămâna asta. Este în Koh Samet și nu se va întoarce decât vineri.
Numele locației nu părea prea potrivit pentru un seminar. Întrebarea Pinnarei, menționându-l pe iubitul ei, a făcut automat ca sprâncenele Kanisarei să se încrunte, deoarece, din moment ce își văzuse cea mai bună prietenă întâlnindu-se cu acest bărbat nepăsător, chiar dacă se întâlniseră doar de câteva ori. De obicei, el călătorea mereu, nu stătea niciodată într-un singur loc. Dar nu voia să se bage și să-și facă prietena mai neliniștită.
Pe oricine iubește cea mai bună prietenă a ei, îl iubește și ea. Totuși... dacă Pinnara va trebui vreodată să sufere din cauza acestui bărbat, ea și Meny nu vor lăsa niciodată să treacă asta.
- Hei, draga mea Pin! Mi-a fost atât de dor de tine!
După ce i-a întâmpinat pe tinerii clienți, Meny s-a repezit la ea și a îmbrățișat-o cu afecțiune pe micuța Pinnara. Deși aveau aceeași vârstă, Meny a considerat-o întotdeauna pe Pun sora mai mică a grupului.
Înainte ca liderul grupului să se poată întoarce, ea a ridicat o sprânceană și a întrebat-o pe prietena ei, care stătea cu o față bosumflată, cu o privire de enervare și o expresie nedumerită.
- O! Ce e în neregulă cu tine? Faci o grimasă ca fundul unei maimuțe!
- Păi... fac singură toată treaba la cafenea, pentru că khun Methus e prea ocupat să flirteze cu bărbați tineri, a spus Kanisara.
- Taci din gură! Nu există nimeni cu numele ăsta aici.
Meny aproape că a țipat când și-a auzit vechiul nume bărbătesc. Ar fi vrut să se aplece și să-i ciufulească părul prietenei ei năzdrăvane care stătea vizavi de ea. De ce se supăra atât de tare doar pentru că voia să salute niște tipi și să își crească popularitatea?
În timp ce Pinnara își privea cele două cele mai bune prietene cum se tachinau și glumeau una pe cealaltă, nu s-a putut abține să nu zâmbească, știind foarte bine că se iubeau și erau incredibil de apropiate. Apoi, Kanisara a fost cea care a întrebat, schimbând subiectul.
- Hei, Pin, cum merge teza ta? Între munca de la facultate și cursuri, mă doare capul doar uitându-mă la tine.
- Am trimis propunerea de interviu la Grand Celestia, dar îmi cer să-l revizuiesc.
Expresia feței lui Pinnara s-a întunecat puțin, dar a perseverat atât în muncă, cât și în studii, chiar dacă familia ei nu era bogată. Locuia cu mama ei, iar familia lor era destul de bine.
Mama ei lucrează ca brutar, furnizând produse de patiserie restaurantelor și cafenelelor din districtul Hua Hin, provincia Prachuap Khiri Khan.
Venitul din afacerea lor era suficient pentru a-și întreține familia și i-a permis să-și trimită singura fiică să studieze pentru o licență la Bangkok, fără a fi inferioară celorlalți.
Mai mult, Pinnara a fost o studentă excelentă, absolvind cu onoruri de primă clasă în Economie. Având oportunitatea de a urma un master, a putut lucra la universitate în timp ce studia. Echilibrul dintre cele două activități nu a fost prea dificil pentru ea și a reușit să economisească suficienți bani pentru a se întreține pe parcursul studiilor și a ușura semnificativ povara financiară a mamei sale.
- Ei bine, așa stau lucrurile. Ești incredibil de norocos că ai tras la sorți un lucru atât de rar.
Kanisara a zâmbit, făcându-i cu ochiul și tachinându-și prietena. Pentru că atunci când Pinnara a extras lucrul rar la loterie, în loc să fie încântată și să sară de bucurie ca toți ceilalți, a stat acolo cu o față de parcă lumea se sfârșea, complet pierdută în gânduri.
A lua legătura cu un om de afaceri atât de tânăr și atrăgător e mai greu decât să împingi o piatră în vârful dealului.
Visul Pinnarei de a termina un masterat în doi ani ar putea deveni... Chiar doi ani și jumătate.
- Nu-mi spune... Pin a ajuns să-l intervieveze pe khun Kawin, nepotul bogatului om de afaceri Nopadol?
- Da! E de primă clasă, surioară. Frumos, bogat, totul e la îndemână. În plus, e incredibil de greu de abordat. Dacă ar fi fost ușor de abordat, eu aș fi terminat interviul și aș fi absolvit de mult!
- Știi, aș fi norocoasă să fiu apropiată de cineva de calibrul ăsta. Nu știu ce mănâncă khun Win, dar e incredibil de chipeș și irezistibil. Are o aură de mafiot total. Îmi amintesc că la ceremonia de premiere a burselor, acum doi ani, când a venit cu khun Nopadol, doar stând acolo și uitându-se la mine, inima mi-a bătut mai repede ca un rollercoaster. Era cât pe ce să leșin.
Meny a vorbit, cu ochii sclipind de entuziasm, ca și cum ar fi fost complet îndrăgostită de o celebritate. În schimb, Pinnara nu a putut decât să zâmbească, pentru că bărbatul pe nume Kawin Chokshiribowornkul, pe lângă faptul că era chipeș și perfect în toate privințele, era incredibil de greu de abordat și avea un nivel extrem de ridicat de spațiu personal.
Deodată, și-a amintit de acum doi ani, înainte de a începe masteratul, când Pin lucra ca asistent al profesorului Duangduen, decanul Facultății de Economie. Îl întâlnise ocazional la evenimente universitare, deoarece bunicul său, khun Nopadol, era un sponsor important al bursei ei. Chiar și așa, nu vorbise niciodată cu el personal.
Ca să nu mai vorbim de interviul pentru lucrarea ei de licență, care e practic ruinat acum. L-a depus luna trecută și abia acum a primit un răspuns pentru a face corecții, chiar și la început, este clar că „ascultarea” ei nu va fi ușoară. Spera că norocul menționat de Meny va duce la o finalizare fără probleme și cu succes a masteratului în ultimele șase luni.
Era aproape ora cinci seara. După ce Pinnara a terminat de discutat revizuirile interviului cu khun Angkana, secretara președintelui Grand Celestia, și după ce cealaltă parte i-a spus că o va contacta în curând pentru a programa interviul, a simțit o lumină la capătul tunelului pentru teza ei.
- Vă vom anunța data programării cât mai curând posibil.
- Vă mulțumesc foarte mult, khun Angkana.
Pinnara s-a înclinat respectuos în fața celeilalte femei, făcând-o pe Angkana să simtă afecțiune față de tânăra fată. Ea are o atitudine blândă, ochi plini de entuziasm și un zâmbet luminos și modest pe chipul ei frumos. După aceea, cele două femei de vârste diferite s-au despărțit pentru a-și îndeplini îndatoririle.
Mâna ei subțire și-a băgat mâna în geanta de umăr ca să-și ia telefonul mobil și i-a scris un mesaj celei mai bune prietene a ei, spunând că o va aștepta în holul hotelului.
Pentru că mai devreme, Kanisara se oferise voluntar să o ia și să o ducă înapoi la apartamentul ei, până când ușile liftului s-au deschis, indicând că ajunseseră la parterul clădirii.
În același moment, un alt lift pentru directori, situat vizavi, s-a deschis. Ochii lui pătrunzători au privit fără să vrea chipul femeii subțiri din fața lui, îmbrăcată într-un maiou sub un sacou roz deschis mulat și blugi lungi albi. Era ocupată să-și pună telefonul mobil în geantă înainte de a ieși din lift.
Kawin își amintea foarte bine de chipul acela frumos. Căldura din ochii ei și zâmbetul ei sincer i-au rămas întipărite în memorie, fără să se stingă niciodată.
Tânărul și garda sa de corp de încredere au urmat-o pur și simplu în tăcere, înainte ca el însuși să se îndrepte direct spre canapeaua de piele din hol.
Apoi, și-a luat iPad-ul și a așteptat mașina ca să meargă acasă, ca de obicei.
Totuși, chiar când Pinnara era pe punctul de a face un pas înainte, un obstacol mare i-a blocat calea. Sunetul unui cuplu tânăr care șoptea, trupurile lor fiind îmbrățișate pasional – bărbatul mângâindu-i obrazul și pielea – era atât de intens încât părea că ar fi fost singurele două persoane în acel loc. Între timp, tânăra femeie chicotea ușor și încerca jucăuș să-l descurajeze.
- Hai să ne oprim deocamdată Tha. Mi-e jenă. Vom continua sus mai târziu.
Dar cine ar fi știut că numele pe care îl rostea o va face pe Pinnara să înlemnească? Bărbatul care o suna în fiecare dimineață și seară, spunând în mod repetat că treaba lui nu era terminată și că va mai rămâne în Koh Samet câteva zile, de fapt își petrecea timpul cu o colegă mai în vârstă pe care o cunoștea foarte bine.
- P’ Tha.
- Nong Pin.
Thakoon și Pranrawee au exclamat numele persoanei care i-a întâmpinat, amândoi surprinși. Tânărul nepăsător părea luat prin surprindere, neașteptându-se să-și vadă prietena acolo. S-a scuturat repede de femeia voluptuoasă de lângă el și a pășit înainte, afișând un zâmbet infatuator, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
- Ce faci aici Pin?
- Serios? Eu ar trebui să-l întreb pe P’Tha mai multe despre munca din Koh Samet, s-a terminat?
Pinnara a accentuat în mod deliberat cuvântul „terminat”, lăsând clar că nu era suficient de naivă încât să nu vadă natura relației lor. Expresia și privirea ei în timp ce își privea iubitul erau pline de durere.
- Pot să-i explic asta lui Pin.
El a întins mâna să o prindă, dar tânăra femeie a făcut un pas înapoi, refuzând să-l lase să o atingă. În acel moment, Pinnara a simțit că toată încrederea ei în el fusese spulberată.
- Ce vrei să explici? E atât de evident.
Directorul general al Grand Celestia, după ce fusese martor și auzise tot ce se desfășura în fața lui, se lăsă pe spătarul canapelei, privind cu atenție scena ca și cum ar fi urmărit o reprezentație teatrală grandioasă în loc să citească raportul ședinței din mână, până când subordonatul său de încredere s-a apropiat de el.
- Mașina este gata, Khun.
- Spune-le să aștepte. Am ceva mai interesant de văzut chiar acum.
Capitolul 2
JUCÂND ROLUL „VECINULUI” DE ALĂTURI
- Spune-le să aștepte. Am ceva mai interesant de făcut chiar acum.
Jira era complet uluit.
Nu știu ce e așa interesant la asta, dar dintr-o dată tânărul șef joacă rolul vecinului curios, observând constant și fiind atent la ce se întâmplă, ceea ce este complet neobișnuit pentru el.
Tânărul bodyguard nu a putut decât să-și plece capul și să facă un pas înapoi, stând de cealaltă parte, rămânând tăcut și observând de la distanță.
În timp ce situația tensionată din fața lui punea o presiune imensă asupra lui Tha, acesta rămânea uluit, încercând să găsească o scuză pentru a arăta din nou bine în ochii lui Pinnara.
Pranrawee știa că nu va spune întregul adevăr, așa că a luat inițiativa de a vorbi pentru a-l proteja pe bărbat și pe ea însăși și, de asemenea, pentru a sublinia importanța relației lor, astfel încât ea să știe.
- Cred că ar trebui să te calmezi mai întâi, Pin.
- Cât de răbdătoare și deschisă la minte trebuie să fiu, să mă lași pe mine pentru ca tu să „mănânci” în secret pe la spatele meu în halul ăsta?
- Nu fi așa arogantă, pentru că cea care vine mai târziu este probabil Pin. Tha și cu mine suntem împreună de trei ani. Chiar dacă relația noastră a avut suișuri și coborâșuri, iar tu s-ar putea să fi cealaltă femeie, Tha se va căsători cu mine în câteva luni. Gândește-te bine cine înșală pe la spate.
Cuvintele lui Pranrawee nu numai că au întărit faptul că Pinnara fusese înșelată să-l iubească și să aibă încredere în bărbatul din fața ei timp de un an întreg, dar i-au amintit și că, indiferent cât de cochet ar fi fost bărbatul ei, în cele din urmă, femeia pe care Tha o alegea era doar ea.
Pinnara încerca să-și înăbușe furia, cu mâinile ei mici strânse pe lângă corp, chiar dacă ochii ei mari și rotunzi, care odinioară străluceau puternic, ardeau de lacrimi. „Nu-mi voi arăta absolut deloc partea slabă.”
Tha este fiul unui politician local din provincia Pathum Thani. Este considerat chipeș, genul la care visează multe fete. Întrucât urmează un master în Administrarea Afacerilor are cursuri pe lângă facultatea de Economie, acolo a întâlnit-o pe Pinnara pentru prima dată.
Cu frumusețea ei uimitoare, ochii ei rotunzi și strălucitori și zâmbetul dulce, s-a îndrăgostit la prima vedere. De atunci, Thakoon a început să o cunoască și să încerce să se apropie de ea. Tânărul s-a comportat ca un gentleman, cald, amabil și atent, ceea ce i-a determinat să se întâlnească timp de un an întreg.
Dar astăzi și-a dat seama că un bărbat ca Thakoon nu era demn de încredere. Profită de relația șubredă dintre el și Pranrawee, comportându-se ca un burlac perfect și de neatins.
În realitate, era o mincinoasă, înșelătoare și manipulatoare, complet inconștientă și chiar se poziționa fără rușine că o femeie aflată într-o relație dublă.
În ultimul an, Pinnara visase la o viitoare căsătorie cu acest bărbat. Însă realitatea la care a fost martoră i-a deschis ochii, realizând că nu putea rămâne captivă cu o persoană atât de groaznică. Avea și ea demnitatea ei.
- Vă mulțumesc foarte mult, Tha și Pran că mi-ați deschis ochii. Nu trebuie să mă asociez cu cineva cu un caracter atât de rău. Exact cum se spune... un cadavru în putrefacție va fi întotdeauna asociat cu un sicriu în descompunere.
Alții ar putea să o vadă pe Pinnara ca pe o femeie rezervată și dulce, dar, în realitate, este o luptătoare feroce. Din moment ce cele două persoane din fața ei i-au rănit sentimentele și i-au trădat încrederea, de ce ar trebui să continue să le arate respect?
- Pun, chiar crezi că familia lui Tha ar accepta o femeie săracă ca tine? Mi-au spus totul. Singurul motiv pentru care sunt drăguți cu tine este pentru că le pare rău pentru tine.
Nu știu ce motiv să spun că îmi pară rău pentru ea. E doar o scuză folosită de bărbații cocheți cărora le este frică să nu fie prinși.
- Pran! Destul! interveni Thakoon, trăgând-o pe viitoarea sa mireasă de braț pentru a o împiedica să o rănească pe Pinnara și avertizând-o să nu facă asta.
Pentru că acum vocea lui Pranrawee devenea din ce în ce mai puternică, atrăgând atenția oaspeților cazați la hotel. Înainte ca bărbatul viclean să poată reacționa, s-a întors către fosta lui iubită și a dat vina pe ea pentru tot ce se întâmplase în relația lor.
- Întotdeauna am crezut că Pin va fi altfel, dar până la urmă, își petrece tot timpul muncind. Dând meditații, înlocuind profesorii... e incredibil de plictisitor. Te aștepți să suport o femeie ca tine? Recunoaște, motivul pentru care nu ne-am înțeles este din cauza propriilor tale acțiuni.
Cât de rău trebuie să fie cineva să o învinovățească pentru tot?!
- Nu încerca să te justifici. Dacă vrei să termini lucrurile, spune-o, e atât de ușor, a replicat Pin furioasă.
- De acum înainte, nu mai avem nimic de-a face unul cu celălalt. Mergeți și distrați-vă.
Pinnara a continuat cu o voce calmă, cu ochii plini de dezgust și furie mocnită. Atitudinea ei severă și furioasă i-a spus lui Thakoon că nu mai era o femeie naivă care s-ar fi lăsat ușor înșelată. Apoi, silueta ei subțire a plecat fără să se uite măcar înapoi.
Între timp, Kawin, comportându-se ca „vecinul curios”, a rânjit, un chicotit satisfăcut scăpându-i de pe buze.
Era intrigat de natura sfidătoare a tinerei femei din fața lui. Cei care trădau în relații încă îndrăzneau să creadă că au dreptate, nu doar în acțiunile lor, ci și caracterul lor erau la fel de josnice.
Înainte ca silueta înaltă să se ridice încet în picioare, a aruncat o privire spre cei doi tineri care stăteau acolo, cu fețele amorțite și bătând din picioare cu furie.
Fața Pinnarei s-a înroșit de furie. Toate emoțiile i-au copleșit inima, făcând-o să tremure. Ochii i s-au umplut de lacrimi. A încercat să-și ridice capul, clipind rapid pentru a-și reține lacrimile de slăbiciune. Nu pentru că îl iubea atât de mult pe Thakoon, ci pentru că înșelăciunea era inacceptabilă. Suferea.
Urăsc înșelătorii!
În acel moment, persoana mică, mergând ca un robot, aproape că a fost lovită de un grup mare de turiști care foloseau hotelul din apropiere, dacă nu ar fi fost trasă mai aproape exact la timp.
Brațe puternice au îmbrățișat corpul mic într-o îmbrățișare caldă. Cea care încerca să fie puternică nu a putut rezista. Pinnara era ca un pahar crăpat peste tot; cea mai mică atingere o făcea să se spargă în bucăți.
Și-a lăsat lacrimile să curgă în tăcere, fără suspine sau văicăreli, fără să-i pese pe cine îmbrățișa.
Dar Kawin putea simți rana din inima ei. Tânărul i-a mângâiat spatele subțire, simțind lacrimile udându-i cămașa. Mâinile ei mici i-au strâns tivul sacoului. Slăbiciunea ei îi provoca durerea inimii puternice într-un mod pe care nu-l mai simțise niciodată cu nimeni altcineva.
Tânărul îi înțelegea perfect sentimentele. Să fii martor cum un iubit te înșală chiar sub ochii tăi era incredibil de dureros, iar să rupă definitiv legăturile unei relați nu era deloc ușor pentru o femeie mică de statură ca ea.
Văzând aceasta, Jirasit a pășit rapid înainte pentru a-și proteja stăpânul, dar Kawin a ridicat mâna pentru a-l opri. Acțiunile stăpânului său i-au surprins pe mulți. Bărbatul, de obicei rezervat și retras, îi permisese unei femei pe care nu o cunoștea să se apropie de el atât de ușor. În ciuda surprizei, nimeni nu a îndrăznit să-l întrebe. Nu au putut decât să-și plece capetele și să se retragă la pozițiile lor din apropiere.
După o vreme, când suspinele s-au potolit și persoana din brațele lui a părut să-și dea seama ce se întâmplă, Pinnaree s-a desprins repede din îmbrățișare.
- Oh! Îmi... îmi pare atât de rău. Îmi pare foarte rău, și-a cerut scuze persoana în mod repetat, plecându-și capul de rușine și ștergându-și în grabă petele de lacrimi cu mâna.
Dar înainte ca Kawin să poată scoate un cuvânt, o voce care o striga pe tânără răsună din spatele lui.
- Pinara!
Persoana chemată s-a grăbit să se ducă la prietena ei apropiată. Văzând fața înroșită și ochii umflați ai persoanei din fața ei, Kanisara s-a grăbit să-și îmbrățișeze prietena, plină de îngrijorare. Cele două fete s-au ținut apoi de mână și au urcat în mașină, plecând până au dispărut din raza vizuală.
Apoi Jirasit a pășit înainte, și-a plecat capul pentru a cere permisiunea și a raportat ultima sarcină a zilei.
- E aproape timpul pentru cină cu stimatul președinte.
- Ei bine, hai să mergem.
Kawin i-a răspuns subordonatului său de încredere în timp ce picioarele sale lungi se îndreptau spre sedanul luxos parcat în fața hotelului, unde îl aștepta un șofer. Pantoful său negru din piele a călcat pe ceva și s-a aplecat să-l ridice. A văzut o mică brățară strălucitoare din argint. Nu a fost greu de ghicit cui îi aparținea – fetei înlăcrimate care se agățase de el, udându-i costumul Armani cu lacrimile ei.
Dar de ce i se părea atât de inexplicabil de familiar această brățară? Ah, sigur! În timp ce directorul general se urca pe bancheta din spate a mașinii, o voce profundă și răgușită a vorbit, l-a strigat pe subordonatul său de încredere, care stătea lângă șofer.
- Jira.
- Da, khun, subordonatul său de încredere și-a ridicat privirea prin oglinda retrovizoare spre tânărul său șef, nerăbdător să primească ordine.
- Găsește-mi toate informațiile despre femeia aceea pe nume Pin.
Capitolul 3
EXTREM DE SUSPECT
- Găsește-mi toate detaliile despre femeia aceea pe nume «Pin».
- Bine.
Părea că șeful său fusese îmbrățișat doar câteva minute. Jirasit s-a gândit că această persoană trebuie să fie „specială”, spre deosebire de oricine altcineva. A zâmbit în sinea lui înainte ca privirea sa să cadă asupra unei perechi de ochi ageri care se reflectau în oglinda retrovizoare, privindu-l cu atenție.
- De ce zâmbești?
- Nimic, Khun. M-am gândit doar că fata aia trebuie să aibă ceva special ca să te facă să te uiți la ea.
Jirasit a fost destul de surprins, deoarece nu-l văzuse niciodată pe tânărul său șef manifestând un interes excesiv față de vreo femeie, nici măcar față de angajatele care îi aruncau priviri cochete ori de câte ori directorul general venea să inspecteze lucrările. Totuși, niciodată până atunci Kawin nu manifestase un asemenea interes față de vreuna dintre ele.
- Fă cum îți spun sau vrei să mergi pe jos acasă?
- Nu, e mai bine să merg cu mașina. E mult mai confortabil.
Privirea severă și rece a lui Kawin i-a spus lui Jira că, dacă va continua să fie curios, ar trebui să se pregătească să facă o plimbare noaptea prin Bangkok. Subordonatul său de încredere nu a ezitat să-i ordone imediat șoferului să pregătească mașina.
Sau poate de data asta voi avea în sfârșit o „iubită” ca toți ceilalți?
Cu doi ani în urmă
La Universitatea VBE, a avut loc o mică ceremonie de decernare a burselor în cadrul Facultății de Economie, omul de afaceri proeminent Nopadol oferind burse studenților de licență, masterat și doctorat. Au fost acordate în total cincisprezece burse. După ceremonie, a avut loc o mică sărbătoare și o întâlnire în cadrul grupului.
O figură înaltă și impunătoare, într-un costum închis la culoare și elegant, privea în jos de la balconul săli de recepție de la etajul doi. Ochii săi pătrunzători s-au întâlnit cu cei ai unei siluete subțiri și grațioase, îmbrăcată într-o rochie albastru deschis. O față dulce și blândă cu ochi mari și strălucitori căutau ceva.
Când a văzut ce căuta, un zâmbet strălucitor i s-a întins pe buzele rozalii, făcându-l să se simtă ca și cum ar fi fost vrăjit. Inima lui puternică bătea cu putere ca niciodată.
„Frumos”... acesta a fost primul cuvânt care i-a venit în minte.
„Încântătoare”... acesta e al doilea cuvânt care îi venea în minte, ceea ce face ca el să nu-și mai ia ochii de la ea.
Nu era ca și cum Kawin nu ar fi întâlnit niciodată femei frumoase. Aproape fiecare femeie care îl aborda era uimitoare. Cu toate acestea, majoritatea erau frumoase datorită machiajului și îmbunătățirilor corporale. Deși nu era nimic în neregulă cu asta, fiind o chestiune de alegere personală, pentru el, frumusețea naturală pe care o vedea în fața lui lăsa o impresie mai durabilă.
O siluetă subțire se îndrepta cu pași mari spre banca de piatră din fundul grădinii, unde un băiețel îmbrăcat într-un smoching și cu papion stătea cu brațele încrucișate, cu o privire îmbufnată și morocănoasă. Micuțul se aplecă în față cu un zâmbet fermecător și îl salută cu o voce dulce și clară.
- Deci aici este micul Kopter a lui P’Pin?
Când băiețelul s-a întors și și-a văzut prietena apropiată, s-a bosumflat și a părut că era pe punctul de a plânge, scâncind:
- Phi Phin... Huh!
- De ce plânge băiatul meu cel deștept? Poți să-mi spui?
Pinnara a îngenuncheat pe iarba moale din fața copilașului și a întins ambele mâini pentru a-i mângâia ușor capul și umerii, într-un gest reconfortant.
Mai devreme, tânăra femeie văzuse expresia îngrijorată și ochii decanului, îngrijorat de fiul lui de patru ani, care se văicărea și voia ca mama lui să-l răsfețe. Dar pentru că profesorul Duangduen trebuia să se ocupe de oaspeții importanți, băiețelul, Kopter, s-a supărat și a fugit de la eveniment. Pinnara, care era destul de apropiată de băiețel, s-a oferit voluntar să-l ajute să-l caute, ca ea să nu-și facă atâtea griji.
- Mamei nu-i pasă de mine... Mânuța dolofană a micuțului și-a șters repede lacrimile de pe obraz, în timp ce el ofta ușor, aducând un zâmbet afectuos oricui îl vedea.
- Mama nu îl pe iubește pe Kopter, nu-i așa?
Întrebarea copilului mic a fost suficient de tare pentru ca cel de la balconul de deasupra să audă clar. Era aceeași întrebare care îi frământase mintea lui Kawin în copilărie. Tânărul își tot punea aceeași întrebare, dar primea întotdeauna doar răspunsuri reconfortante care îi spuneau să uite de ea.
„Nu-ți face prea multe griji. Mă ai încă pe mine, dragul meu.”
Sau chiar doica care l-a crescut spunea adesea asta.
„Nu e adevărat. Mătușa Arun îl iubește pe Win cape propriul copil.”
Dar niciunul dintre cuvinte nu a reînviat inima care tânjea după dragostea unei mame. În acest moment, voia să afle adevărul: de ce hotărâse ea să-l lase cu bunicul său timp de aproape douăzeci de ani? Deodată, o voce dulce și caldă a vorbit.
- Toți părinții își iubesc și le pasă de copilul lor. Doar că, în acest moment, s-ar putea să fie ocupați sau să aibă un motiv anume care să-i fi rănit neintenționat sentimentele lui Kopter. Dar crede-mă, indiferent ce ar face părinții voștri, există întotdeauna o «dragoste» în asta. Pinnara a șters ușor lacrimile de pe obrajii dolofani ai băiețelului cu degetul mare.
- Dar nu trebuie să fugi așa, bine? Mama ta e foarte îngrijorată, a spus Pin, zâmbind dulce și blând, înainte de a-l îmbrățișa pe băiețelul care i s-a repezit în brațe.
Acțiunile lui Pin l-au făcut pe cel care priveau de departe să zâmbească ușor, ca și cum ar fi fost acel copil mic care era mângâiat.
Cuvintele pe care le auzea erau ca un balsam pentru inima lui ofilită, făcând-o să bată din nou. Nu știa dacă răspunsul ei era adevăratul motiv pentru care mama lui îl părăsise și dispăruse atât de mult timp – că tot ce făcea era pentru că îl „iubea”. Acel răspuns hrănise inima lui Kawin până în ziua de azi
În prezent...
O limuzină luxoasă a oprit în fața conacului Choksiribowornkul la ora șase seara. O siluetă înaltă și impunătoare a pășit pe poartă și l-a găsit pe proprietarul casei, în vârstă de șaptezeci și nouă de ani, deja așezat la masa din sufragerie, însoțit de Arun, menajera principală și doica lui Kawin. Văzându-și tânărul stăpân, pe care îl crescuse încă din copilărie, Arun a radiat de încântare și le-a poruncit servitorilor să aducă mâncarea.
- În sfârșit ai ajuns, scandalagiule. Ai întârziat zece minute azi.
- Știi cât de ocupat sunt. Dacă ți-e foame, de ce nu mănânci mai întâi, bunicule? Așa nu va trebui să aștepți cu stomacul gol.
Kawin a răspuns și s-a așezat pe scaunul din stânga bătrânului, în timp ce în fața lui stătea Jirasit, tânărul bodyguard căruia i se permitea întotdeauna să ia parte la masa din sufragerie.
- Am uitat că am un singur nepot care muncește din greu.
- Atunci de ce nu mă ajuți cu treaba, bunicule? În felul acesta nu vei mai fi atât de neliniștit și pot veni acasă mai repede să iau cina cu tine.
- Nepotul ăsta al meu, uite cum răspunde cu o față atât de serioasă.
Bunicul își dorea neapărat să întindă mâna și să-și lovească iubitul nepot peste cap. Întâlnind privirea intensă si aprigă, a nepotului său, o privire care ar speria orice angajat sau subordonat, nu i-a păsat deloc. A continuat doar să-i zâmbească răutăcios nepotului său.
- În loc să-l pui pe bunicul tău să te ajute cu treaba, ce-ar fi să îți găsești o soție bună? Bunicul a continuat să ofere sugestii, făcându-l pe cel care era pe punctul de a-și pune orez în gură să se oprească brusc.
- Ce!
- Ei bine, dacă te căsătorești, vei avea copii. Apoi eu voi avea strănepoți. După aceea, vei avea pe cineva care să te ajute cu munca.
- Visezi înainte să dormi?
Bătrânul, cu zâmbetul său radiant, nu și-a putut reprima gândurile când nepotul său năzdrăvan l-a întrerupt, aproape dându-și capul de pe farfuria cu orez, în timp ce Jira și Arun, menajera, erau de față. Arun nu s-a putut abține să nu zâmbească ușor la glumele jucăușe ale bunicului și ale nepotului.
- Serios, Win, ai aproape treizeci și șase de ani. Nu crezi că ar trebui să am un nepot sau o noră?
- Dacă aș avea, bunicul ar vedea cu ochii lui, a răspuns Win pe un ton obosit, dar ascultătorul se simțea tulburat pentru că își dorea cu adevărat ca strănepoții să alerge casă și să-i țină companie.
Deodată, ochii pătrunzători ai bărbatului de aproape optzeci de ani, au zărit o pată de ruj roz deschis lângă nasturii cămășii albe a nepotului său. Un zâmbet malițios i s-a întins pe față. Cineva care văzuse totul știa exact ce înseamnă o astfel de urmă.
- Sau poate ai găsit deja pe cineva care te interesează, de aceea nu mi-ai spus? Nopadol și-a mijit ochii, scrutându-l pe cel care stătea lângă el. Dar nepotul său năzdrăvan era mai interesat de mâncarea din farfurie decât de subiectul conversației.
- E mai bine dacă nu ai spune prostii.
- Înainte să te cerți cu un bătrân, uită-te mai întâi la propria ta cămașă, nepoate.
După ce a spus asta, a bătut ușor umărul lat și a zâmbit larg de fericire. Și a funcționat; persoana care se comportase ca și cum nu știa nimic s-a uitat în jos spre locul unde îi zăbovea privirea bunicului său. Era o pată slabă de ruj roz. Nu era nevoie să investigheze mai departe pentru a afla a cui era.
Deci plângăcioasa aia m-a făcut de râsul tuturor la masă? Dacă o va mai vedea vreodată, voi regla conturile cu ea, stai să vezi! Dar, în mod ciudat, în loc să se înfurie, a zâmbit ușor și a schimbat repede subiectul.
- Uite. N-ai spus că ți-e foame? Nu te-am văzut mâncând nici măcar o îmbucătură, doar îmi găsești defecte.
- Ei bine, ești nepotul meu, cum să nu fiu interesat de tine? Deci, pe scurt, am o noră acum, nu-i așa?
Kawin și-a dat ochii peste cap și a clătinat ușor din cap înainte de a renunța. A luat un pahar cu apă, l-a băut și s-a ridicat, ieșind cu pași mari din sufragerie și îndreptându-se direct spre biroul său de la etaj, încheind practic conversația cu acțiunile sale. Bunicul său l-a strigat repede.
- Hei! De ce mă lași așa, Win?
- Sunt sătul. Ești prea ocupat să-ți faci griji pentru treburile altora.
După ce a răspuns Kawin a ieșit din sufragerie, lăsându-și bunicul fără cuvinte și incapabil să mai argumenteze, doar pentru a fi păcălit și insultat încă o dată de iubitul său nepot.
- Nepotul ăla...e chiar nerecunoscător! Cine l-a crescut?!
- Bunicul său l-a crescut singur.
Mătușa Arun i-a răspuns lui Nopadol cu un zâmbet blând și o voce lentă și deliberată. Totuși, Nopadol părea complet luat prin surprindere, așa că și-a îndreptat atenția către tânărul bodyguard care își mânca orezul în tăcere.
- Deci, Jirasit, încearcă Win să îmi găsească o noră? Goana neobosită a bogatului om de afaceri Nopadol după o noră nu s-a încheiat încă, iar întrebarea a căzut acum asupra lui Jirasit.
- Ăă... ei bine... persoana care se afla într-o poziție dificilă, incapabilă să răspundă, dar o voce parcă din ceruri a venit să-l salveze.
- Jira!
Chiar dacă vocea suna ciudat de rece, Jira își ridică repede paharul cu apă ca să-și clătească gura și bâlbâi un răspuns.
- Da, Khun.
- De ce mai zăbovești? Grăbește-te și mănâncă, apoi întoarce-te la treaba pe care ți-am dat-o, sau te dau afară!
Ascultând, s-ar putea să nu fie doar tonul unei mustrări. Dacă mai ezită, organele inferioare s-ar putea să-i fie servite tânărului stăpân.
- Da, Khun. Atunci îmi iau rămas bun acum. Mulțumesc pentru masă, mătușă Arun.
După ce termină de vorbit, Jira nu pierdu niciun moment și ieși din sufragerie atât de repede încât abia dacă lăsă vreo urmă de praf, lăsându-i pe cei doi bătrâni să se uite după el nedumeriți. Apoi, capul familiei murmură încet pentru sine.
- Tipii ăștia sunt cu totul altceva, mai ales Win. E clar că se comportă suspicios.
Capitolul 4
GÂNDEȘTI CA MINE?
Această casă în stil cabană, cu două etaje, de culoare crem, este situată în apropierea plajelor imaculate cu nisip alb din Hua Hin. Fațada casei dispune de o mică grădină, plantată cu ierburi aromatice, legume și plante ornamentale, creând o atmosferă plăcută și relaxantă.
Exteriorul este înconjurat de un gard scund, din lemn, similar cu designul casei, care servește doar la definirea limitelor și face ca locuința să arate caldă și primitoare.
A trecut o săptămână de la despărțirea dintre Pinnara și Thakoon. Tânăra s-a întors acasă pentru a-și vindeca rănile emoționale, iar Kanisara și Meny au fost de acord cu ideea ei. Cel puțin o schimbare de peisaj o va ajuta să se recupereze mai repede.
Pinnara s-a simțit norocoasă să primească sprijin din partea celor mai bune două prietene ale sale, Kanisara și Meny, care s-au unit pentru a se ruga pentru Thakoon și Pranrawee, fără a lăsa aproape niciun spațiu între vocile lor. Deși era încă îndurerată, dragostea și grija celor din jurul ei au ajutat-o să devină mai puternică din punct de vedere mental mai rapid.
Nenorocit! Fiu de cățea!
Aceasta era frustrarea reprimată pe care Meny voia să i-o descarce mincinosului, Thakoon, după ce aflase întreaga poveste. Fața și comportamentul ei de regină a grupului, arătau clar furie și resentimente față de el.
Între timp, Kanisara i-a oferit cuvinte de alinare celei mai bune prietene a ei la telefon.
(„Bine că ai scăpat de cineva ca el. Fie ca el să fie binecuvântat, Pin.”)
- Sunt mai bine acum. Tu și Meny nu trebuie să vă faceți griji, le-a zâmbit Pin celor două prietene ale ei, arătându-le că nu-i mai pasă de bărbatul acela nenorocit.
(„Dacă totul e în regulă, atunci sunt ușurată. Măcar să nu lași o persoană rea ca el să îți blocheze oportunitățile, știi?”)
Cum se spune, „Chiar și pieptul de pui are nevoie de marinare, iar o inimă frântă are nevoie de o nouă iubire, nu-i așa, surioară?” Kanisara s-a întors să o întrebe pe prietena ei, care o învăța pe Pin cum să se deplaseze mai repede decât un tren de mare viteză Shinkansen care schimbă liniile.
(„Da, desigur. De ce să stai cu cineva groaznic? Găsește-ți pe cineva nou și găsește-ți pe cineva bun, pe cineva cu adevărat minunat, draga mea. Cineva ca Pin, e frumoasă, are pielea albă și o siluetă grozavă. E atât de atrăgătoare, încât își poate găsi cu ușurință o nouă iubire.”)
Remarca plină de complimente a lui Meny le-a făcut pe Kanisara și Pinnara să izbucnească în râs, transformând instantaneu atmosfera sumbră într-una de bucurie.
- Deci, stai aici și te bucuri de priveliște, draga mea?
Napassawan Wannareekul, în vârstă de cincizeci și șase de ani, și-a întâmpinat fiica cu un zâmbet blând și ochi plini de dragoste, în timp ce privea silueta mică care stătea pe banca din grădină, privind lumina aurie care se estompa în marea din fața lor.
- Acest loc este cel mai frumos.
Frumoasa fată a zâmbit slab în timp ce mama ei s-a apropiat și s-a așezat pe aceeași bancă, mângâindu-i ușor părul cu mâna ei caldă, a întrebat:
- Deci, câte zile vei sta cu mine, Pin?
- O săptămână, Pinnara a îmbrățișat silueta plinuță a mamei sale și și-a lipit capul mic de umărul delicat al mamei, un gest familiar din copilărie, când căuta afecțiune.
- Stai atât de mult timp copilul meu. Nu-l va deranja pe profesorul tău că îți neglijezi studiile și munca?
- Mai am de terminat doar teza, apoi voi absolvi. Cât despre muncă, e vacanța de vară, așa că nu prea am ce face. E mai bine să fiu cu mama. Îmi este atât de dor de tine.
Chiar dacă Napasawan nu era mama biologică a acestei fetițe minunate și prețioase, era gata să-i ofere Pinnarei toată dragostea și căldura de care avea nevoie.
În trecut, Napasawan a trebuit să se mute în Hua Hin, unde prepara deserturi și gătea mâncare pentru a se întreține. Într-o zi, după ce termină munca la un restaurant și se îndrepta spre casă, a început să plouă torențial.
Mașina gonea cu viteză nesăbuită și, în același moment, o mașină din fața ei a derapat din cauza apei de pe sosea, s-a răsturnat violent și i-a spart parbrizul.
Doi pasageri din mașină zăceau respirând încet, dar cea mai sfâșietoare priveliște era cea a unei fetițe de doi ani, cu fața mică și mâinile mânjite de sânge și ulei, plângând isteric în brațele unei femei. A fost o priveliște care a întristat-o profund pe Napasawan.
Incapabilă să suporte priveliștea, ea a îmbrățișat acel copil, în timp ce sirenele unei ambulanțe răsunau în apropiere. Salvatorii i-au dus apoi de urgență pe răniți la spital, dar în cele din urmă nu au mai putut să le salveze viața.
Pierzând o persoană dragă, Napasawan a înțeles imensa suferință pe care a îndurat-o fetița. Prin urmare, s-a ocupat de tot și a adoptat copilul, promițând să aibă cea mai bună grijă de Pinnara.
- E adevărat.
- Da, te iubesc, mamă, a continuat fiica să vorbească cu blândețe, făcând o grimasă flatantă. Era atât de adorabilă încât mama ei nu s-a putut abține să nu-i sărute căpșorul.
- Și eu o iubesc pe Nong Pin, ești fiica mea.
Pinnara s-a desprins din îmbrățișarea caldă și a privit chipul mamei sale cu ochi mari și inocenți, înainte de a-i săruta obrazul dolofan. Naphatwan nu a putut decât să zâmbească ușor la gestul afectuos al fiicei sale.
Reuniunea cu mama ei i-a permis să-și vindece inima frântă după o poveste de dragoste pură și inocentă. Relația dintre ea și fostul ei iubit nu era un secret; Pinnara a decis să-i spună mamei sale tot ce se întâmplase.
Totuși, mama ei nu a învinovățit-o deloc. În schimb, a îmbrățișat-o și a consolat-o, respectându-i pe deplin decizia. Prin urmare, de acum înainte, problema lui Tha va deveni doar un eveniment trecut, îngropat adânc, și nu se vor mai împăca niciodată.
Nenorocitul ăla e mort pentru mine.
*****
O săptămână mai târziu... În luxosul zgârie-nori care găzduiește birourile Grupului Chok Siribowornkul, situat în același complex cu hotelul și cazinoul Grand Celestia, un tânăr bodyguard robust intră în biroul directorului general, ținând în mână niște documente.
- Am informațiile pe care le-ați solicitat, khun Win.
- Ăă, mulțumesc foarte mult.
Șeful a scos trei sau patru documente dintr-un plic maro și s-a uitat la ele aproape două minute. Apoi a ridicat privirea și l-a întrebat pe subordonatul său de încredere...
- Deci locuiește doar cu mama sa, nu-i așa?
- Da, pe certificatul de naștere nu este trecut numele tatălui; e trecut doar khun Naphat Wannwannareekul ca mamă. În ceea ce privește suspiciunile domnului Win cu privire la mama lui khun Pin...
Jirasit clătină încet din cap ca răspuns, pentru că încercase să investigheze și să caute informații, dar nu exista absolut nicio posibilitate. Asta îi era suficient lui Gawin să înțeleagă.
- Probabil că mă gândesc prea mult la lucruri, a spus Kawin, pe chip și în ochi, reflectând același gol din inimă. Tânărul își căutase familia toată viața, dorind să știe unde se aflau părinții lui, dar tot nu găsea nicio urmă de ei.
Jira și-a văzut tânărul stăpân privind în continuare fotografia de 10x15 cm din fața lui. Chipul frumos și zâmbetul strălucitor au înmuiat în mod ciudat ochii pătrunzători ai lui Kawin.
În exterior, oamenii l-ar putea percepe pe șeful său ca fiind decisiv și sever, poate pentru că responsabilitățile pe care le-a avut de la o vârstă fragedă i-au servit ca un fel de scut protector.
Dar în adâncul sufletului, Kawin se simțea singur și gol. Tânărul bodyguard știa exact cât de mult.
- Voi continua să lucrez.
- Da, khun.
Înainte ca Jira să poată ieși măcar din biroul șefului său de la etajul treizeci și șase, s-a auzit o bătaie ușoară în ușă, o cerere de permisiune de intrare. O femeie de treizeci de ani, într-o uniformă îngrijită, ținând în mână un teanc gros de dosare, s-a apropiat de biroul tânărului șef și i-a vorbit politicos.
- Există câteva documente pe care șeful trebuie să le semneze înainte de ședința de azi după-amiază.
- Poți să-le lași aici.
Kawin a vorbit pe un ton calm și serios înainte de a lua un dosar de pe birou și de a-l deschide, citind în tăcere și intrând în modul de lucru serios. Între timp, secretara lui și-a amintit brusc ceva și a început să raporteze.
- O! O studentă absolventă pe nume Pinnara a depus o cerere pentru a vă intervieva, șefu’, pentru teza ei. De data aceasta, îmi cere un răspuns. Ar trebui ca interviul să fie la fel ca înainte?
Vârful stiloului, care semna documentul, se opri ușor. Nu se așteptase ca soarta să-i trimită acest mic iepuraș direct lui. Cum ar putea să o lase să scape? Kawin și-a ridicat privirea din dosar și i-a răspuns calm secretarei sale.
- Eu voi fi cel care va răspunde la toate întrebările interviului. O puteți contacta direct.
Angkana s-a simțit surprinsă și, fără să vrea, s-a întors să întâlnească privirea tânărului bodyguard care stătea în apropiere, ca și cum ar fi întrebat: „Crezi la fel ca mine, B1?”. Totuși, Jira nu i-a răspuns lui B2, doar și-a plecat capul și a ascunde un mic zâmbet.
Se pare că micul și naivul iepuraș Pinnara va fi probabil încolțit și prins într-o cușcă de aur de către leul cel mare. Dacă Kawin își dorește ceva, nu are cum să nu-l obțină. Un bărbat plin de încredere, cu un talent pentru manipulare, cum ar putea scăpa această tânără femeie fără experiență?
Capitolul 5
OFERTA LEULUI
- Încă ești trist din cauza brățării, Pin?
Napasawan a întrebat-o pe frumoasa ei fiică, care a rămas tristă și retrasă la masa din sufragerie după ce și-a dat seama că brățara pe care i-o dăduse cadou de ziua ei dispăruse.
- Ei bine, mama s-a obosit din răsputeri să mi-o dăruiască. Uită-te la mine sunt complet iresponsabilă!
Pinnara a făcut o grimasă, cu obrajii umflați, după ce a încercat să-și amintească posibilele locuri unde a fost și unde ar fi putut pierde brățara ei iubită. Cel mai probabil, atunci când se afla în îmbrățișarea aceea caldă.
Gândul la parfumul lui curat și la căldura care radia din el a făcut-o să se înroșească la fața.
- Bunurile materiale, copilul meu, pot fi întotdeauna înlocuite. Dar dacă i se întâmplă ceva fiicei mele într-o zi, voi fi mult mai tristă.
- O, îmi pare atât de rău, mamă, a spus ea, cu brațele subțiri, care i-au cuprins talia mamei sale, iar ea i-a mângâiat obrazul moale.
- Te rog, nu te supăra pe mine. Te iubesc foarte, foarte mult.
- Uită-te la tine, mereu atât de afectuoasă. Cine ar putea fi vreodată supărată pe singura ei fiică? O mână delicată mângâie căpșorul cu o tandrețe iubitoare, atât de mare încât menajera, Waen, care o ajuta de mult timp cu prăjiturile, nu se putu abține să nu zâmbească în semn de apreciere pentru scena iubitoare din fața ei.
- Pin este acum exact ca micuța Pin când avea cinci ani. Îi place să fie afectuoasă, iar Phat cedează întotdeauna.
- Corect, Waew? Cred și eu la fel. Dacă voi avea vreodată un ginere, va trebui să-l dresez să fie încăpățânat, altfel se va topi ușor din cauza farmecului lui Pin.
- Destul, eu, nu mai sunt tristă. Hai să mâncăm niște gustări făcute de mama și mătușa Waen.
Pinnara a ridicat steagul alb, predându-se și schimbând subiectul. Simțea că se bagă singură în bucluc, fața i se înroșise. Mâna ei subțire a apucat brioșa cu ciocolată din fața ei, a mușcat-o zdravăn și a mestecat-o până când obrajii i s-au umflat adorabil, în timp ce mama ei o privea cu nerăbdare cum savura desertul.
- Cum a fost, draga mea? A fost delicios? Când pleci, o să-ți pun câteva la pachet.
- E cel mai delicios! Frumoasa fiică a zâmbit, obrajii ei dolofani radiind, făcând ca fața frumoasă și tinerească a lui Napasawan să se deschidă cu un zâmbet similar de fericire.
Telefonul mobil al Pinnarei a sunat, îndemnând-o să bea repede apă, să-și șteargă firimiturile de pe gură și să se ridice să răspundă la apel.
- Bună ziua, khun Angkana.
(„Bună ziua, khun Pinnara. Aș dori să vă informez despre data și ora interviului cu khun Kawin. Va fi mâine la ora 15:00. Vă este convenabil?”)
- Da, e convenabil, răspunse vocea dulce ezitant, copleșită de bucurie. Deși părea puțin brusc, faptul că a acceptat interviul însemna că finalizarea masteratului ei era la îndemână.
(„Atunci ne vedem mâine.”)
- Vă mulțumesc foarte mult, khun Angkana. Pe curând. Femeia minionă și-a închis telefonul mobil cu un zâmbet radiant și s-a întors în casă, cu inima plină de bucurie.
A doua zi, exact la ora trei după-amiaza, o siluetă minionă, îmbrăcată într-un tricou alb cu guler rotund, peste un cardigan gri închis tricotat și blugi lungi din denim, a pășit prin ușile de sticlă transparente spre zona de recepție a clădirii de birouri. Pinnara i-a explicat scopul ei angajatei, care a condus-o apoi la liftul din partea stângă, spunând în același timp...
- Vă rog să luați liftul. Merge-ți direct la etajul treizeci și șase și o veți găsi pe khun Angkana așteptându-vă în față.
- O, vă mulțumesc foarte mult.
Pinnara și-a plecat capul în fața angajatei într-un gest de recunoștință, apoi s-a îndreptat spre liftul care i-au fost indicat. Curând, a ajuns în fața biroului directorului general. Mâinile îi erau reci ca gheața, făcând-o să și le frece ușor pe lângă corp în timp ce respira adânc pentru a-și aduna puterile.
Un salut însoțit de un zâmbet prietenos din partea secretarei, care s-a ridicat în grabă de la birou și a venit spre ea.
- A! Sunteți aici, khun Pin? Șeful așteaptă în birou. Veniți, eu vă voi conduce.
Secretara a făcut un gest spre ușa mare din fața ei, apoi a bătut de două sau trei ori pentru a cere permisiunea de a intra, până când a auzit vocea gravă a șefului ei răspunzând.
- Poți intra.
Ușa mare din fața secretarei se deschise larg, dezvăluind o tânără subțire care stătea lângă ea. Ochii ei mari și rotunzi se întâlniră cu cei ai unei siluete înalte și impunătoare care stătea cu spatele la ușă, cu fața spre peretele de sticlă din podea până în tavan. O mână era în buzunarul pantalonilor, în timp ce privea priveliștea după-amiezii târzii a orașului Bangkok.
Tot în negru, arăți super chipeș!
O voce a răsunat în capul Pinnarei în timp ce și-l imagina într-un costum în stil occidental, o cămașă neagră fără cravată, făcându-l și mai chipeș și impunător.
Tânăra femeie și-a scuturat repede gândurile care o distrăgeau și s-a dus să se așeze pe canapeaua din colț, primind în liniște oaspeți. Între timp, Angkana s-a oferit să pregătească băuturile. În acel moment, biroul spațios era ocupat doar de Pin și de Win.
- Ăăă... Bună. Sunt Pinnara, o studentă la masterat care are programat un interviu cu khun Kawin. Atmosfera era atât de liniștită încât părea stranie, încât a trebuit să rup tăcerea.
- Da, este o plăcere să vă cunosc, khun Pinnara, a răspuns proprietarul camerei pe un ton calm și egal, înainte ca tânărul să se așeze în spațiul gol de lângă ea. Mai erau două fotolii individuale, ceea ce o încorda și mai tare.
- Ei bine, atunci, eu... ăăă... cred că ar trebui să începem, a spus ea.
Mâna mică a băgat mâna în geanta de pânză, pregătindu-se să scoată iPad-ul ca să noteze detalii. Atitudinea nervoasă a făcut-o pe persoana care privea să zâmbească afectuos. Persoana mai înaltă a fost prima care a pus o întrebare, pe un ton calm, ușor abrupt.
- Nu e nevoie de atâta formalitate. E în regulă să îmi spui pe nume când vorbim. Nu e nevoie să folosești „khun” pentru că nu sunt profesor la universitatea ta.
- Dar… Înainte ca buzele ei delicate și rozalii să poată termina de vorbit, o voce aspră și niște ochi ageri și nemulțumiți o priviră cu mânie, făcând-o pe Pinnara să înghită cuvintele pe care voia să le spună.
- De ce? Ești rezervată și îi ții pe oameni la distanță?
- Nu, nu e asta. Pin pur și simplu crede că nu e potrivit.
- Ce anume crezi că e nepotrivit? a întrebat el, mijindu-și ochii cu suspiciune.
- Ai venit să mă intervievezi, nu-i așa? Măcar dacă ne-am apropia mai mult, teza ta ar fi terminată mai repede.
Cineva de calibrul lui vrea să fie prieten cu mine?
Pinnara se întrebă în sinea ei, întorcându-se să se uite la cea care o întreba cu o expresie nedumerită, întrebându-se de ce voia să se împrietenească cu ea. Dar ochii lui pătrunzători și întunecați erau deja fixați asupra ei, ca și cum ar fi așteptat cu atenție răspunsul ei.
Persoana mai scundă s-a hotărât să replice sarcastic. Ce fel de persoană poate fi atât de neștiutoare și să lovească pe cineva cu o față serioasă în halul ăsta?
- Eu mă simt extrem de onorată.
Totuși, persoana care vorbea cu sarcasm a chicotit ușor și a continuat să o sâcâie cu întrebări, ca și cum rolurile lor ar fi fost inversate.
- Deci, care este subiectul tezei tale?
- Analiza rentabilității investițiilor în domeniul hotelier și al cazinourilor.
- E o idee interesantă. Trebuie să ai și tu ceva în care să investești, a rânjit bărbatul înalt cu răutate.
- Ce zici de brățara asta? Kawin scoase o mică brățară argintie din buzunarul sacoului de la costum și o arătă, făcând-o pe tânără aproape să se arunce înainte să o ia. Dar un bărbat ca el nu i-ar fi dat drumul atât de ușor. Nu doar brățări, ci și ei.
- Cum ai obținut brățara mea, Win?
Nu-mi spune că el e tipul ăla! Uau, uimitor! Pe cine am îmbrățișat? Dintre toate lucrurile rare, Pin! Și acum ce ai de gând să faci? Imaginea tezei a dispărut într-o clipă.
- Te-am întrebat și încă nu mi-ai răspuns. Deci, ți-a cumpărat-o iubitul tău? Proprietarul biroului și-a mijit ochii cu suspiciune, întrebând pe un ton aspru, rece și ironic.
- Nu, această brățară a fost un cadou de ziua mea cumpărată de mama.
Răspunsul ei ferm, împreună cu atitudinea ei posomorâtă, l-au lăsat cu un amestec de satisfacție și ușurare. Cu toate acestea, brățara a fost pusă înapoi în buzunarul costumului, exact ca înainte. Stăpâna ei nu putea decât să o privească cu ochi plini de dor, implorând cu o voce dulce și blândă.
- Khun Win, nu mi-o puteți da înapoi?
- O vrei chiar atât de mult înapoi?
Leul cel rău și-a apropiat chipul frumos de ea până când ea i-a simțit respirația caldă și curată pe tâmple și obraji, făcându-i obrajii moi să se înroșească. El i-a privit buzele delicate, curios să afle cât de moi și atrăgători erau, iar ea a bâlbâit un răspuns.
- Da, o vreau.
Întrucât Kawin voia și el să captureze acest iepuraș adorabil și să o închidă într-o colivie de aur, a trebuit să depună ceva efort. Cel puțin, având-o alături, unele dintre întrebările pe care și le punea ar putea primi răspuns în curând.
- Atunci de ce nu accepți oferta mea? Cel puțin, cred că merită riscul.
Grozav! Ce coincidență perfectă că toate acestea au legătură cu teza. Totul este așa!
Pinnara s-a uitat insistent în acei ochi pătrunzători, întunecați și sclipitori preț de o clipă, înainte de a-și întoarce privirea, incapabilă să-i întâlnească privirea. Apoi, a murmurat o întrebare cu o voce slabă.
- Bine. Ce fel de ofertă? Dar trebuie să fie o ofertă care să nu profite de mine.
În ciuda atitudinii sale îndrăznețe și nesăbuite, avea câteva trucuri în mânecă. „Ești destul de deșteaptă, iepuraș,” Kawin simțea o simpatie și mai mare pentru tânăra din fața lui.
- Vino, fii a mea. Rămâi cu mine.
Capitolul 6
DOAR A FI APROAPE ESTE CALD
- Vino, fii a mea. Rămâi cu mine.
- Ce?! Cine n-ar fi surprins? Deodată, mi-ai făcut o astfel de ofertă.
Văzându-i expresia surprinsă și ochii mari și rotunzi, tânărul s-a simțit și mai afectuos.
De ce e așa drăguță?
- Poți să te gândești mai întâi la asta. Această ofertă este doar pentru tine.
- Și dacă sunt de acord, ce voi primi? A decis să evalueze mai întâi situația, în caz că exista o cale de ieșire sau să recupereze brățara.
- Ai primit brățara, ți-ai primit teza și... m-ai primi pe mine.
Dacă Meny ar ști, probabil ar leșina și i-ar spune să accepte oferta fără ezitare. E atât de norocoasă că are totul, inclusiv un bărbat chipeș cu un chip dăruit de ceruri și un trecut familial impecabil, e aproape imposibil să găsești pe cineva care să se poată compara.
Ea își dorea brățara, voia să-și termine teza, iar el avea un obiect atât de rar și valoros... Miniona procesa toate aceste lucruri, adâncită în gânduri, când dintr-o dată o voce gravă i-a răsunat aproape de urechea mică, fără avertisment.
- Chiar e atât de serios să te gândești atât de mult la asta?
Pinnara tresări ușor, fără să-și dea seama că el se așezase atât de aproape încât picioarele li se atingeau aproape. Apoi, vocea ei dulce vorbi încet.
- Nimic nu vine ușor, știi. Trebuie să-mi acorzi timp să mă gândesc. Chiar și investițiile implică riscuri, așa că e firesc ca eu să mă tem să nu piard.
Studenta la economie negociază cu finețe, dar nu își dă seama că personalitatea ei incredibil de fermecătoare este cea care îl face pe Kawin să zâmbească malițios, dar este absolut captivant.
- Ți-am spus că va merita riscul. Eu văd doar câștiguri, nicio pierdere. Încă nu am văzut niciun dezavantaj.
- Atunci am nevoie de cinci zile, spuse Pin, abilitățile ei de negociere scăzându-i. Voia să câștige niște timp, poate să se întoarcă acasă și să se gândească, dar omul de afaceri viclean i-a spulberat speranțele.
- Trei! Nu-mi place să aștept. Trei zile sunt mai mult decât suficiente.
- Ești incredibil de nemilos, Khun.
Femeia mică de statură a bombănit în sinea ei, dar în cele din urmă a cedat. Trei zile au fost suficiente; cel puțin brățara ei iubită era teafără și nevătămată, nu pierdută.
- Bine, trei zile sunt.
Un zâmbet malițios i se întinse pe chipul frumos, iar răspunsul ei păru să-l mulțumească pe deplin. Cei care fuseseră martori la acel zâmbet, însă, nu se putură abține să nu strâmbe nasul de iritare.
Înainte ca leul și micul iepuraș să apuce să se mai certe, o bătaie în ușă i-a întrerupt.
- Intră, a spus proprietara camerei, iar aceeași secretară a deschis ușa și a intrat să-i raporteze tânărului ei șef, zâmbindu-le blând amândurora.
- Eu am rezervat deja o masă și am comandat cina.
- Mulțumesc, khun Ang. Dacă este ceva, vă rog să-i transmiteți lui Jira, i-a spus Win secretarei sale, apoi s-a întors către tânăra cu ochi strălucitori care stătea lângă el.
- Atunci hai să mergem, spuse bărbatul înalt fără alte formalități, ridicându-se în picioare. Apoi trase încheietura mâinii mici a Pinnarei, îndemnând-o să se ridice și ea. Pinnara, uimită, întrebă repede:
- Unde mă duci?
- E deja ora cinci. Hai să luăm cina și apoi te duc acasă.
Bărbatul, oferindu-se să o ducă acasă, nu a așteptat deloc ca ea să obiecteze, până când tânăra femeie a trebuit să-i tragă încheietura groasă înapoi spre ea, apoi să-și dea capul pe spate și a refuzat politicos.
- E în regulă. Pot să iau BTS înapoi. Sunt doar două stații până la apartamentul meu. În plus, nici măcar nu am apucat să-l intervievez pe khun Win astăzi.
Pinnara s-a bosumflat inconștient și s-a comportat copilărește față de el, uitând că nu era cineva pe care era obișnuită să se îmbufneze. Dar acest comportament, în mod surprinzător, părea drăguț în ochii persoanei care privea și avea un zâmbet ușor pe buzele bine conturate și spuse cu o față serioasă.
- Nu-mi place să răspund la întrebări când mi-e foame.
Ce naiba! Nebunule! E atât de egocentric!
Femeia minionă s-a întors repede să-și ia geanta de umăr, în timp ce o mână mare i-a prins încheietura mică și a condus-o afară din birou. Pinnara nu a putut decât să-și plece capul în semn de rămas bun către Angkana înainte de a o urma pe silueta înaltă afară.
Secretara, care lucrase cu șeful ei de aproape zece ani, nu s-a putut abține să nu zâmbească răutăcios la vederea scenei din fața ei. Kawin era mereu serios în privința muncii sale, iar expresia lui era atât de serioasă încât era greu să-i ghicești emoțiile. Rareori glumea cu angajații săi într-un mod care i-ar fi subminat autoritatea.
Dar aceasta era prima dată când vedea un zâmbet împodobindu-i chipul acela frumos. Ceva trebuie să se fi întâmplat între cei doi; Angkana era absolut sigură de asta.
Cina din seara asta a fost la un faimos restaurant japonez din lanțul hotelier Grand Celestia. Tânăra a fost condusă într-o sală privată cu un perete de sticlă, chelnerul a venit imediat și le-a servit mâncarea.
În timp ce Pinnara își savura în liniște mâncarea, cineva îi servea constant feluri de mâncare fără ca ea să le ceară. Aceste mici gesturi de grijă îi încălzeau inima.
- Într-o zi te voi duce să vezi un cazinou, în caz că ai nevoie de informații pentru teză.
- Serios? Ochii ei mari și rotunzi au strălucit imediat.
- Mulțumesc, a zâmbit dulce fata minionă, plină de bucurie. Inițial plănuise să-i ceară permisiunea, dar nu se aștepta ca el să fie atât de amabil.
- Dar trebuie să vii cu mine, bine?
- Da, voi sta aproape de tine, Win, nu voi merge departe, a răspuns ea, deși cazinoul lui era complet legal, avea totuși reguli și reglementări stricte; nu oricine putea intra cu ușurință.
Kawin i-a zâmbit ușor fetiței cu aspect de păpușă, care a dat din cap entuziasmată, atitudinea ei trădând o bucurie sinceră. Arăta, fără îndoială, drăguță și fermecătoare.
- Atunci acceptă repede oferta mea.
Uită de amabilitatea lui, Pin. Chiar nu poți ține pasul cu tipul ăla viclean și fermecător.
- Mă gândeam că vei fi mai drăguț, Win, a spus tânăra fată bosumflată, umflându-și obrajii cochet, ceea ce l-a făcut pe Kawin să chicotească în secret, dar și-a păstrat în continuare o expresie serioasă.
- O! Nu uita, și eu sunt om de afaceri!
- Eu voi lua o decizie imediat.
Vocea dulce a vorbit tărăgănat și sarcastic, iar ea și-a întors atenția asupra mâncării din farfurie, fără să observe privirea pătrunzătoare, plină de tandrețe.
După ce cina se terminase, directorul executiv al The Grand Celestia a condus-o pe tânără afară din restaurantul japonez, în mijlocul privirilor curioase ale personalului.
Întrucât tânărul șef nu se mai interesase niciodată de vreo femeie, negocierile de afaceri erau întotdeauna gestionate de el alături de o gardă de corp și o secretară pricepută. Dacă nu era vorba de o femeie importantă, nu i-ar fi strâns mâna atât de tare. În plus, nimeni din grupul său nu îndrăznea să întrebe. Nu puteau decât să-și țină suspiciunile pentru ei înșiși, în tăcere.
O limuzină luxoasă, cu emblema unui trident în față, a tras în parcarea de la intrarea unei mici alei care ducea la apartamentul femeii, o jumătate de oră mai târziu. Niciun vehicul, nici pe două roți, nici pe patru roți, nu putea intra; singura modalitate de a ajunge acolo era pe jos, aproximativ cinci sute de metri.
Acest apartament a fost inițial un cămin studențesc. Din cauza condițiilor economice și a concurenței sporite pe piața imobiliară, împreună cu construirea unei stații BTS (Skytrain) în apropiere, oamenii au cumpărat terenul în număr mare.
Însă proprietara, destul de zgârcită, a refuzat să vândă. În schimb, a ales să renoveze căminul într-un apartament accesibil, profitând de spațiul limitat. Cu toate acestea, clădirile din jur răsar ca ciupercile și invadează zona, iar locul de parcare și drumul îngust de acces către apartament sunt destul de înghesuite, după cum se poate vedea.
- Khun Win, mă puteți lăsa la intrarea în alee, voi merge restul drumului pe jos. Nu este departe, doar aproximativ 500 de metri. Merg regulat pe acolo. Vă mulțumesc că m-ați adus.
Pinnara i-a mulțumit respectuos, plecându-și capul în semn de recunoștință pentru amabilitatea lui de a o conduce acasă în siguranță. A deschis portiera și a coborât din mașină, întorcându-se să-și ia geanta, dar brațul lung al șoferului i-a smuls-o înainte să o poată lua, el a coborât de pe scaunul șoferului cu o expresie neutră.
- Te conduc înăuntru, spuse calm proprietarul mașinii după ce încuie mașina cu telecomanda. Pinnara clipi, surprinsă că el o va conduce până înăuntru și încercă politicos să refuze.
- Eu pot merge singură.
- Am spus că te duc eu, așa că trebuie să te duc până acolo.
Vocea bărbatului masiv deveni și mai intensă, obligând-o pe femeia, de obicei timidă, să cedeze fără tragere de inimă. Apoi îl conduse într-o alee mică. Drumul îngust are felinare slab luminate care se aprind și se sting, iar atmosfera este straniu de liniște.
- Nu ți-e frică? De ce nu găsești un loc mai bun în care să locuiești? a întrebat Kawin, rupând tăcerea. Judecând după intrare, nu părea a fi un apartament. Ar fi crezut-o mai bine dacă cineva i-ar fi spus că intră într-o casă bântuită.
- Acest loc este grozav. Intrarea este pur și simplu unică și este chiar lângă stația BTS (Skytrain). Nici chiria lunară nu este prea scumpă.
- Ai spus că nu e foarte scump. Cât mai exact?
- 6500 de baht pe lună, spuse Pinnara, întorcându-se spre el cu un zâmbet. Dar bărbatul înalt continua să bombăne ca un urs care mănâncă miere și părea chiar să-i țină o predică în același timp.
- Pe aceste intrări incredibil de izolate, securitatea este practic zero. Ai noroc că nu ai fost răpită.
- De obicei, luminile nu se aprind și nu se sting așa în fiecare zi. În plus, trebuie să fiu cumpătată, știi. Nu sunt suficient de bogată ca să-mi cumpăr un apartament scump.
Cei doi tineri au mers mai departe pe alee, vorbind pe parcurs. Ceea ce păreau a fi doar cinci sute de metri s-a părut a fi mai mult de cinci ore.
- Hei! Ce e aia acolo?
- Ce?! Win, te rog să nu mă speri!
Persoana ușor speriată, care se temea în secret de fantome, care inițial vorbea și mergea înainte, s-a întors brusc cu fața spre silueta înaltă, aproape repezindu-se spre el, făcându-l pe cel care îi făcea farsa să izbucnească în râs.
Apoi, ca și cum totul ar fi conspirat împotriva lor, felinarele supărătoare, care străluceau ca niște licurici, s-au stins brusc. Micuța femeie, deja îngrozită, a sărit în brațele persoanei înalte fără să stea pe gânduri.
- Oh!
Kawin aproape că și-a pierdut echilibrul și a căzut pe spate, dar din fericire și-a revenit și i-a tras corpul subțire aproape de pieptul său lat. Voluptatea care îi apăsa abdomenul puternic, combinată cu mirosul slab și dulce, i-a făcut sângele să curgă involuntar. Apoi s-a aplecat și i-a șoptit ceva la urechea ei mică.
- Cine a spus că va merge singură? Ți-e frică? Ar fi trebuit să-i las pe cei cu adevărat capabili să meargă singuri.
- O, khun Win, vă rog să nu mă lăsați singură.
Posesoarea corpului moale și-a sprijinit bărbia mică pe pieptul lui lat, aruncându-i o privire imploratoare și inocentă, temându-se că el se va răzgândi și o va lăsa singură în întuneric.
Ca să fiu sincer, oricine ar vedea asta aproape că ar vrea să o sărute ca să o consoleze, dar trebuie să mă abțin.
- Nu te voi părăsi, vocea și privirea lui în întuneric erau ferme și serioase, făcând-o pe tânără să se simtă caldă și în siguranță în același timp.
- Mă îmbrățișezi atât de tare, ar trebui să te duc în brațe acasă?
- Nu... e în regulă. Pot merge singură.
Femeia minionă și-a eliberat încet brațele de pe corpul lui musculos, apoi, în schimb, s-a agățat de brațul lui puternic. Fața ei albă s-a înroșit incontrolabil; era jenată, dar frica a depășit-o. După aceea, s-a agățat de tânăr, practic lipită de el ca niște gemeni siamezi.
Kawin a trebuit să clatine ușor din cap, simțind afecțiune. Cu doar câteva clipe în urmă, se prefăcea curajoasă și lăudăroasă, dar acum era atât de speriată încât abia putea merge.
În timp ce buzele sale bine conturate se curbau într-un zâmbet ușor, amuzat,
Nu a durat mult până când cei doi tineri au ajuns la blocul problematic de apartamente. Avea patru etaje, cu puțin gard perimetral, doar o veche garzină și un agent de securitate care ațipea de la începutul serii, supraveghindu-i pe cei care intrau și ieșeau. Atmosfera era incredibil de liniștită; se întreba dacă existau măcar zece camere închiriate.
Cum poate cineva să suporte să locuiască într-un apartament atât de dărăpănat?
- Mulțumesc că m-ai adus cu mașina, a spus Pinnara după ce au ajuns în fața apartamentului, înainte să întindă mâna să-i ia geanta de umăr din mână.
- Bine, ar trebui să te duci sus în camera ta.
- Bine, atunci, khun Khun să aveți o călătorie liniștită spre casă. Ne revedem curând.
- Da.
Kawin a privit silueta subțire intrând în lift până când aceasta a dispărut din vedere. Ochii lui pătrunzători au rămas fixați asupra numerelor în timp ce acestea se schimbau încet etaj cu etaj, dându-și seama că micul lui iepuraș locuia la etajul trei. Un nod i s-a format în gât; a simțit o durere de cap în ciuda faptului că siguranța ei era în dezavantaj, tânărul a oftat adânc, resemnat, înainte de a se întoarce direct în parcarea de unde venise.
Între timp, Pinnara privea silueta înaltă și impunătoare a bărbatului care se oferise voluntar să o însoțească prin fereastra camerei sale, unde luminile de pe hol erau acum din nou aprinse. Deși își păstra întotdeauna o expresie severă și serioasă, apropierea lui o umplea de căldură, sinceritate și un sentiment de siguranță.
Capitolul 7
BINEFĂCĂTORUL
Silueta înaltă și impunătoare clătină din cap pentru a-și alunga oboseala după o lungă ședință cu consiliul de administrație. Kawin își ridică privirea de la laptopul său când auzi o bătaie în ușa biroului. Apoi, subordonatul său de încredere intră, raportând ceva ce îl rugase să se ocupe.
- În ceea ce privește instalația de iluminat cu energie solară de la intrarea și ieșirea din apartament, antreprenorul a finalizat lucrarea.
- Nicio problemă, nu-i așa? a întrebat Win calm.
Anterior, el a rugat-o pe secretara sa să contacteze proprietarul pentru a aranja repararea felinarelor de la intrarea în apartament, dar proprietara era îngrijorată de costuri. Mai simplu spus, e destul de zgârcită. Îi era frică să nu fie nevoită să plătească toate cheltuielile diverse, cum ar fi facturile la electricitate și întreținere, în cazul în care izbucnește un incendiu.
Kawin a propus apoi iluminatul stradal cu energie solară, pentru a reduce costurile cu electricitatea. În ceea ce privește întreținerea, o echipă de tehnicieni se ocupa de aceasta la fiecare șase luni, iar CEO-ul lui Grand Celestia acoperea personal cheltuielile. Auzind acest lucru, proprietarul apartamentului a simțit că a primit un câștig neașteptat și a fost imediat de acord să lase echipa să continue lucrările.
- Nu, am achitat toate cheltuielile, își amintea Jirasit încă zâmbetul larg și bucuria debordantă a proprietarei apartamentului în timp ce se repezea înainte și îl îmbrățișa strâns. Gestul acela brusc îi făcuse pielea de găină.
- Minunat! Atunci hai să mergem să vedem cazinoul.
- Da, Khun, subordonatul de încredere și-a plecat capul în semn de recunoaștere a ordinului șefului său, apoi au ieșit din biroul siluetei înalte și impunătoare.
Inițial, când Jirasit a primit comanda, a înțeles că tânărul său șef era interesat de locația acestui apartament pentru a-și extinde afacerea. Dar după ce a aflat detaliile tânărul bodyguard a fost luat prin surprindere când șeful său s-a oferit voluntar să repare felinarele din fața blocului și chiar a instalat camere de supraveghere, totul pentru că cineva locuia în acel bloc. Jira a zâmbit în secret la grija șefului său pentru acea femeie, deși era puțin prea pretențios.
*****
Era aproape ora șase seara când trei prietene apropiate s-au întâlnit la un supermarket din apropierea apartamentului lor pentru a cumpăra ingrediente pentru cină: shabu. În timp ce Pinnara împingea căruciorul de cumpărături în spatele celor două prietene ale ei care alegeau carne și legume, a simțit ceva și s-a întors repede să se uite în spate. Simțea că este urmărită tot timpul.
- S-a întâmplat ceva? a șoptit încet Kanisara, observând comportamentul neobișnuit al prietenei sale, lăsând-o pe scandalagioaica grupului să aleagă mâncarea în timp ce ea vorbea.
- Nimic. Hai să continuăm să alegem ingrediente.
Era ca și cum un bărbat într-un costum negru și o șapcă de baseball ar fi mers între raionul de produse uscate și zona în care stătea ea. Dar când femeia s-a hotărât să se întoarcă și să se uite, nu era nimeni acolo. Alți clienți care nu le acordau prea multă atenție erau ocupați cu cumpărăturile.
- Bine, atunci mă duc să aleg niște gustări în timp ce mă uit la Netflix.
- Bine, e bine, dădu Pinnara din cap în semn de aprobare.
Apoi, cele trei fete au luat diverse lucruri și le-au pus în coșul de cumpărături înainte de a se îndrepta spre casierie pentru a plăti. După aceea, au părăsit supermarketul și s-au îndreptat direct spre apartament, arătând foarte fericite.
Totuși, când au ajuns pe aleea din fața apartamentului lui Pinnara, cele trei fete au fost surprinse să vadă lumini albe strălucitoare luminând întreaga intrare. Se putea spune că acum erau în siguranță, și nu ar mai fi simțit teamă mergând pe acolo.
- A câștigat khun Sri la loterie sau ceva de genul ăsta, încât e dispusă să înlocuiască toate becurile cu unele cu energie solară, cum ar fi astea?
Imediat ce Meny a ajuns în fața blocului, a scanat zona în căutarea proprietarei clădirii. Voia să o laude pentru neglijarea proprietății, forțându-i pe locuitori să meargă printr-un roi de licurici luni de zile.
- Da, exact. S-a îmbogățit neașteptat, a fost de acord Kanisara cu prietena ei, înainte de a arunca o privire și a vedea o femeie de șaizeci și cinci de ani, îmbrăcată complet în mătase și cu coafura ei coc specifică, coborând din lift.
- Mătușă Sri, ai câștigat la loterie sau ceva de genul? Ești îmbrăcată atât de viu, esti chiar mai strălucitoare decât târgul de la templul Wat Rai Khing!
- Nu am câștigat la loterie, draga mea. E mai degrabă un noroc. Un bărbat foarte amabil și generos mi-a instalat felinare gratuit, chiar și camere de supraveghere! Și nu mi-a cerut niciun ban. E chipeș, bogat și incredibil de amabil!
- Cine este? a întrebat imediat Meny, nerăbdătoare să afle cine era „generosul binefăcător” al lui Sri.
- Ei bine, proprietarul acelui hotel de lux cu cazinou a aranjat ca totul să fie rezolvat, se lăudă Sri cu mare entuziasm.
Când Pinnara a auzit asta, fața ei albă a început să se înroșească, mai ales când le-a văzut pe cele două cele mai bune prietene ale ei privind-o insistent și apoi zâmbind răutăcios, tachinând-o.
- Nu-mi spune... Kanisara zâmbi, ochii ei sclipind de o surpriză conștientă. Totul era adevărat.
- Ce e în neregulă cu voi? Nu vă uitați așa la mine! Pinnara se prefăcu tulburată, arătând o față serioasă ca să-și ascundă jena.
- Ieri ai spus că khun Win te-a adus acasă, nu-i așa? Și chiar s-a plâns că intrarea era pustie, luminile pâlpâiau și s-a îngrijorat imediat ce te-a lăsat. Ce înseamnă asta? Spune-mi, Pin! Văzându-și prietena încercând să evite întrebarea, Meny a trecut imediat la subiect, făcând-o pe Pin să se înroșească la față în timp ce schimba rapid subiectul.
- Ce vrei să spui? Mi-e foame. Hai să mergem sus în cameră.
Persoana care spusese că îi este foame a înaintat cu pași repezi spre liftul apartamentului, lăsându-le pe cele două prietene să dea din cap în semn de înțelegere înainte de a vorbi la unison.
- Acest lucrare este suspect.
Altfel, fața frumoasei fete nu s-ar fi înroșit aprins și nu ar fi plecat în grabă. De ce, dacă nu era nimic suspect? Înainte ca Kanisara și Meny să-și poată lua rămas bun de la proprietara apartamentului, acestea s-au grăbit să intre în lift cu zâmbete strălucitoare.
În bucătăria confortabilă, cele trei cele mai bune prietene au început să-și împartă sarcinile pentru a pregăti cina, fără a uita să-și tachineze prietena, care făcea obiectul multor discuții.
- Hei, Pin, nu ai de gând să-l suni pe khun Win să-i mulțumești? E atât de îngrijorat pentru tine, încât s-a obosit chiar să instaleze camere de supraveghere și stâlpi de iluminat stradal.
Kanisara a fost prima care a vorbit, după ce a așezat oala cu shabu în centrul mesei, a băgat-o în priză, a umplut-o cu supa neagră și limpede, care arăta apetisant, și a încălzit-o la foc mic.
- Da, ești frumoasă, dar nu fi lipsită de inimă. Nu e bine să faci asta, știi?
Meny a profitat de ocazie și a adăugat repede, așezând legumele tocate pe care le pregătise într-un coș pe masă. Pinnara, care era responsabilă de pregătirea vaselor, părea destul de agitată și a ales să evite întrebarea.
- Nu-i pasă deloc de mine. Nu mai vorbi așa.
- Dacă nu era îngrijorat, atunci de ce ar fi făcut-o? a continuat Kanisara să insiste, pentru că era gata să încurajeze acest cuplu până la nuntă.
- De unde aș putea ști eu? a mormăit în șoaptă persoana interogată de prietenele ei.
- Nu știam, de aceea ți-am spus să suni. E bine să știm și noi.
Meny, care scotea carnea de porc din tava de polistiren, a ridicat privirea dând o mână de ajutor. Neavând cum să evite acest lucru, Pinnara nu a avut de ales decât să se conformeze.
- Îl voi suna după ce terminăm de mâncat. Mai avem lucruri de pregătit.
- Avem totul pregătit. Du-te și dă acel telefon. Odată ce supa fierbe, carnea de porc și legumele sunt gata, putem mânca! Kanisara tot nu voia să renunțe. Cu un zâmbet larg și sclipitor, ea și-a încurajat cu entuziasm cea mai bună prietenă.
Prin urmare, Pinnara s-a mutat de la masa din sufragerie și s-a așezat pe canapeaua pentru oaspeți din apropiere, apoi și-a luat telefonul mobil și a format numărul „binefăcătorului generos” pe care prietenele ei îl așteptau cu nerăbdare. În cele din urmă, o voce profundă și blândă a răspuns apelului.
(„Buna seara?”)
- Ăăă... vă deranjez în timp ce lucrați, khun Win? Nu știa cum să înceapă convorbirea. Inima îi bătea atât de tare încât simțea că-i sare din piept. Probabil era prima dată când îl suna personal în felul acesta.
-(„E aproape ora 19:30. Nu lucrez non-stop”,) a chicotit afectuos persoana de la celălalt capăt al firului.
- Ai mâncat încă?
(„Întrebând așa ceva, vrei să mâncăm împreună?”)
Remarca tachinatoare de la celălalt capăt al firului a făcut-o pe Pinnara să roșească incontrolabil, înainte să mormăie încet o negare, totuși mai erau două persoane care ascultau cu atenție, chiar dacă fiecare dintre ele erau ocupate să adune una și alta de pe masa din sufragerie. Dar urechile lor ascultau cu atenție.
- Deloc. Eu întrebam doar din politețe.
(„Da. Deci, ai sunat ca să-mi testezi eticheta socială?”)
Kawin chicoti ușor la telefon. Știa că tânăra femeie folosea sarcasmul ca să-și ascundă jena.
E atât de drăguță și adorabilă, cine nu ar vrea să o tachineze?
- Eu voiam doar să-ți mulțumesc.
Pin și-a exprimat încet și blând scopul, dar persoana de la celălalt capăt al firului știa deja ce voia să spună. S-a prefăcut a fi ignorant și a pus o întrebare la rândul lui.
(„Mulțumesc pentru ce?”)
- Păi... e pentru că Win a ajutat la instalarea iluminatului stradal și a camerelor de supraveghere pe aleea spre apartamentul meu.
(„Am făcut-o doar pentru că nu voiam să te întorci pe întuneric după ce te-am lăsat”,) a răspuns vocea de la celălalt capăt al firului, cu un ușor zâmbet afișat pe fața frumoasă.
Nu știa de ce, dar simpla propoziție la care a răspuns el a făcut-o să se simtă inexplicabil de „specială”.
- Indiferent care ar fi motivul, vă mulțumesc foarte mult, a spus Pin.
(„Aș prefera să aud o «acceptare» decât un «mulțumesc»”,) a răspuns direct persoana de la celălalt capăt al telefonului, fără să ocolească subiectul. Acest lucru a făcut ca fața albă a ascultătoarei să se înroșească aprins.
- Serios? Eu mai am o zi să mă decid. Ai uitat, Win.
(„Timpul trece atât de greu”,) a mormăit bărbatul înalt la telefon. Nu semăna deloc cu atitudinea lui severă și serioasă obișnuită.
- Îți voi da un răspuns imediat ce vor trece trei zile.
(„Nu mai pot aștepta.”)
Cine nu ar roși la un astfel de compliment? Pinnara aproape că a vrut să se ascundă sub covor și să dispară. Înainte ca femeia minionă să poată reacționa, a încercat să folosească o voce fermă pentru a-l calma și a-l întrerupe rapid.
- Dacă nu poți aștepta, nu ai altă variantă decât să aștepți. Asta e tot.
Persoana tachinată a chicotit ușor, iar pe fața sa frumoasă s-a răspândit un zâmbet pe care nimeni nu-l mai văzuse vreodată.
Tânăra gardă de corp care se uita periodic în oglinda retrovizoare văzându-și tânărul șef fericit, nu se putu abține să nu simtă și el un sentiment de mulțumire în inimă.
- Oh! Vorbesc atât de încet, nu înțeleg nimic. Dar, judecând după conversația lor, trebuie să fie plini de fericire. Obrajii ei sunt atât de roșii!
- Nu mă tachina, Kanisara. Ai terminat de pregătit totul? Mi-e foame!
- Te prefaci că ți-e foame ca să ascunzi.
Meny a tachinat-o zâmbind, spunând că, dacă într-o zi cea mai bună prietenă a lor ar fi gata să-și deschidă inima și să ofere o șansă cuiva nou, era perfect, arătos și bine pus la punct ca această persoană, ea și Kanisara ar fi foarte fericite și încântate.
După aceea, cele trei fete au început să mănânce cina împreună, discutând despre diverse lucruri și râzând vesele. După ce s-au săturat, s-au dus la duș și apoi au încheiat noaptea întinzându-se în sufragerie ca să se uite la un film pe Netflix, până au adormit toate.
Capitolul 8
OAMENII LUI KAWIN
Când Pinnara și-a terminat tema de recuperare pentru profesorul de economie, era aproape ora 20:00. A ales să ia trenul de la universitate înapoi la apartamentul ei, o călătorie care a durat mai puțin de douăzeci de minute și au fost aproximativ cinci stații.
La acea oră, nu era foarte aglomerat, iar casele din apropiere se închideau treptat, oferindu-le oamenilor timp pentru intimitate. Deși aleea era pustie, lumina felinarelor o făcea să se simtă în siguranță. Un zâmbet slab i-a apărut pe buze și nu s-a putut abține să nu se gândească la bărbatul cu chip sever care era atent la detalii atât de mărunte.
Totuși, în timp ce intra pe aleea ei obișnuită care ducea la apartament, s-a oprit brusc când a văzut pe cineva rezemat de perete, holbându-se la ea. A venit la ea ca și cum ar fi așteptat-o tot timpul.
- Ai venit târziu acasă în seara asta. Te-am așteptat atât de mult, Pin.
Thakoon a zâmbit larg când a văzut persoana pe care o aștepta. Nu numai că a salutat-o, dar tânărul a făcut și el un pas înainte, intenționând să o ia de mână pe Pinnara. Totuși, femeia a făcut un pas înapoi, părând neliniștită.
- Încă ești supărat pe mine pentru asta, Pin? Mă poți ierta? Știi cât de dor mi-a fost de tine cât timp nu eram împreună?
Felul în care persoana din fața ei a pus o față tristă și a spus minciuni a făcut-o să se simtă dezgustată.
- Cum îndrăznești să întrebi asta cu atâta nerușinare, chiar dacă tu și ea v-ați despărțit acum câteva luni? Nu știu ce încerci să faci din nou.
- Ție P’Tha, îți este dor de mine? Pinnara a rânjit.
- Cred că P’Tha se gândește doar la el însăși.
Dacă ar fi să ghicesc... probabil are probleme cu Pranrawee acum și speră să mă prostească din nou. Dar o femeie ca ea învață din greșelile sale; nu se va lăsa păcălită să fie înșelată a doua oară!
- Îți spun adevărul, Pin. Îmi doresc cu disperare să mă întorc la tine. Vreau să fim cum eram odată.
Tha și-a vărsat sentimentele. Încercase să o contacteze pe femeie prin toate mijloacele, dar ea îl împiedicase să facă asta. Așa că a decis să o supravegheze de la distanță și astăzi a așteptat-o la intrarea în apartamentul ei.
El spera ca Pinnara să fie înțelegătoare și iertătoare, pentru că în adâncul sufletului regreta destul de mult că a pierdut-o. Chiar dacă nu era deosebit de incitantă sau palpitantă, se simțea mai confortabil fiind cu ea decât cu Pranrawee.
- Nimic nu va mai fi la fel. Te rog pleacă, P’ Tha. Altfel, voi depune o plângere la poliție pentru hărțuire și încălcarea proprietății.
Mâna ei subțire a întins mâna după telefonul mobil și a format la întâmplare un număr, o tactică de a amenința cealaltă persoană și de a arăta că nu avea de gând să dea înapoi. Thakoon era o figură de rang înalt, iar un proces ar putea să îl afecteze pe el și pe familia lui.
Dar în acel moment, persoana a cărei minte era consumată de lăcomie și-a dezvăluit adevărata natură. Thakoon i-a smuls telefonul mobil și la aruncat nepăsător, apoi a tras violent de brațul Pinnarei spre el și a strigat tare.
- Credeai că poți scăpa de mine? Nu te voi lăsa să pleci ușor.
Nu erau doar cuvinte, fiul unui politician local cu intenții malefice și fără teamă de lege, a îmbrățișat silueta subțire, plecându-și fața pentru a inhala parfumul dulce pe care nu avusese niciodată ocazia să-l simtă până atunci.
Deși fuseseră iubiți înainte, afecțiunea lor se limita în mare parte la țineri de mână, braț la braț și îmbrățișări ocazionale. Mai mult, la acea vreme, Thakoon voia să proiecteze o imagine de gentleman pentru a-i câștiga încrederea, sperând la o poveste de dragoste ulterioară.
Dar acum, acele imagini nici măcar nu-i mai vin în minte!
Pinnara s-a chinuit să reziste actului dezgustător. L-a împins și l-a îmbrâncit, refuzând să se lase atinsă de nasul și gura acelui bărbat.
- Dă-mi drumul! Nu te purta așa cu mine!
- Și dacă sunt un răufăcător? În seara asta tot vei avea un răufăcător ca mine drept soț.
Thakoon era furios că tânăra femeie nu voia să facă ce voia el. I-a aruncat corpul mic de perete. Chiar când era pe punctul de a se năpusti asupra ei, femeia și-a ridicat genunchiul și l-a lovit în zona inghinală, apoi și-a apucat geanta și, într-un acces de furie, a izbit-o în mod repetat peste capul și fața ticălosului.
- Oh... Au!!
Geamătul lui și felul în care și-a ridicat brațul pentru a se proteja de lovitura ei l-au forțat să se retragă. Văzând o oportunitate, Pinnara a fugit repede, dorind să strige după ajutor, dar înainte să apuce să ajungă departe, persoana care o urmărea a apucat-o și i-a aruncat geanta deoparte.
- Speri că va veni cineva să te ajute? Acele două prietene ale tale n-au nicio șansă să ajungă la timp.
- Dă-mi drumul... Au!
Vocea imploratoare s-a transformat instantaneu într-un strigăt de durere în timp ce mâna mare i-a răsucit cu forță încheietura mâinii. Fața frumoasă s-a contorsionat de durere, iar lacrimile au țâșnit și i-au curs neîncetat.
Acum tânăra femeie spera că cineva îi va veni în ajutor. Era în același timp îngrozită și dezgustată de acțiunile acestui bărbat.
- Eliberează-mi oamenii acum! O voce aspră și poruncitoare a răsunat din spate, însoțită de o privire feroce și arzătoare care se uita fără teamă la celălalt bărbat.
- Khun Win...
În momentul în care silueta înaltă și familiară i-a apărut în față, Pinnara nu și-a putut stăpâni lacrimile, care au căzut ca ploaia. O licărire slabă de speranță i-a fost reaprinsă. Slavă Domnului că rugăciunile ei au primit răspuns. Slavă Domnului că el a răspuns la chemarea ei, pentru că în acel moment nu știa la cine să se mai îndrepte. Mâinile ei tremurânde au format apoi ultimul număr pe care îl sunase.
Între timp, după ce s-a întors de la o întâlnire cu partenerii de afaceri, Kawin a văzut un apel primit. Inima lui puternică, tânjind după cea care îl sunase, l-a determinat să răspundă fără ezitare. Cu toate acestea, auzindu-i țipetele, și-a dat seama imediat că Pinnara era în pericol.
În acel moment, inima lui puternică era cuprinsă de tulburare, îngrijorare și anxietate, atât de mult încât s-a grăbit să ajungă acolo. Și când ochii lui pătrunzători au văzut chipul frumos, înroșit de frică, cu lacrimi șiroindu-i pe obraji, maxilarul i s-a încordat și și-a pierdut controlul emoțiilor.
- Ce naiba te bagi? Asta e între soț și...
Mi-e teamă!!!
Pof!!
Kawin nu a așteptat ca ticălosul să-și termine propoziția. I-a dat un pumn puternic lui Thakoon în bărbie, apoi, într-un ecces de furie, l-a lovit cu piciorul în piept, trimițându-l pe Thakoon la pământ, izbindu-l de perete. Între timp, subordonatul său de încredere și două gărzi de corp care îl urmăriseră s-au ocupat rapid de bărbat.
Eram drăguț cu el, iar el încă are tupeul să aducă în discuție ceva atât de josnic.
Tânărul a strâns-o strâns pe silueta mică și tremurătoare într-o îmbrățișare, simțind deopotrivă milă și furie. Dacă ar fi sosit mai târziu, ea s-ar fi confruntat cu consecințe teribile și ar fi purtat trauma momentului dezgustător pentru tot restul vieții.
- Nu-ți fie teamă, Pin. Sunt aici. Degetul lui mare i-a șters ușor lacrimile care îi curgeau pe obrazul moale.
Pinnara a simțit îngrijorarea din vocea lui, iar tânăra femeie l-a îmbrățișat pe bărbatul înalt, copleșită de bucurie și recunoscătoare pentru ajutorul său. Frica pe care o simțise s-a risipit treptat.
Între timp, Kawin a sărutat în mod repetat capul fetiței, în timp ce îi mângâia spatele subțire cu mâna lui mare, liniștind-o și potolindu-i teama.
Cu toate acestea, instigatorul a continuat să o batjocorească pe tânără, spunând că, din moment ce nu „binecuvântase” pe nimeni, nimeni altcineva nu ar trebui să spere la asta. Thakoon a încercat să se elibereze din strânsoarea bodyguardului robust, dar în cele din urmă a fost lovit în spatele genunchiului, forțându-l să îngenuncheze în fața lui.
- Ești sigur că vrei să o iei pe aceasta femeie de la mine? Lasă-mă să-ți spun, orice ai face, nu va fi deloc distractiv.
Jira și-a dat ochii peste cap, disprețuind fiul arogant și încrezut al politicianului, pentru că știa că băiatul urma să înfrunte iadul înainte să fugă să se plângă tatălui său.
Ochii lui Kawin s-au mărit și a strâns din dinți până când obrazul i-a tresărit. A eliberat încet silueta mai mică din îmbrățișare, apoi s-a apropiat cu precauție de celălalt bărbat. Din moment ce gura lui implora să fie închisă, avea să-i satisfacă pe deplin dorința.
- Fiu de cățea! Cu o gură ca asta, mai bine ai implora să scapi cu viață. Dacă vrei un glonț, de ce n-ai spus-o de la început? Ți-aș fi putut face pe plac.
Mâna groasă a bărbatului l-a apucat pe celălalt de guler, iar acesta, într-un exces de furie, a dezlănțuit o serie de lovituri în față. Sângele i-a pătat gura și nasul. Era atât de furios încât a vrut să-l omoare pe acest ticălos. Apoi a luat o armă de la subordonatul său și a îndreptat-o cu forță spre fruntea celuilalt, făcându-l pe insolent să se strâmbe. Apoi a coborât-o încet spre gura lui.
Toc!
Sunetul unei arme armate indica faptul că trăgaciul era gata în orice moment, făcându-l pe bărbatul arogant, dar laș, să intre în panică. Voia să fugă cât de repede putea, dar nu se putea mișca pentru că era ținut în loc de doi bodyguarzi masivi. Fața lui Thakoon îl durea și pulsa toată. Stătea acolo încordat, aproape udându-și pantalonii.
- Khun Win, vă rog să nu trageți!
Pinnara a vorbit repede cu o voce blândă ca să-l oprească, nu pentru că i-ar fi părut rău pentru bărbatul din fața ei, ci pur și simplu pentru că nu voia ca Kawin să intre în bucluc mai târziu. Și era mai degrabă îngrijorată pentru el decât dispusă să-l lase să scape pe Thakoon.
- Eu sunt speriată. Te rog, nu face asta. Lasă-l să plece.
Mâinile mici strânseră strâns brațul musculos, în timp ce ea se uita la bărbatul înalt cu o privire imploratoare. Doar văzând lacrimile cum îi curgeau din ochii frumoși și i se prelingeau din nou pe obrajii înroșiți, mâna care fusese pe punctul de a apăsa pe trăgaci coborî automat, îmbrățișându-i în schimb corpul delicat în brațe încă o dată.
Jira a întrezărit cine putea îmblânzi temperamentul crud și fierbinte al șefului său. Chiar și bogatul om de afaceri Nopadol se predase, dar acum, cu o singură rugăminte din partea Pinnarei, Kawin s-a supus imediat.
Tânărul a respirat adânc, ca și cum ar fi vrut să-și înăbușe furia cumplită, înainte de a-i înmâna pistolul negru și elegant subordonatului său de încredere și de a vorbi printre dinți.
- Ocupă-te de restul.
- Da, Khun.
Imediat ce tânăra gardă de corp a luat la cunoștință ordinul, a fost apucată de încheietura ei subțire și trasă departe de locul faptei. Tânăra femeie era încă șocată după tot ce se întâmplase, văzând că nu era dusă înapoi la apartamentul ei, ci se îndrepta spre parcare, a bâlbâit o întrebare.
- Unde mergem?
- La penthouse-ul meu.
- Dar… Înainte ca Pinnara să-și poată termina propoziția, bărbatul agitat izbucni cu o voce severă, ochii lui întunecați arzând din nou de furie.
- Dacă insiști să rămâi aici, probabil că mă voi întoarce și îi voi împușca gura aia putredă cu siguranță.
Capitolul 9
PRIMUL SĂRUT
Pinnara stătea nedumerită în suita spațioasă și luxoasă de la ultimul etaj al unui condominiu din inima orașului. Fusese condusă acolo de bărbatul înalt, încă de când sosiseră la penthouse; aceasta nu scosese niciun cuvânt. Se temea că, dacă ar spune ceva din greșeală, l-ar nemulțumi și mai mult, așa că a ales să rămână tăcută și l-a urmat înăuntru.
Proprietarul luxosului penthouse a apucat-o de încheietura mâinii și a tras-o în dormitorul spațios. Atunci bărbatul, care încercase să-și calmeze furia dezlănțuită, a rupt tăcerea.
- Rămâi aici cu mine în seara asta.
Fața ei albă s-a înroșit mai tare decât un crevete fiert la auzul propoziției calme, dar poruncitoare. Inima ei bătea cu putere mai mult ca niciodată. Știa că nu intenționa să o intimideze sau să o asuprească; fiecare acțiune a lui era plină de îngrijorare și grijă. Dar, din politețe pentru că îl deranjase la o oră atât de târzie, femeia cea mică a vorbit cu o voce blândă.
- Ăăă... de fapt, voi aștepta până se va calma situația înainte să mă întorc, a spus Pin.
Dar înainte să-și poată termina propoziția, vocea bărbatului a întrerupt-o aspru:
- Vrei să te întorci acolo și să-l lași să te violeze?
- Nu! protestă Pinnara furioasă, încruntându-se.
- N-ar avea puterea să-mi facă nimic. Khun Win l-a bătut atât de rău.
- Cine știe? Când oamenii sunt orbiți de lăcomie, orice e posibil. Nu le va păsa cât de mult doare.
- Destul. Cât de mult o să mă mai amenințe? Buzele se mișcau, vocea îi tremura. Atitudinea amenințătoare a lui Thakoon o lăsa pe Pinnara încă neliniștită, chiar dacă acum se simțea mai în siguranță.
- Gândește-te la asta ca la camera ta. Poți folosi totul. Omul meu îți va aduce geanta. Tonul lui sever se îmblânzi când îi întâlni ochii mari și înspăimântați, în care încă se mai putea citi o urmă de frică din cauza a ceea ce se întâmplase.
Probabil că aceasta era prima dată când inima lui puternică se temea că vorbele lui ar putea-o supăra.
- Du-te și fă un duș. După aceea, putem aplica unguentul pe braț și pe încheietura mâinii tale.
Ochii lui pătrunzători zăboviră asupra încheieturii mâinii mici și înroșite, precum și asupra brațului palid care ieșea din mânecă, marcat cu dungi roșii de la strânsoarea ticălosului acela. Doar văzând asta, Kawin voia să se întoarcă și să-i dea o lecție.
Tânărul oftă prelung, se întoarse cu spatele și ieși din dormitorul mare, lăsând-o pe persoana mai scundă să se holbeze după el, clipind din ochi.
- Du-te și fa duș, și-a spus ea.
- Haide, Pin, stai aici deocamdată. Cel puțin e mai sigur decât să te întorci.
Tânăra femeie a încercat să-și liniștească inima înfricoșată și să-și recapete puterile, chiar dacă în adâncul sufletului încă era îngrijorată că Thakoon, care nu renunța niciodată, va găsi cu siguranță o modalitate de a o răni din nou dacă i s-ar oferi ocazia.
Douăzeci de minute mai târziu, o siluetă subțire, îmbrăcată într-un tricou supradimensionat, închis la culoare, și pantaloni lungi, gri, din bumbac, cu șnur în talie, cu tivurile suflecate pentru a nu fi prea lungi, s-a împiedicat și a căzut, făcându-se de râs. Împrumutase aceste haine din zona de dressing a proprietarului camerei.
În timp ce piciorușele ei mici ieșeau din dormitor, ochii ei frumoși și rotunzi scanau camera în căutarea persoanei care o adusese acolo. Văzu o siluetă înaltă și bine făcută, purtând un maiou negru și pantaloni gri închis, ca și cum tocmai făcuse duș și se schimbase undeva, stând și vorbind la telefon. Când ochii lui ageri au zărit-o, închise repede și așeză telefonul pe măsuța rotundă din fața canapelei, unde o aștepta deja o mică trusă de prim ajutor.
- Vino și stai aici, Pin.
Apoi, mâna lui groasă a bătut ușor spațiul gol de lângă el pe canapeaua lungă, arătându-i unde ar trebui să stea. Pinnara s-a așezat încet lângă el.
- Pot să aplic crema pentru vânătăi singură, khun Win. Nu vreau să vă deranjez, a spus tânăra femeie când l-a văzut scoțând crema pentru vânătăi din trusa de prim ajutor din fața ei.
- E mai bine dacă ți-o aplic eu. Tu s-ar putea să nu o faci bine și o să-ți lași urme în spatele brațelor.
Win a întins ușor mâna și i-a apucat încheietura mâinii mici, având grijă să nu-i atingă vânătaia, și a pus cu grijă puțin unguent, aplicându-l ușor. Pinnara i-a urmărit gestul tandru, simțindu-i grija, care i-a încălzit inima.
Simplul gând la evenimentele de astăzi i-a adus un val de frică. Ochii ei mari și rotunzi au început să o usture, iar lacrimile i-au curs șiroaie. Doar gândul că, dacă nu ar fi primit ajutorul lui, ar fi îndurat singură acea încercare cumplită, lăsându-i o cicatrice care avea să dureze o viață întreagă.
- Te doare? întrebă o voce blândă și profundă cu îngrijorare, în timp ce își ridica privirea spre fața ei frumoasă și înroșită. Încerca să-și stăpânească lacrimile, în timp ce buzele ei delicate vorbeau încet și ezitant.
- Nu... nu, e în regulă.
Tânărul a așezat unguentul pe masa de sticlă din fața lui, apoi a tras silueta mică și neatentă în poala sa puternică. A șters ușor lacrimile cu degetul mare și a întrebat cu îngrijorare.
- Atunci de ce plângi?
- Eu vreau doar să-ți mulțumească din nou, Win. Dacă n-ai fi fost tu să mă ajuți, până acum...
Nu voia să o mai audă pomenind de ticălosul ala, așa că Kawin i-a răspuns pe un ton ferm și serios, reflectând adevăratele sale sentimente și fără să se prefacă că o liniștește în vreun fel.
- Ți-am spus, dacă ești cu mine, nimeni nu-ți poate face rău.
- Chiar vrea khun Win ca eu să rămână cu tine?
Pinnara a întrebat din nou, nevoită să ia o decizie proprie. Pe tot parcursul tratamentului, s-a tot gândit la ce se întâmplase. Ar trebui să decidă să nu se mai întoarcă în acel apartament și să rămână în schimb cu cele două prietene ale ei până când lucrurile se vor calma?
Dar dacă Thakoon nu se oprește din a o hărțui? E o persoană răzbunătoare și cinică. Doar pentru că ea a anunțat despărțirea lor el continuă să o hărțuiască și să-i perturbe intimitatea. Și apoi mai e influența familiei lui. Abia se descurcă singură cu totul, iar acum trebuie să le împovăreze și pe Kanisara și Meny cu asta? În plus, afacerile celor două prietene prosperă, dar dacă vor fi afectate de Thakoon, se va simți vinovată față de ele pentru totdeauna.
Totuși, oferta pe care i-o făcuse bărbatul din fața ei ar putea fi singura soluție. La urma urmei, avea nevoie de cineva care să o protejeze pe parcursul studiilor de masterat și credea că el avea suficientă influență – poate chiar mai multă decât familia lui Thakoon. Nu știa de ce, dar faptul că era aproape de el o făcea să se simtă atât de caldă și în siguranță.
Prin urmare, Kawin este cea mai bună alegere pentru ea.
- Vorbesc serios și nu-mi voi schimba părerea.
- Deci, dacă eu accept oferta, o vei accepta și tu, Khun Win?
Două perechi de ochi s-au întâlnit, ca și cum s-ar fi măsurat reciproc, înainte ca bărbatul mai înalt să zâmbească ușor și să vorbească, ridicând mâna pentru a-i mângâia ușor obrazul alb aflat la mai puțin de o lățime de palmă.
- Da.
- Cât timp va trebui să stau cu tine, Khun Win? Ochii ei limpezi și inocenți i-au privit chipul frumos, așteptând cu nerăbdare răspunsul.
- Până când mă plictisesc. Dar nu-ți face griji, sunt genul care se plictisește ușor și se satură repede.
„Mincinosule!” A fost prima propoziție pentru care a vrut să se blesteme. De fapt, voia să spună că nu se va plictisi niciodată, dar încăpățânarea lui îl făcea să spună exact opusul a ceea ce simțea cu adevărat.
- Sper să nu te saturi de mine în următoarele trei până la șapte zile, bine?
Iepurașul lui a fost destul de ingenios în cererea ei. Cum să nu o iubească?
- Deci, în următoarele șase luni, mă vei impresiona la nesfârșit, nu-i așa? a spus Kawin, aplecându-se aproape de fața ei frumoasă, care era roșie de jenă.
- Eu voi face tot posibilul să mă asigur că nu te plictisești niciodată, Win.
Nu știu de unde a avut îndrăzneala să spună așa ceva. Și cât despre încercarea de a-l impresiona și a-l împiedica să se plictisească, nu se pricepe atât de bine pe cât spune.
O, Pin, ești într-un mare bucluc.
Înainte ca Pinnara să-și poată scutura gândurile nerealiste și să întrebe ceva ce voia să clarifice, pentru a evita probleme și regrete viitoare.
- Voi fi eu singura femeie care îți va tine companie, khun Win? a întrebat ea, încercând să rămână calmă și să-i întâlnească privirea pătrunzătoare, chiar dacă o făcea să se simtă foarte nervoasă.
- Eu pur și simplu nu vreau să fie o a treia persoană în relația nimănui și nici nu vrea să împart un bărbat cu nimeni.
Cine vrea ca istoria să se repete? Permite-mi să vă spun, a fost înșelată înainte, iar acum a devenit bănuitoare, chinuind-o fără încetare.
- Sunt singur, nu sunt cu nimeni, nu am nicio obligație și, pe toată durata acordului nostru, te voi avea doar pe tine, iar tu mă vei avea doar pe mine. E corect așa, ești de acord? Un om de afaceri ca el cu siguranță nu ar lăsa o înțelegere să-i scape. Kawin a zâmbit ușor, mângâindu-i ușor obrazul alb cu mana lui puternică.
- Da, eu te voi avea doar pe tine, Win, până când se termină contractul nostru.
Iepurașul meu e o luptătoare, nu-i așa? Acum pare o potrivire corectă. Deși la exterior pare dulce și inocentă, în interior este hotărâtă și îndrăzneață.
- Atunci tricoul este cam nepotrivit.
- Ce?! Chiar acum?
Nu-mi spune că o să mă pună să încep contractul imediat? Cât de nerăbdător și grăbit este! Nu crede că ar trebui să se odihnească puțin?
Kawin văzând chipul frumos și dulce, ochii mari și rotunzi, măriți de șoc, și nu a putut rezista tentației de a o tachina apropiindu-și chipul frumos până când a putut simți respirația caldă a femei. Apoi i-a șoptit la urechea mică cu o voce joasă și răgușită.
- Ei bine, de ce să mai aștept? Încă mai am unguent de aplicat pe braț.
- A... e pentru aplicarea unguentului.
E atât de pervers, Pin! La ce te gândești? Doar îmi punea unguent, asta e tot. Ce jenant!
Femeia se certa în tăcere, în timp ce mânuța ei își sufleca încet mâneca dreaptă pentru a aplica unguent pe vânătăi. Fața ei albă se înroși, arătând adorabilă, făcându-i pe cei care o vedeau să zâmbească afectuos și determinându-i să o tachineze și mai tare, făcând-o să roșească și mai mult.
- De ce? Vrei să începem contractul chiar azi?
Fără să întrebe, nasul lui ușor ascuțit a zăbovit lângă tâmpla ei delicată și obrazul moale și rozaliu, în timp ce buzele ei de culoarea cireșei au murmurat repede ceva încet.
- Nu, nicidecum. Eu nu mă gândeam la asta.
Kawin își dorea neapărat să sărute acele buze pline. Nu știa cât timp se va putea abține.
- Nu sunt pregătit să lupt cu cineva cu un braț rănit. Pur și simplu nu e corect.
Bărbatul a afișat un zâmbet malițios, făcând-o pe cea tachinată să vrea să-i lovească fața frumoasă, dar tot ce a putut face a fost să-și întoarcă fața de la acea privire cochetă.
Curând, Win i-a aplicat cu grijă unguentul pe braț și pe încheietură. Cu toate acestea, brațul lui puternic a rămas înfășurat în jurul corpului ei delicat din poala lui, refuzând să o lase. Mâna lui mare i-a ținut capul mic pe umărul lui lat. Parfumul slab și unic al femeii mici l-a făcut pe Kawin să se simtă relaxat, la fel cum parfumul său curat și plăcut o făcea pe Pinnara să se simtă caldă și în siguranță.
- Îți mulțumesc pentru tot ce ai făcut pentru mine.
Zâmbetul ei dulce, ochii timizi și sinceri l-au făcut pe Kawin să privească comportamentul adorabil și captivant al femeii din poala lui, fiindu-i greu să-și întoarcă privirea. I-a dat ușor o șuviță de păr la spate, i-a ținut ușor gâtul mic și i-a mângâiat ușor obrazul neted cu degetul mare înainte de a-și apropia chipul frumos.
- Pentru femeia mea, aș face orice.
Imediat ce termină de vorbit, buzele sale arzătoare se lipiră de buzele pline pe care le dorea. La început, sărutul a fost lent și blând, apoi s-a intensificat cu pasiune. Tânărul își introduse încet limba caldă, măturând nectarul dulce din gura mică, apoi împletindu-se jucăuș cu limba moale, făcând ca conștiința deja diminuată a femeii din poala lui să se estompeze treptat.
- Uh...
Un geamăt dulce și ușor i-a scăpat din gât. Mâinile ei mici s-au mișcat încet pentru a-i înconjura gâtul gros, acceptând sărutările îmbătătoare, blânde și tandre, exact așa cum intenționa el. Între timp, o mână mare i-a mângâiat talia, strecurându-se în tricoul ei supradimensionat, atingându-i pielea netedă și spatele subțire.
După ce savură nectarul dulce de pe buzele ei pline, gura lui și nasul proeminent începură să se cuibărească pe obrajii ei trandafirii apoi la gâtul ei alb, inhalând adânc parfumul îmbătător. Femeia mai scundă, recăpătându-și în sfârșit calmul și reușind să-și tragă respirația, scoase un protest slab și tremurând.
- Win, te rog... oprește-te, mânuțele mici au împins pieptul lui puternic.
- E foarte târziu acum. Trebuie să mă duc la culcare.
Credeai că leul viclean își va lăsa prada mică să plece atât de ușor? Mâna lui mare i-a prins încheietura mâinii mici, care nu era rănită, a sărutat-o cu pasiune și apoi a spus...
- Tocmai te-am sărutat și eu ca să-ți mulțumesc, draga mea. Mai rămâne un sărut ca avans, promisiunea pentru încă o rundă.
Ultima propoziție i-a făcut inima să tresară, în timp ce brațele puternice și-au strâns îmbrățișarea în jurul corpului delicat. Părea că în seara asta, bărbatul care intenționa să o copleșească cu asemenea sărutări emoționante nu o va lăsa să adoarmă ușor.
Chiar când buzele lui frumos conturate erau pe punctul de a-i atinge din nou buzele pline, Pinnara și-a întors fața, ceea ce a făcut ca buzele lui calde și nasul proeminent să-i apese obrazul neted cu afecțiune deplină. Gestul a fost urmat de o voce joasă și răgușită, un amestec de mustrare și poruncă, șoptită în urechea ei mică.
- Haide. Relaxează-te, draga mea. Dacă ești încăpățânată, nu te voi lăsa să mergi la culcare.
- Khun Win... Um!
Capitolul 10
IEPURAȘUL ROAGĂ LEUL
- Khun Win, hm? Ăă!
Înainte ca buzele ei delicate să poată termina măcar o propoziție, acestea au fost reduse la tăcere de o gură bruscă, intensă și fierbinte. A început să mănânce și să sugă încet, crescând treptat căldura și intensitatea după dorință, până când cea care simțea plăcerea nu a mai putut decât să gemă încet, ca și cum ar fi fost pe cale să moară.
- Mmm... Khun Win...
Dar buzele lui calde și umede încă îi sărutau vârful bărbiei delicate, trasându-i ușor de-a lungul obrajilor ei trandafiri și mângâindu-i baza netedă a gâtului.
Pinnara nu putea decât să respire cu greu, în timp ce persoana care o săruta își lipea buzele de ale ei, respirația lui caldă ciugulindu-i ușor gâtul alb de câteva ori. Parfumul… tandrețea trupului ei mic aproape că îl făcea să-și piardă controlul. Voia să o sărute, să o îmbrățișeze și să o mângâie așa mult timp.
Mâinile ei mici i-au cuprins obrazul aspru în timp ce își cuibărea fața pe gâtul lui moale și neted, a implorat:
- Ha... haideți să mergem la culcare, vă rog.
Expresia surprinsă și atitudinea timidă a persoanei din poala lui l-au făcut pe Kawin să nu se poată abține să nu zâmbească afectuos și să-i dea încă o sărutare apăsată pe obrazul moale.
- Bine.
Tânărul a ridicat în brațe silueta mică, care i-a cuprins repede și strâns gâtul puternic cu brațele ei subțiri, temându-se că ar putea cădea. Bărbatul mai înalt a chicotit ușor, amuzat, înainte ca picioarele sale lungi să se îndrepte spre dormitor.
Apoi i-a așezat ușor corpul delicat pe patul mare, curat și alb, urmat de silueta lui musculoasă care s-a întins lângă ea, fără a uita să-i îmbrățișeze strâns corpul mic la pieptul său. Cu toate acestea, Pinnara se zbătea în continuare, încercând să se mute într-un alt colț al patului, dar o voce gravă și severă i-a vorbit blând.
- De ce nu stai locului și te foiești atât? N-ai spus că ți-e somn, nu-i așa?
- Mă îmbrățișezi atât de tare, mă tem că nu voi putea respira, mormăi vocea dulce pe pieptul lui lat. Apoi ridică privirea și îi văzu ochii pătrunzători deja fixați asupra ei, făcându-i fața și urechile să se înroșească și mai tare.
- Nu mai pune întrebări și du-te la culcare! Lasă-mă să-ți spun, am somnul ușor, așa că stai nemișcată dacă nu vrei să fii trezită în miez de noapte.
Cu un corp atât de moale și parfumat pe care să-l mângâie toată noaptea, bărbatul care pretindea că doarme ușor a trebuit să se abțină din greu. Mâna lui mare a stins toate luminile din cameră folosind smartphone-ul, apoi și-a îngropat chipul frumos în părul des, moale și parfumat. Între timp, cea îmbrățișată mai strâns decât o pernă nu a putut decât să-și încrețească nasul spre pieptul lui lat. Fața ei frumoasă era roșie, iar buzele ei pline s-au curbat într-un zâmbet în întuneric.
- Hai dormi. Noapte bună.
După ce și-a terminat propoziția, a sărutat-o ușor pe frunte și nu a uitat să-și strângă brațele puternice, calde și sigure în jurul corpului ei delicat, îmbrățișând-o și mai tare.
Pinnara zăcea nemișcată, permițându-i bărbatului înalt să o îmbrățișeze și să o adoarmă. O mână puternică a tras pătura groasă și moale peste amândoi. În scurt timp, cei doi tineri au adormit, unul după altul.
La trei zile după ce Pinnara a acceptat să devină femeia lui Kawin, viața ei s-a schimbat complet. Penthouse-ul lui luxos, Villa Celestia, era complet mobilat cu tot ce are nevoie o femeie, de la haine și genți la încălțăminte și produse de îngrijire a pielii.
Lucrurile din vechiul său apartament erau suficiente, dar acum a comandat să i se cumpere mai multe lucruri, inclusiv înlocuirea telefonului mobil vechi și stricat cu unul nou. De asemenea, a angajat o menajeră pentru a face curățenie de trei ori pe săptămână.
Ea este exact ca Cenușăreasa.
În plus, tânărul a mers cu ea la un control medical pentru a confirma că e sănătoasă, iar Pinnara a fost bucuroasă să primească injecții contraceptive lunare regulate. Dacă există o lună în care nu își doresc asta, el este gata să fie cel care o protejează. Amândoi sunt de acord să trăiască împreună în mod corect și să fie responsabili unul pentru celălalt.
Deși susținea că erau doar „prieteni cu beneficii”, acțiunile lui Kawin față de Pinnara nu erau diferite de cele ale unui „iubit”. O aștepta să-și termine rapoartele și teza, se culca mereu cu ea și, dacă avea timp liber, mâncau fiecare masă împreună. O lua și o ducea, demonstrându-i atenție și grijă, până în punctul în care subordonații săi, care o priveau, știau sigur că Pinnara era viitoarea „doamnă”, doar că șeful avea un mod unic și neconvențional de a o curta.
Ușa dormitorului se deschise, iar o pereche de ochi mari și rotunzi zări o figură înaltă și musculoasă, într-o cămașă gri deschis, care nu era încheiată complet. Pieptul lat era împodobit cu un tatuaj cu o aripă de pasăre și o semilună, alături de mușchi abdominali puternici și bine definiți. Acest lucru îi făcu fața frumoasă să se înroșească, așa că își întoarse repede privirea, încercând să-și ascundă jena.
- Eu am pregătit deja micul dejun.
Persoana care se îmbrăca nu a spus nimic, dar un ușor zâmbet i-a apărut pe buze înainte să termine de îmbrăcat în câteva minute. A luat sacoul de la capătul patului și s-a îndreptat spre persoana care stătea în fața ușii, dar nu a uitat să-i strângă talia subțire într-o îmbrățișare strânsă.
Mișcările lui au fost rapide ca ale unei maimuțe; Pinnara abia a avut timp să reacționeze. Înainte să-și dea seama, buzele calde i-au plantat pe tâmplă un sărut mare și zgomotos.
- Khun Win, dacă mă îmbrățișați așa, hainele ți se vor șifona, a spus persoana mai scundă, împingându-se de la pieptul lat cu o expresie îngrijorată.
- O îmbrățișare ca asta nu îmi va șifona cu adevărat hainele, nu-i așa? a spus persoana care îmbrățișa, cu o față lipsită de expresie.
Dar de fiecare dată când mă îmbrățișa, se transformă întotdeauna într-un sărut. Ca ultima dată, la birou. Din fericire, o bătaie în ușă ne-a întrerupt, altfel... Numai gândindu-mă la asta, o roșeață mi s-a răspândit pe obraji.
- De ce te înroșești așa? Te gândești la ceva pervers îl legătură cu mine, nu-i așa?
- Nu e deloc adevărat! Khun Win, nu mă acuzați!
Văzând-o bosumflată și umflându-și obrajii, nu a putut rezista tentației de a se apleca și a-i săruta obrazul moale. Apoi, vocea lui gravă a tachinat-o, făcând-o pe fata timidă să roșească și mai tare.
- N-am vrut să te acuz nicio secundă. Tot ce-mi doresc e să te strâng în brațe și să te sărut.
- Khun Win! Dă-mi drumul chiar acum! Nu mai vorbesc cu tine. Altfel întârziem amândoi la muncă.
Bărbatul înalt i-a dat drumul imediat, dar înainte să o lase pe silueta mai scundă, buzele i-au coborât pentru a-i săruta buzele delicate și roz, jucăuș, dar afectuos, apoi a pus o întrebare înainte de a o conduce afară din cameră.
- Spune-mi, la ce oră vei veni să mă vezi astăzi?
- Nu mai târziu de ora patru după-amiaza. Am o întâlnire de lucru cu îndrumătorul meu și mă înscriu și pentru examenul de susținere.
- Oamenii mei te vor duce și te vor lua. Ai înțeles?
- Bine.
Pinnara i-a zâmbit dulce bărbatului înalt, iar apoi cei doi tineri au început să ia micul dejun împreună. După micul dejun, Kawin a luat-o de mână pe femeia mai scundă și a condus-o de-a lungul aleii care lega zona penthouseului a „Vilei Celestia” de luxosul hotel Grand Celestia până la liftul lor privat.
Odată ce erau împreună în lift, Kawin a tras-o mai aproape pe silueta subțire, îmbrățișând-o. Nasul său proeminent și buzele bine conturate au zăbovit în jurul tâmplelor și părului ei, în timp ce îi spunea sfaturi.
- Nu lenevi, ai înțeles?
- De ce? Îți lipsesc, Win?
Iepurașul lui zâmbea dulce, privindu-l cu acei ochi inocenți – cine nu s-ar topi? Dacă nu avea o întâlnire la care să participe, i-ar fi săruta buzele cochete până i s-ar umfla.
- Voi aștepta, a răspuns el, nasul și urechile ei înroșindu-se ușor, făcându-l pe cel care a văzut să zâmbească ușor.
- Eu mă voi grăbi să te vad, Win.
Ding!
Pinnara termină de vorbit exact când ușile liftului se deschiseră încet, indicând că ajunseseră la parter. Totuși, mai repede decât se aștepta, silueta mică, care era pe punctul de a ieși, fu trasă înapoi înăuntru de o mână mare, iar o pereche de buze coborâră pentru a-i acoperi gura ușor întredeschisă și uimită. El o sărută pasional, cu un amestec de dorință și dulceață care le încântă inimile timp de câteva minute.
- Grăbește-te înapoi.
A zâmbit și a sărutat din nou acele buze delicate, mâna lui mare mângâind ușor și afectuos căpșorul mic. Apoi, a apăsat butonul liftului pentru a deschide ușa și a condus-o pe micuța femeie spre mașina unde o aștepta subordonatul său.
Pinnara a urcat repede în mașină, încercând să-și ascundă jena. Avea buzele umflate și roșii și nu s-a putut abține să nu zâmbească, cu inima plină de mulțumire. Deși Kawin era puțin încăpățânat, acțiunile sale i-au arătat grijă. Chiar și astăzi, în timp ce avea o conferință telefonică cu investitorii, a coborât cu liftul ca să o conducă și le-a cerut subordonaților să aibă grijă de ea.
Conferința telefonică cu investitorii străini interesați de un parteneriat cu Chok Sirikorn Group în domeniul imobiliar s-a încheiat. Ușa biroului directorului general s-a deschis, iar un bodyguard înalt și impunător și-a plecat capul pentru a cere permisiunea înainte de a vorbi.
- Șefu’, Consilierul Thanthat și khun Thakoon au venit să solicite o întâlnire privată cu dumneavoastră.
- A venit mai repede decât credeam.
Buzele lui bine conturate s-au ridicat într-un ușor zâmbet. În noaptea aceea, le-a ordonat oamenilor săi să îl bată pe Thakoon până când acesta era învinețit și chiar i-a oferit un serviciu de livrare la domiciliu. Nu era pentru al umili, ci pentru a arăta că nimeni nu avea dreptul să-i facă rău femeii lui.
- Ai pregătit cadoul pentru consilier? Kawin știa scopul vizitei acestei familii și nu era genul de persoană care să lase pe cineva să se pună cu el cu ușurință.
- Da, Khun, dădu din cap Jira cu o voce fermă. El și restul subordonaților săi erau gata să-și protejeze șeful ca și cum viața lor ar depinde de asta.
- Atunci hai să mergem să salutăm oaspeții.
Kawin vorbi cu o voce rece, ridicându-se în picioare și ieșind din birou. Subordonatul său de încredere și trei gărzi care așteptau afară l-au urmat direct spre liftul executiv pentru a coborî la parterul cazinoului, locul de întâlnire.
Cei doi vizitatori stăteau cu expresii încordate pe canapea, în timp ce două gărzi de corp stăteau de pază în fața camerei VIP. Când au văzut o figură înaltă și impunătoare, într-un costum gri, fără cravată, intrând în cameră, Thakook, încă nutrind resentimente față de celălalt bărbat, a adoptat imediat o atitudine trufașă și arogantă în fața tatălui său, făcându-l pe Thanatat să-și privească fiul cu dezaprobare.
- Nu știam că khun Thanatat mă va vizita aici, a spus Kawin, salutându-i pe tată și fiu fără nicio teamă de autoritatea celuilalt care era consilier municipal.
- Nici eu nu mă gândeam că ne vom întărim pentru o asemenea prostie.
Thanatat a încercat să calmeze situația, deoarece familia sa se afla într-un dezavantaj semnificativ. Pentru al face pe cineva ca Kawin să cedeze, era nevoie de o abordare diplomatică. Cu toate acestea, impulsivitatea și furia fiului său au ruinat totul.
- Cum adică o prostie, tată?! Omul ăsta a pus pe cineva să-mi mutileze fața în halul ăsta! E clar un interlop deghizat în om de afaceri!
- Tha!
- Rana de pe fața ta arată mult mai bine acum. Dar văd că au rămas la fel de guraliv ca întotdeauna, a rânjit Kawin, provocându-l intenționat pe celălalt bărbat. Și părea să funcționeze, deoarece fiul politicianului local a reacționat sălbatic, sărind în sus și aruncându-se înainte ca să-l apuce de guler.
- Ticălosule!
Însă instinctul lui Jira de a-și proteja șeful era la fel de rapid ca arma din mâna sa, gata să tragă în capul bărbatului arogant în orice moment. Thanatat îngrozit, și-a tras fiul în spatele lui și a bâlbâit o rugăminte, aproape implorând milă.
- Nu crezi că ar fi mai bine să discutăm cu calm? Până la urmă, fiul meu este victima aici. Dacă se află că ai atacat un om lipsit de apărare, tu vei avea de pierdut, Kawin. S-ar putea să-mi scape din greșeală vreo vorbă despre asta. A spus Thanatat.
- Hm! Dar văd că fiul dumneavoastră este foarte curajos când vine vorba de femei, khun, replică Kawin cu un rânjet disprețuitor
Replica tăioasă a tânărului l-a lăsat cu gura căscată pe Thanatat, făcându-l să simtă cum îi îngheață sângele în vine. Sperase să se folosească de vârsta lui înaintată și de o retorică îmbinată cu amenințări subtile pentru a-l intimida, însă, indiferent de unghiul din care priveai lucrurile, el rămânea tot în dezavantaj. Puștiul acesta era într-adevăr la fel de abil și periculos pe cât se zvonea despre nepotul magnatului Noppadol.
- Eu zic că oricum nu ai nicio dovadă. În plus, femeia aceea nu are niciun viitor, provine dintr-o familie de clasă joasă, care nici nu se compară cu noi. Mai bine să nu ne certăm din atâta lucru. Cuvintele pline de dispreț la adresa Pinnarei l-au făcut pe Kawin să-și încleșteze maxilarul, iar ochii săi tăioși au sclipit de o furie oarbă. Făcu un pas amenințător spre tatăl și fiul din fața lui, ca un leu gata să-și sfâșie prada, și vorbi printre dinți:
- Sunteți sigur că nu am dovezi? Tonul lui rece le-a provocat celor doi fiori pe șira spinării. Thakoon era absolut convins că locul acela amărât în care locuia Pinnara nu avea nici măcar o cameră de supraveghere, așa că era aproape imposibil să existe vreo probă care să-l incrimineze.
- Nu mai încerca să ne sperii! Ești șmecher și faci pe grozavul doar pentru că îl ai ca paravan pe bunicul tău! Strigă Thakoon.
Thakoon a pășit înainte, ridicându-se încrezător și hotărât, chiar dacă nu era nici măcar la fel de înalt ca Kawin. Acest lucru l-a făcut pe Jira să rânjească amuzat „Ce patetic.”
- Cred că ar trebui să aruncați o privire la dovezi, Khun. Ar putea ajuta la calmarea fiului dumneavoastră. A spus Kawin zâmbind înainte ca garda sa de corp să-i înmâneze un iPad cu imagini video de pe camerele de supraveghere care arătau chipul făptașului foarte clar. Tânărul știa foarte bine cât de laș era Thakoon, așa că i-a sugerat proprietarului apartamentului să instaleze atât iluminat stradal, cât și camere de supraveghere.
Thanatat și fiul său năzdrăvan au rămas fără cuvinte, incapabili să se certe, ca și cum li s-ar fi umplut gurile cu apă pentru o clipă. Chipurile lor arogante au devenit mai palide decât un pui fiert.
- Poate ar trebui să vă gândiți din nou cine va pierde cu adevărat, tu sau eu, dacă acest videoclip va fi publicat în toate canalele media și publicul va vedea că un consilier care se presupune că acționează pentru binele societăți își învață de fapt fiul să agreseze o femeie lipsită de apărare. Cât respect și incredere mai pot avea?
Vocea lui Win era rece, iar ochii lui, plini de milă, se uitau fix la tatăl și fiul care stăteau tremurând, înăbușindu-și furia. Dacă Thanatat ar fi cauzat în mod pripit și mai multe probleme, reputația pe care renumitul consilier și-o cultivase cu grijă ar fi putut fi ruinată într-o clipă.
- Cred că ar trebui să poți decide singur în această chestiune de acum înainte, Kawin i-a luat iPad-ul din mâna tremurândă a consilierului și a repetat propoziția.
- A! Și încă ceva, femeia din videoclip nu este cineva pe care tu și fiul tău ar trebui să o vorbiți de rău sau să o lipsiți de respect. Este viitoarea mea soție, așa că vă rog să-i arătați puțin respect.
Acestea fiind spuse, nu voia să mai piardă timpul cu ei. Kawin a ieșit cu pași mari din camera VIP fără să se uite măcar la cei doi, tată și fiu care stăteau acolo cu gurile căscate și uluiți.
Deși Thakoon fusese întotdeauna răsfățat, practic bătea din picioare și se comporta copilărește ori de câte ori lucrurile nu mergeau cum vrea el. Mai mult, a venit astăzi sperând că cealaltă persoană va îngenunchea și îi va cere scuze.
- Tată, pot să-ți explic asta.
- Ce alte minciuni o să-mi spui? Mă lași să fiu umilit și să-mi fie jignită demnitatea de un copil! Nenorocit ce ești! Thanatat scutură violent brațul de care se agățase fiul său și strigă tare, cu vocea plină de furie.
- De acum înainte, trebuie să te căsătorești cât mai repede cu Pan și să pleci în Australia, ca să nu mă mai faci de rușine în fiecare zi. Acestea fiind spuse, a ieșit furios din cameră împreună cu oamenii săi, vizibil supărat. Sperase să-l intimideze pe nepotul lui khun Nopadol, dar, în schimb, el a fost cel călcat în picioare.
Ordinul decisiv dat de Thanatat iubitului său fiu a adus un zâmbet malițios de satisfacție pe chipul frumos al directorului general. Între timp, ochii pătrunzători ai directorului general i-au privit pe tată și fiu în timp ce părăseau cazinoul, părând complet umiliți și furioși. Oricine ar fi îndrăznit să-i atingă femeia ar fi suportat cu siguranță consecințele.
- Khun Pin vă așteaptă în hol să mergeți acasă, i-a raportat Jirasit șefului său după ce subordonatul său a anunțat acest lucru prin dispozitivul de comunicații.
- Hmm, bine. În timp ce silueta înaltă și elegantă era pe punctul de a păși spre lift, și-a amintit brusc ceva și s-a întors către garda sa de corp de încredere.
- Jira.
- Da, Khun.
- Am o treabă pentru tine. Trebuie să-mi promiți mai întâi că nu vei pune întrebări și că vei face tot ce-ți spun.
- Ăă, da, Khun, a răspuns Jirasit, deși în secret era destul de neliniștit. Cu toate acestea, își respecta și își venera șeful mai mult decât propria viață și se supunea cu bucurie oricărui ordin a lui Kawin.
- Atunci lovește-mă cu pumnul.
- Ce?! Bărbatul căruia i s-a cerut să îl lovească cu pumnul a făcut ochii mari, șocat. Ce idee nebunească i-a venit șefului său ca să-l pună să facă asta? Dacă magnatul ar afla, lui Jira i-ar fi fost tăiat capul, cu siguranță.
- Eu nu… Înainte să apuce să termine de vorbit, tânărul șef l-a întrerupt cu o voce rece, trimițându-i bodyguardului un fior pe șira spinării.
- Dacă nu o faci, atunci mâine renunți să-mi mai fii garda de corp și te duci acasă să-l ajuți pe bunicul meu să cultive orhidee. Lasă-l pe Tone să facă munca ta în schimb. Ești un laș, inutil.
- Nu! O voi face.
Jirasit a refuzat imediat. Simplul gând de a trece de la a fi gardă de corp pentru șeful său la cea de udare a orhideelor stăpânului său era terifiant. Imaginea lui de gardă de corp principală nemiloasă ar dispărea într-o clipă. Prin urmare, ar fi preferat să-și muște limba și să moară pe loc.
Între timp, Pinnara, care aștepta pe canapeaua din hol, i-a văzut pe Thakoon și pe tatăl său mergând spre mașina parcată în față și asta i-a stârnit curiozitatea. Dar înainte să apuce să se gândească prea mult la asta, o siluetă înaltă și familiară a apărut în fața ei. I-a zâmbit luminos și a pășit spre el, punându-i o întrebare.
- Chiar acum, eu i-am văzut pe consilierul Thanatat și pe fiul său aici… Totuși, ochii ei mari și rotunzi s-au mărit de șoc când a văzut vânătăile de pe fața lui.
- Stai! Ce s-a întâmplat cu fața ta, khun Win? Sprâncenele ei frumoase și subțiri s-au încruntat.
- Nu-i nimic. Hai să mergem acasă, a spus Kawin, strângând repede talia subțire într-o îmbrățișare și sărutând tâmpla femeii blânde, cu miros parfumat. Dar micul iepuraș s-a împotrivit, privindu-i atent fața frumoasă și ridicând mâna pentru a-i mângâia obrazul aspru și nebărbierit.
- Cum se poate așa ceva? Obrazul tău e așa roșu, ochii ei mari și întrebători s-au întors spre Jira, vocea ei dulce devenind mai fermă,
- Khun Jira...
Înainte să-i poată răspunde femei, privirea pătrunzătoare a șefului său i-a semnalat că datoria lui se terminase. Tânărul bodyguard a căutat rapid o cale de scăpare.
- Tocmai mi-am amintit că trebuie să merg să supraveghez operațiunile cazinoului. Așa că plec acum, a spus el, plecând grăbit.
- Ah! Deci de aceea m-a pus să-l lovească în față? Doar ca să o îngrijoreze pe Khun Pin. Seful meu e foarte viclean și ingenios. Mormăi Jira.
- Nu-mi spune că fața lui khun Win arată așa din cauza acelor doi, tată și fiu?
Pinnara, îngrijorată, a întrebat când au intrat în penthouse: „Thakoon, ai îndrăznit să mă rănești, acum îl rănești și pe el?”
Bărbatul, încă nesigur de răspunsul său, a tras-o pe silueta mai mică în poală, apoi și-a odihnit fața frumoasă pe umărul ei delicat.
- Ești supărată că m-a rănit așa?
- Bineînțeles că sunt supărată. Nu avea dreptul să te rănească Win, de data asta, nu voi lăsa lucrurile să treacă ușor.
Inima lui Kawin s-a umplut de bucurie știind că persoana din poala lui era îndurerată. Planul său de a o fermeca pe tânăra din fața lui mersese mai bine decât se aștepta, deoarece vocea și ochii ei erau pline de îngrijorare.
Indiferent de câte ori tânărul curajos și neînfricat se confruntase cu cei care veniseră să caute necazuri, nu se simțise niciodată atât de bine. Ochii lui pătrunzători întâlneau ochii frumoși cu o tandrețe blândă.
- Îmi place că ești atât de îngrijorată pentru mine, spuse Win, sărutându-i cu afecțiune obrazul moale.
- Mai sunt și alte răni? L-a rănit P’Tha pe Khun Win în altă parte?
Bărbatul viclean zâmbi malițios, apropiindu-și chipul frumos și, folosind cealaltă mână pentru a apuca mânuța ei pentru a o pune peste partea stângă a pieptului.
- Mă doare aici, pentru că nu-mi place când Pin vorbește despre tipul ăla, spuse el încet, cu o voce gravă imploratoare, pur și simplu nevrând să audă pronumele familiar pe care îl folosea ea pentru a se referi la ticălosul ăla.
- Trebuie să mă consolezi acum, draga mea, a implorat el, apoi, nemaiputând rezista, i-a sărutat pasional buzele rozalii.
În acest moment, Pinnara și-a dat seama că se îndrăgostise de farmecul leului. Dar cine a spus că un iepuraș ca ea va fi doar o pradă? În plus, nu voia ca evenimentele trecute să provoace discordie în relația lor. Cele două mânuțe ale ei i-au mângâiat obrajii aspri și nebărbieriți și a șoptit seducător, cu buzele aproape de ale lui:
- Win, trebuie să mă înveți cum să te consolez. Care e cea mai bună metodă să te consolez, dragul meu Win?
Capitolul 11 - 18+
O NOAPTE ÎNTREAGĂ DE MÂNGÂIERI
- Trebuie să mă înveți, Win, care e cel mai bun mod de a te consola, Win?
Expresia lui Pin este incredibil de devastatoare. Îi face pe oricine o aude să înghită în sec. Cine nu ar fi fermecat de o rugăminte atât de dulce? Și dacă nu o va învăța minunata artă a consolării în seara asta, va fi un prost.
Kawin a tras mai aproape capul femeii mai scunde, celălalt braț al său înconjurând corpul ei delicat într-o îmbrățișare strânsă. Apoi, buzele lui s-au lipit de buzele ei pline, un sărut blând care s-a intensificat treptat, devenind un sărut pasional și profund care a excitat-o pe femeia din poala lui. Respirațiile lor fierbinți s-au amestecat, devenind una singură.
- Vreau ca Pin să mă liniștească toată noaptea, șopti tânărul, desprinzându-și buzele calde de buzele ei rozalii, cu o voce joasă și răgușită, înainte de a-și trasa buzele fierbinți de-a lungul obrazului ei neted, inhalând parfumul îmbătător.
- Dar... Eu nu mă pricep prea bine la asta.
Când vorbește, se comportă dură, dar în practică, e zero. Teoria însă, o cunoaște oarecum. Nici nu o întrebați de unde a studiat; gașca ei de prietene e altceva. Mai ales Meny, care îi spune constant să studieze mai bine ca să nu fie nervoasă când va veni momentul, așa cum o face acum.
- Concentrează-te asupra lecțiilor mele, draga mea. Am obținut chiar și onoruri de primă clasă, așa că de ce nu pot excela și în asta?
A sărutat-o pe ureche, ciugulindu-i ușor lobul urechii și provocându-i fiori pe șira spinării. Între timp, mâna lui mare i-a mângâiat spatele neted, până la coastele subțiri. În mai puțin de un minut, i-a descheiat cu succes halatul.
Pielea ei albă și trandafirie era sărutată și mângâiată de la gât în jos spre umeri, încet, în timp ce el o lingea și o sugea cu o dorință pasională, trimițând fiori de excitație în tot corpul tinerei femei. Pinnara închise ochii, respirând greu, și inconștient scoase un geamăt ușor.
- Ah, mmm.
Degetele puternice ale bărbatului i-au desfăcut încet sutienul din spate. Femeia, ale cărei simțuri se pierdeau, i-a împins subtil pieptul lat, ca și cum ar fi vrut să spună ceva. Bărbatul, pierdut în mirosul dulce, și-a mutat încet privirea, plină de dorință, pentru a întâlni acei ochi tremurători și rotunzi.
- E prea târziu să mă oprești acum, draga mea, șopti Win, sărutându-i ușor colțul moale al buzelor, arătând preventiv că dorința lui creștea în el, provocându-i o durere pulsantă.
Pinnara clătină încet din cap, fața și urechile devenind și mai roșii. Nici ea nu putea rezista dorințelor din adâncul inimii ei.
De asemenea, simțea penisul erect și dur apăsându-se pe curbele voluptuoase ale corpului ei, provocând o umiditate și o senzație de furnicături răspândită în toată ființa ei. Apoi a zâmbit dulce, s-a aplecat, l-a sărutat pe obrazul aspru și a vorbit.
- Eu voiam doar să-l ajute pe Win să se dezbrace.
- Ești atât de drăguț cu mine, cum aș putea să-ți rezist, nu-i așa?
Kawin sărută cu pasiune acele buze moi și atrăgătoare, în timp ce limba ei mică era gata să învețe și să răspundă. Mâinile ei mici îi pipăiră umerii lați, descheindu-i complet cămașa și trăgând-o de pe corpul său musculos. Acțiunile ei îl făcură pe bărbat, dornic să-i dea o lecție de dragoste și să gemă ușor de satisfacție.
- Um...
Mâna lui groasă i-a urmărit încet sânii, apoi s-a curbat în sus pentru a-i cuprinde sânii plini. Și-a folosit degetul mare pentru a-i mângâia ușor sfârcurile de culoarea cireșei care se ridicau ca răspuns la atingerea lui, atât de încet încât posesoarea sânilor moi a tremurat din tot corpul.
- Mmm, Win...
Un geamăt dulce a strigat încet numele celei care o încânta, un sunet care i-a stârnit și mai mult dorința. El a aprins în mod deliberat un val de pasiune atât în el, cât și în femeia din poala lui, făcând dorințele lor la fel de intense. Buzele lui fierbinți au trecut de la un sărut profund și pasional la o mângâiere blândă a gâtului ei palid, lăsând urme roșii slabe, apoi coborând pe pielea netedă, delicată și voluptuoasă din fața lui. A sărutat ușor curbele pline ale sânilor ei înainte de a folosi vârful limbii pentru a încercui sfârcurile roz și erecte, făcând-o pe femeia mai mică de statură să se încordeze și să tremure din toată corpul.
Cu un sân atât de moale și un parfum atât de încântător, cine ar putea rezista?
Corpul ei alb și neted se lipi de silueta musculoasă. Mâinile ei mici îi mângâiau în mod natural fizicul puternic, aprinzându-i o căldură arzătoare în tot corpul. Voluptatea de sub fusta ei scurtă îi stârnea și mai mult duritatea, făcându-i inima să bată cu putere.
Tânjesc să te ating, vreau cu disperare să intru în îmbrățișarea ta umedă și suculentă.
Kawin nu a mai putut rezista. A ridicat-o, prinzându-i șoldurile elegante, astfel încât picioarele ei subțiri să-i poată înconjura talia. Silueta mică și-a cuibărit fața roșie pe umărul lui lat, permițându-i să o conducă spre patul mare.
Tânărul a așezat ușor corpul subțire pe salteaua moale înainte de a se retrage de lângă silueta delicată. Și-a desfăcut repede cureaua și și-a scos pantalonii, urmați de boxeri. Fața lui Pin era roșie, dar era atât de atrăgătoare.
Ochii ei mari și rotunzi au clipit în timp ce privea silueta înaltă și musculoasă, înainte de a se concentra asupra penisului său erect îndreptat direct spre ea. Își mușcă inconștient buzele pline, încercând să își ascundă jena care i se răspândea prin tot corpul.
Numai gândul la penisul uriaș din fața ei, care era pe cale să o penetreze, îi făcea fața frumoasă să se înroșească, roșeața răspândindu-se pe tot corpul.
Nu seamănă deloc cu cel pe care mi l-a arătat Many în film. Acela era de mărimea unui castravete, dar acesta e chiar mai mare decât un „castravete”. Se pare că acest act amoros va fi mai mult decât pot suporta.
- Draga mea, de ce ți se înroșesc fața și corpul? Kawin și-a lipit corpul puternic mai aproape de silueta subțire, mâinile sale mari cuprinzându-i obrajii moi și sărutându-i apăsat, șoptind întrebarea cu afecțiune.
- Pentru că sunt timidă, a șoptit ea încet, mișcându-și ușor buzele frumoase. Atitudinea ei adorabilă și timidă nu l-a făcut decât să se îndrăgostească nebunește de ea.
- Dacă o facem des o să te obișnuiești mai bine cu asta.
După ce termină de vorbit, și-a lipit buzele de buzele ei pline pentru a o săruta încă o dată pasional. Pinnara și-a despărțit buzele dulci și moi, răspunzând adorabil și dezirabil. Mâinile lui mari i-au scos repede fusta și chiloții mici, apoi le-au aruncat neglijent pe podea.
Buzele lui fierbinți și bine formate s-au lipit de corpul parfumat, sărutând-o și marcând fiecare centimetru ca fiind al lui. Femeia zăcea înțepenită și tremurând din tot corpul, până când gura lui fierbinte i-a învăluit sfârcurile erecte. Limba lui mișcându-se rapid, alternând cu suptul și linsul, devenind din ce în ce mai pasional. Femeia de sub el nu putea decât să gemă ușor, cu o plăcere intensă.
- Ah! Win...
Mai ales când i-a sărutat intens abdomenul plat, ea s-a pregătit inconștient să primească atingerea lui pasională. Apoi, corpul ei mic a tresărit când mâna lui mare i-a despărțit picioarele frumoase.
- Oh, doamne...
Picioarele ei palide erau strânse unul de altul de timiditate, dar brațe puternice le despărți. Ochii lui pătrunzători priveau carnea frumoasă din fața lui cu o privire tandră, înainte de a se apleca să-i sărute ușor coapsa moale și movila de carne și de a vorbi încet.
- Nu fi timidă, draga mea. Ești frumoasă peste tot.
După ce a terminat de vorbit, și-a îngropat chipul frumos între picioarele ei, vulva era umedă și strălucitoare. Tânărul a sărutat centrul petalelor moi, folosindu-și gura fierbinte și limba caldă pentru a crea o plăcere și o excitație intense. Pinnara s-a încordat, abdomenul inferior tremurând de extaz, în timp ce el sugea și gusta nectarul dulce din interior, lingându-i și mângâindu-i profund clitorisul, luând-o complet prin surprindere.
Tânăra femeie clătină din cap, părul ei lung și castaniu închis răspândindu-se pe pernă. Mâinile ei mici, care strânseseră salteaua, se împleteau acum cu părul lui des și negru, eliberând senzația de furnicături, ca și cum un curent electric ar fi străbătut-o.
- Win, ahh...
- Um, ce bine m-am simțit! Atâta lichid, draga mea?
A murmurat întrebarea direct, dar cu mai multă afecțiune decât orice altceva, făcând-o pe persoana mai scundă să roșească și să-și muște inconștient buza de jos pentru a suprima senzația copleșitoare.
- Uf, nu mai pot suporta...
Vocea ei dulce tremura de dorință, dar Kawin nu i-a arătat nicio milă. În schimb, și-a mișcat limba rapid și intens, sorbind fiecare picătură din nectarul ei dulce. Curând, posesoarea acelei dulceți amețitoare a țipat și a avut convulsii repetate înainte de a se prăbuși inert pe patul moale.
- Ești atât de dulce și moale peste tot.
Corpul său musculos s-a apropiat încet, îmbrățișând silueta fragilă și tremurândă. I-a privit fața frumoasă și roșie, ochii pe jumătate închiși și umezi, cu o privire blândă și iubitoare. Apoi s-a aplecat și i-a sărutat fruntea, ștergând ușor transpirația, înainte de a-i da următoarea lecție de dragoste.
Picioarele lui puternice i-au despărțit încet picioarele frumoase, în timp ce o mână mare i-a cuprins șoldurile rotunjite, trăgând-o mai aproape de corpul lui puternic. Kawin și-a apucat penisul complet erect, frecându-l de-a lungul canalului ei de iubire umed și parfumat înainte de a apăsa capul în cavitatea moale. Cu toate acestea, femeia de sub el a gâfâit violent.
- Ah! Mă doare, Eu... Huh! Mâinile ei mici i-au împins pieptul lat și s-a retras cu o durere sfâșietoare când obiectul dur și rigid i-a pătruns în deschizătura strânsă.
- E în regulă, draga mea. O voi face încet. Relaxează-te.
Cuvintele de mângâiere au venit odată cu un sărut blând. Kawin a trebuit să facă tot posibilul să fie blând cu ea; nu voia să-i creeze frică sau neliniște.
Văzând că persoana de sub el începea să reacționeze natural, și-a introdus corpul puternic doar pe jumătate și l-a lăsat acolo, permițându-i persoanei mai scunde să se acomodeze până când corpul moale a început să apese pe cel musculos, uitând de durere.
- Lasă-mă să te iubesc puțin mai profund, draga mea.
Tânărul se aplecă și șopti aproape de buzele ei pline, umflate și rozalii, cu o privire imploratoare. Asta o făcu pe Pinnara să roșească, iar ea dădu ușor din cap în semn de aprobare.
Kawin i-a sărutat fruntea netedă, împingându-și simultan penisul mare prin pasajul ei moale până la capăt. Mâinile ei mici i-au prins umerii lați, durerea transformându-se într-o senzație de furnicături. Vocea ei dulce a gemut încet, tremurând.
- Ah... ah...
Ritmul actului lor amoros, inițial lent, s-a intensificat treptat și a devenit din ce în ce mai rapid. Cu cât părțile ei interioare se strângeau mai mult în jurul lui, cu atât Kawin gemea mai tare de o plăcere intensă.
- Ah... Pin ești uimitoare, draga mea. Atât de emoționant. Mmm...
Cuvintele de satisfacție, rostite cu o voce profundă și răgușită, erau ca un combustibil, aprinzând focul dorinței dintre ei. Tânărul a strâns din dinții, accelerând ritmul actului lor amoros până când acesta a atins apogeul. Sunete umede, se amestecau cu gemete, până când unul dintre ei abia mai putea suporta.
Sop! Sop!
- Win, ahh... eu aproape termin...
Pinnara a implorat, ochii ei frumoși și strălucitori plini de dorință, întâlnind privirea pătrunzătoare care avea o expresie blândă, rugătoare și ademenitoare.
Te satisfac până vei termina.
Atât de palpitant încât vei muri.
Atât de emoționant încât nu am putut rezista.
Kawin se aplecă, îmbrățișând corpul delicat în brațe și își îngropă nasul în curbura parfumată a gâtului ei, în timp ce activitățile lor intime se intensificau, ducându-i pe amândoi într-un tărâm al extazului. Curând, gemetele li se împleteau, răsunând puternic împreună.
- Ah... Ohh...
Bărbatul masiv a dus-o pe tânăra de sub el în extaz. Simțea că plutește, ca o pană în vânt. Corpul ei a stors fiecare picătură de fluid alb tulbure înainte de a se prăbuși pe pat, respirând greu.
Kawin i-a strâns trupul subțire într-o îmbrățișare, sărutându-i fața netedă peste tot. Pinnara nu a putut decât să-și lipească obrazul moale și rozaliu de pieptul lui lat, permițându-i să-i mângâie ușor spatele și să o consoleze. Buzele lui s-au cuibărit pe obrazul ei și pe urechea mică.
Bărbăția care se înmuiase pentru o clipă s-a trezit din nou. În momentul în care a îmbrățișat acel corp voluptuos și parfumat, i-a fost greu să reziste. Și părea că femeia din brațele lui putea simți pulsarea arzătoare. Ochii ei mari și rotunzi i-au privit din nou ochii pătrunzători și lascivi. Buzele ei delicate au cerut blând...
- Mai vrei, khun Win?
- Cine ți-a spus să fii așa drăguță, Pin? I-a mângâiat ușor obrazul cu degetul mare, o ușoară roșeață apărându-i pe față, înainte să se apropie de trăsăturile ei frumoase și a adăugat:
- Se pare că va trebui să mă consolezi din nou în seara asta.
Bărbatul viclean, dorind să fie mângâiat de dragostea ei iar și iar, s-a aplecat, i-a acoperit buzele pline și i-a dat încă o sărutare pasională și ademenitoare...
Capitolul 12
NORMALITATE EXTRAORDINARĂ
Micuțul băiețel de nouă ani adormea, dar mâna lui mică și subțire încă o strângea tare pe cea a celeilalte și murmura încet:
„Mami... vei fi lângă mine, nu-i așa”
„Da, du-te la culcare, dragul meu,” căldura din mâna mamei mângâia ușor căpșorul înainte ca acea căldură să se estompeze treptat.
- Mamă... Mamă!
Dar apoi, persoana care promisese că îi va fi alături în ziua aceea l-a abandonat, lăsându-l singur în casa mare a bunicului său timp de peste douăzeci de ani.
Brusc!
Corpul musculos care dormise s-a trezit brusc. Picături de sudoare îi acopereau fața frumoasă, indicând că supraviețuise unui coșmar. Ochii săi ageri s-au mărit în întuneric înainte de a arunca o privire spre ceasul digital de pe noptieră, care arăta 5:30 dimineața.
Mâna lui mare s-a ridicat să-și mângâie fața înainte să se întoarcă și să ajungă la trupul moale pe care îl ținuse cu atâta drag în brațe în fiecare noapte. Dar simțea doar golul rece al patului, lipsit de silueta mică după care tânjea. Kawin și-a aruncat repede pătura de pe el și s-a ridicat, cu inima strânsă. Frica ascunsă adânc în inima lui se strecura.
- Pinnara...
Vocea îi tremura ușor în timp ce striga. Îi era frică...
Îi era teamă că ea va dispărea.
Îi era frică să nu o aibă lângă el.
Îi era frică să se simtă din nou singur.
- Pin!
- Win! Sunt aici!
Micuța persoană, auzind chemarea, s-a repezit în dormitor cu o expresie panicată pe față. Ochii ei mari și rotunzi s-au întâlnit cu ochi ageri și speriați, care s-au transformat rapid în ușurare.
- Unde ai fost, Pin?
Kawin a răsuflat ușurat și a strâns trupul subțire într-o îmbrățișare strânsă. Buzele lui bine conturate i-au sărutat ușor tâmpla și părul moale, ca și cum s-ar fi temut că va dispărea, temându-se că nu o va mai vedea niciodată.
- Eu m-am trezit devreme, stau aici pregătind o prezentare pentru lecție. Vreau să fie gata înainte de ora 7:00.
Pinnara s-a simțit vinovată că nu i-a spus bărbatului înalt cu o seară înainte. Primise un mesaj de la profesorul ei prin LINE înainte de culcare, prin care îi era atribuită o prezentare, așa că și-a setat alarma la 4 dimineața ca să se trezească și să termine de pregătit lecția.
- Ești supărat pe mine, khun Win? Îmi pare rău, a spus ea, ochii ei mari și rotunzi trădând vinovăție în timp ce se uita la el, cu mâinile ei mici cuprinzându-i obrajii, i-a mângâiat ușor barba de pe ambele părți ale feței cu degetul mare, încercând să-i potolească anxietatea.
- Nu, pur și simplu nu-mi place să mă trezesc și să nu te am lângă mine, Pin.
Bărbatul înalt părea mai relaxat decât înainte. Își aplecă fața frumoasă, sprijinindu-și fruntea lată de cea a ei. Pinnara zâmbi dulce și se ridică pe vârfuri pentru a-i săruta ușor vârful bărbiei, ca și cum ar fi vrut să-i aline sentimentele adânci din inimă.
- Am avut doar un vis prostesc.
- E în regulă. Oricare ar fi visul tău, Win, sunt aici pentru tine.
Mâna ei delicată i-a mângâiat ușor spatele lat. Chipul ei frumos și dulce se odihnea pe pieptul său lat. Tânăra femeie putea simți neliniștea din inima lui. Visul pe care îl avusese trebuie să fi fost un vis de neuitat.
Kawin și-a strâns strângerea brațelor și s-a aplecat să o sărute pe tâmplă în mod repetat, inhalând parfumul ei slab și dulce. Asta l-a făcut să se simtă relaxat.
- Hai să ne întoarcem la culcare. Eu tocmai mi-am terminat treaba.
Cei doi tineri s-au întins din nou pe patul mare. Kawin o îmbrățișă strâns pe Pin, apoi trase pătura groasă peste amândoi. Cealaltă mână îi mângâie ușor spatele subțire, ca și cum ar fi adormit-o încet.
- Par slab, Pin?
Un bărbat ca Kawin, cu personalitatea lui încrezătoare, dar oarecum rigidă, i-a pus o întrebare pe un ton blând, aproape nesigur. A fost cu adevărat înduioșător. Însemna că îndrăznea să se deschidă și să aibă încredere în ea, dezvăluindu-i această latură a sa.
- Nu, deloc. Ești doar o ființă umană, Win. Ai laturile tale sensibile, vulnerabile și puternice. Indiferent în ce stare te afli, voi fi mereu aici cu tine. Mâna ei subțire i-a mângâiat pieptul lat, apoi și-a înfășurat lejer brațele în jurul corpului lui puternic.
- Mulțumesc, îi sărută fruntea netedă, zăbovind o clipă înainte de a murmura.
- Am ales cu adevărat persoana potrivită pe care să o iubesc.
Ultimele cuvinte ale lui KaWin erau menite să fie auzite de femeia din brațele lui, dar epuizarea acumulată de la muncă a făcut-o să adoarmă în îmbrățișarea lui caldă fără să audă acele cuvinte dulci. Chiar dacă nu le auzea acum, el i-a promis că i le va spune în mod repetat în viitor.
*****
- Bună dimineața.
Persoana mai scundă, care s-a trezit prima, a întâmpinat dimineața cu ochi strălucitori și un zâmbet dulce, salutând cu o voce veselă înainte de a se apleca să-i sărute ușor obrazul aspru și nebărbierit. Acest lucru a făcut-o pe persoana care tocmai avusese un coșmar să zâmbească larg înainte de a-i ridica ceafa celei care se odihnea pe pieptul său și de a-i săruta buzele pline o dată.
- Neața.
- E zi liberă astăzi, hai să ieșim! a sugerat ea entuziasmată, ochii sclipindu-i de dorința de a-l duce undeva unde să se relaxeze și să scape de stres, sperând că asta îl va ajuta să-și aline unele dintre griji.
Bărbatul înalt se ridică în șezut, sprijinindu-și spatele lat de tăblia patului, fără a uita să o îmbrățișeze pe silueta subțire. Buzele lui calde și nasul proeminent i se cuibăreau pe tâmplele delicate și obrajii moi în timp ce întreba...
- Unde vrei să mergem?
- Hmm... Pinnara și-a înclinat capul, adâncită în gânduri o clipă, apoi expresia feței i s-a schimbat într-un zâmbet larg.
- Este o surpriză! Khun Win, ați dori să veniți cu mine?
- Oriunde vrei să mergi, pot merge cu tine, a mângâiat Kawin cu afecțiune căpșorul ei.
- Bine, atunci mă duc să mă pregătesc, a spus Pin.
Înainte ca femeia minionă să se poată desprinde din îmbrățișarea lui puternică, el și-a strâns mai tare brațele și a refuzat să o lase să plece. E ușor să devii dependent.
- Așteaptă!
- Da?
- Chiar o să mă lași singur să fac duș?
Bărbatul înalt replică, ochii lui ageri sclipind jucăuș.
- Deci, te-ai trezit și te-ai excitat imediat, nu-i așa? Și asta ca să nu mai pun la socoteală mâna care deja a început să-i mângâie pielea netedă a picioarelor de sub cămașa de noapte. Asta a făcut-o pe femeie să încerce să scape, fața ei înroșindu-se. Mâinile ei mici au încercat să le prindă pe ale lui, împiedicându-l să mai fie năzdrăvan.
- Trebuie să ne grăbim, altfel vom întârzia.
- Dacă ți-e teamă că întârzii, te ajut să te speli, vom economisi timp, bărbatul care se oferi să o ajute și-a îngropat nasul proeminent în obrajii ei moi. Nu avea de gând să o ducă la baie, așa cum a spus; pur și simplu nu a putut rezista tentației de a o îmbrățișa pe femeia cu pielea moale și miros dulce.
- Win! N-ai spus că mergi la duș? Pinnara știa că oricum pierdea. Cel puțin putea schimba subiectul în caz că el se răzgândea.
- Desigur. Să mergem, sigur e ceva răcoritor. Te duc la o baie.
Inima lui Kawin s-a topit cu un zâmbet când a văzut fața bosumflată a micuței sale iepuraș, care era incontestabil adorabilă. Nu a putut rezista tentației de a-i săruta obrazul roz, urmat de un scâncet jucăuș.
- Să nu îndrăznești să zâmbești, viclean ce ești... Mmm... Buzele frumoase care erau pe punctul de a vorbi bosumflate au fost imediat reduse la tăcere de buzele bine conturate. Apoi, cel care căutase alinare dimineața a început să o copleșească cu dragoste.
Călătoria a fost după-amiaza. Da, ați citit bine! Pentru că, până când au terminat amândoi de făcut duș, de îmbrăcat și de luat micul dejun împreună, jumătate din zi trecuse deja. Așa că Pinnara a trebuit să-și modifice puțin planurile de călătorie. A decis să-l ducă pe bărbatul înalt cu trenul.
Kawin a cumpărat biletele și, ținând talia siluetei mici, a ajutat-o să stea la coadă pentru trenul BTS de la stație. Deoarece era sărbătoare, era destul de aglomerat, iar utilizarea transportului public era o alternativă bună pentru a evita ambuteiajele.
Curând, trenul a intrat în gară. Câțiva pasageri care ajunseseră la destinație au coborât în cascadă, în timp ce alții, dorind să-și continue călătoria, s-au repezit înăuntru. Pinnara a fost împinsă de peretele trenului, în timp ce persoana mai înaltă s-a folosit drept scut. O mână i-a ținut strâns talia subțire, cealaltă agățată de balustradă. Din cauza aglomerării, cei doi erau lipiți unul de altul, iar cuvinte de îngrijorare i se șopteau la ureche.
- Ține-te bine, sau vei cădea.
Femeia minionă a zâmbit larg înainte de a-și înfășura strâns brațele subțiri în jurul corpului musculos, ca și cum l-ar fi folosit drept sursă de sprijin.
- E bine să mă țin așa?
- Te rog, nu îmi dă drumul.
- Cu siguranță nu îți voi da drumul.
Pinnara clătina din cap înainte și înapoi ca o păpușă drăguță și săltăreață, iar răspunsul ei părea să-i fi făcut plăcere persoanei îmbrățișate, făcându-l să zâmbească fermecător. Simplul fapt de a putea petrece timp prețios cu el și de a-l ajuta să se relaxeze de stresul mental a fost suficient pentru a o face fericită pe Pinnara.
Prima lor oprire de astăzi este Parcul Wachirabenjathat, cunoscut și sub numele de Parcul Căilor Ferate, un loc perfect pentru relaxare. În prezent, peluzele mari și luxuriante sunt pline de adolescenți, copii mici și familii care se bucură de picnicuri. Există, de asemenea, trasee naturale pentru ciclism, grădini de flori și activități de observare a fluturilor în parc.
- Hai să mergem să ne uităm la fluturi.
O mână mică ținea o încheietură mare, conducându-l de-a lungul unei cărări mărginite de flori și plante ornamentale. O briză ușoară bătea, făcând atmosfera mai puțin caldă și înăbușitoare. Un fluture viu colorat a trecut în zbor, aterizând pe partea stângă a cămășii bărbatului înalt, aducându-i un mic zâmbet pe față.
- Și Pin e frumoasă, a complimentat-o el brusc cu o privire visătoare, luând-o complet prin surprindere. Cine nu s-ar înroși și nu s-ar simți roșie ca aripile unui fluture?
- Ai ieși sa te relaxezi cu mine, dar ai grijă să nu zbor! mormăi Pinnara ca să-și ascundă jena.
Timiditatea ei adorabilă l-a făcut pe Kawin să zâmbească. Probabil era prima dată când zâmbea atât de mult în viața lui. Nu după mult timp, tânărul a îmbrățișat-o pe silueta subțire și i-a șoptit ceva încet la ureche.
- Nu te voi lăsa să zbori departe. Te voi ține strâns lângă mine.
Doar faptul că a văzut zâmbetul strălucitor și dulce din fața lui i-a ușurat în mod surprinzător lui Kawin o mare parte din stresul din inima sa.
Eu s-au plimbat până când soarele a început să apună. Tânărul cuplu s-a ținut apoi de mână și s-a așezat pe o bancă de piatră, privind lumina aurie a apusului care se reflecta în apa din fața lor. Mai multe bărci cu hidrobiciclete, populare printre adolescenți, se plimbau în mijlocul apei pentru a privi apusul.
- Casa mea este lângă mare, așa că atunci când sunt tristă, îmi place să stau și să privesc apusul. Ultima lumină a zilei este atât de frumoasă și liniștitoare. Apoi m-am gândit: Lumina noii zile trebuie să fie atât de strălucitoare. De fiecare dată când gândesc așa, mă simt liniștită.
Persoana mai scundă a rupt tăcerea, împărtășindu-și gândurile și sentimentele cu persoana de lângă ea. Și-a lipit chipul frumos și inocent, plin de un zâmbet dulce, de umărul lat al persoanei mai înalte, în timp ce o mână mare îi mângâia ușor capul.
- Pin este o sursă de lumină și pentru mine.
Mormăi el pe un ton serios și ferm, fără să se prefacă în vreun fel că o face să se simtă bine. Pentru că, de când o cunoscuse, inima lui cândva întunecată primise o căldură copleșitoare, ceva ce Kawin nu a cerut niciodată, dar totuși ea i-a dăruit-o de bunăvoie.
Tânărul s-a aplecat și i-a sărutat ușor tâmpla, apoi a privit fericit lumina aurie din fața lui alături de iubita sa, până când cea mică s-a desprins din îmbrățișarea lui ca și cum și-ar fi amintit ceva.
- Khun Win, te rog să mă așteptați aici. Mă întorc imediat.
Înainte ca Kawin să apuce măcar să o prindă de încheietura ei mică sau să scoată un cuvânt de protest, iepurașul lui năzdrăvan s-a ridicat și s-a grăbit în mulțimea de oameni care se plimbau și se relaxau seara. Nu a putut decât să-i privească spatele subțire până când a dispărut din vedere. Deși îngrijorat, a trebuit să se conformeze cu strictețe cererii ei.
În mai puțin de cinci minute, persoana care îi spusese să aștepte s-a întors, ținând ceva în mână. Apoi i-a oferit un cerc cu o structură interioară asemănătoare unei pânze, împodobit cu mărgele albastru închis și pene albe.
- Acesta este un cadou pentru tine, Win.
- Ce este?
- E un prinzător de vise, spuse fetița minionă cu un zâmbet dulce și blând care umplea de căldură inima cândva singură și puternică.
- De acum înainte, Win nu va mai avea coșmaruri, ci doar vise frumoase, iar eu voi fi alături de tine.
- Pin… Kawin simți o căldură răspândindu-i-se prin inimă. Îi mângâie ușor obrazul moale cu degetul mare, ochii lui pătrunzători reflectând o emoție profundă în timp ce îi privea ochii frumoși și rotunzi.
- Și de acum înainte, o voi avea pe Pin alături pentru totdeauna?
- Această cerere înseamnă că mă vrei în viața ta de acum înainte? Gândindu-se la asta, inima i-a bătut necontrolat. Dar apoi, amintindu-și termenii contractului, a început să se îndoiască de intențiile lui. Așa că Pinnara a vorbit cu o voce blândă...
- Eu sunt deja cu tine, Win, conform înțelegerii, a spus ea.
- Nu există promisiuni, nu există obligații. Suntem doar eu și cu tine. Pot să te iubesc la fel de mult cum te poate iubi un bărbat?
- Khun Win... O voce dulce a strigat încet numele celuilalt, abia crezându-și urechilor.
- Recunosc că mi-ai plăcut de acum doi ani. Când ne-am întâlnit din nou, am încercat să găsesc o cale să fiu cu tine, creând o înțelegere chiar dacă inima mea voia să o rupă din prima clipă, a spus el fără să încerce să ascundă acest lucru, nasul și urechile înroșite trădau jena, făcând-o pe cea care îl vedea să nu se poată abține să nu zâmbească afectuos.
- De ce m-ar place Win? Eu sunt doar o fată obișnuită.
Exact! Nu are nimic cu care să se compare cu el. E doar o femeie obișnuită, dintr-o familie de clasă mijlocie, cu suficienți bani pentru a se descurca.
Totuși, el o respecta, ținând-o fericit lângă el, fără a o minimaliza sau disprețui vreodată.
- M-am îndrăgostit de tine datorită caracterului tău extraordinar de obișnuit. Tu ești femeia care mi-a arătat o latură a mea pe care nu credeam că o voi vedea niciodată. Mi-ai deblocat cele mai intime sentimente, ești cea care a mângâiat acel copil mic cu cuvinte simple – indiferent de motiv, în ele a existat întotdeauna iubire. Tu ești femeia pe care vreau să o îmbrățișez iar și iar după un singur sărut. Și sunt complet cucerit de ochii tăi inocenți și rugători.
Pinnara era uluită și copleșită de emoție. Nu crezuse niciodată că cineva va auzi cuvintele pe care le folosise pentru a-l consola pe tânărul băietel, Kopter, pe atunci și că acesta încă și le amintea. Tânăra femeie nu a putut decât să-i îmbrățișeze strâns gâtul puternic atunci când acele cuvinte profund emoționante s-au terminat. A zâmbit printre lacrimi și și-a lipit în tăcere fața netedă de umărul lui robust.
- Mulțumesc. Eu sunt atât de norocoasă că te-a cunoscut, Win.
- Eu sunt norocosul că te-am întâlnit, Pin. Win a găsit împlinire în inima lui alături de femeia din brațele sale și a vrut să prețuiască și să protejeze această iubire cât mai mult timp posibil.
- Hai să fim un cuplu, draga mea. Vreau să te iubesc și să am grijă de tine cât mai mult timp posibil.
Nu știa ce-i rezerva viitorul. Simplul fapt de a-i ține mâna blândă, de a se trezi și de a-i vedea zâmbetul strălucitor, îi lumina instantaneu lumea întunecată. Și-a jurat că nu-i va da niciodată drumul la mână.
Capitolul 13
ÎNFLOREȘTE ȘI RODEȘTE
- Hai să fim un cuplu, draga mea. Vreau să te iubesc și să am grijă de tine cât mai mult timp posibil.
Nu știa ce-i rezerva viitorul, dar simpla ținere a mâinii ei, vederea acelor ochii și zâmbetului ei strălucitor îi luminau instantaneu lumea întunecată. Și-a jurat că nu-i va da niciodată drumul la mână.
- Da.
Iepurașul pe care îl adora atât de mult dădu din cap, făcându-l pe Kawin să chicotească la vederea comportamentului ei adorabil. Apoi o sărută pe frunte și îi mângâie ușor căpșorul în timp ce acesta se odihnea pe umărul lui.
- Hai să mergem acasă. Ți-am pregătit niște mâncare delicioasă, Win. A spus Pin.
- Chiar e atât de delicioasă? O tachină Kawin zâmbind. Indiferent ce făcea persoana din brațele lui pentru el, asta era suficient ca să-l facă foarte fericit.
- Odată ce khun Win o va încerca, va fi dependent.
Femeia minionă se desprinse din îmbrățișarea lui, un zâmbet fermecător așternându-i-se pe față. Gawin îi ciupi jucăuș nasul delicat, apoi o ajută ușor să se ridice, ținând-o de mână în timp ce mergeau spre stația BTS, îndreptându-se spre penthouse-ul lor.
- Haide, lasă-mă să-ți pun șorțul ăsta. Altfel, ți se va murdări cămașa albă.
Pinnara a luat un șorț în carouri albastru închis din sertarul dulapului de bucătărie și l-a pus pe cel care o ajuta să pregătească cina.
Diferența de înălțime dintre cei 165 de centimetri ai ei și cei 1,90 metri ai bărbatului nu au reprezentat deloc o problemă, deoarece bărbatul înalt a ridicat-o pe femeia mai scundă de statură și a așezat-o pe tejgheaua barului, apropiindu-și chipul frumos, ca ea să-i poată pune ușor șorțul fără să se chinuie.
Dar bărbatul din fața ei profita în secret de situație mângâindu-i obrazul moale cu buzele sale calde și nasul proeminent, inhalând cu încântare parfumul ei preferat. Tânăra femeie nu a putut decât să-și încrețească nasul spre bărbatul înalt, enervată de viclenia lui, înainte ca vocea ei dulce să-i explice o sarcină simplă cu care să o ajute.
- Khun Win, trebuie doar să mă ajuți să spăl varza chinezească. Am pregătit toate celelalte ingrediente.
- Da dragă.
Bărbatul înalt și voinic și-a suflecat mânecile până la jumătatea coatelor și a dat-o jos pe Pin de pe blatul bucătăriei. Apoi a luat un coș cu legume și s-a dus la chiuvetă de cealaltă parte, în timp ce Pinnara a zâmbit afectuos văzându-l pe bărbatul masiv ocupat să o ajute să gătească. Apoi s-a întors să pregătească supa limpede de găluște cu creveți pentru cină pe aragaz, în fața ei.
- Îi place lui Pin să gătească?
- Da, pentru că mama m-a învățat să gătesc încă din copilărie.
Pinnara a răspuns cu o voce veselă, dar răspunsul ei l-a făcut pe bărbatul înalt să se oprească o clipă. Nu era gelos că ea primea dragoste de la mama ei; pur și simplu, în adâncul sufletului, își dorea să aibă și el amintiri atât de frumoase.
Și se părea că fetița i-a observat comportamentul liniștit, așa că s-a oprit din ce făcea și a întins mâna să-i apuce mâna mare care spăla legumele, zâmbind dulce în timp ce vorbea.
- Motivul pentru care mama m-a învățat a fost ca într-o zi să am șansa să fac ceva pentru persoana pe care o iubesc. Iar acea persoană ești tu, Win. Propoziția, plină de cuvinte atât de blânde, a făcut ca inima ascultătorului să debordeze de bucurie.
- De acum înainte, spune-mi ce-ți place să mănânci și cum vrei să fie gătit. Voi face tot posibilul să-ți pregătesc.
Kawin a simțit o căldură în inimă știind că această femeie era lângă el. I-a sărutat ușor mânuța.
- Mulțumesc, dragostea mea.
După ce a spus asta, s-a aplecat și i-a sărutat ușor buzele delicate care tocmai rostiseră acele cuvinte minunate. Dar de fiecare dată când le atingea, inima lui nu se mai oprea.
Ceea ce a început ca o sărutare pe obraz s-a transformat într-un sărut care-ți face inima să tresalte. Mâinile lui mari i-au cuprins obrajii moi, trăgând-o mai aproape pentru un sărut pasional, limba lui caldă explorând cu încântare dulceața din gura ei tandră.
Nu știa cât timp trecuse. Pinnara a simțit căldura arzătoare și s-a retras repede din sărutul dulce. S-a întors spre oala de pe aragaz și a bombănit ușor.
- Vai! Supa aproape s-a evaporat!
- Bine, atunci voi aștepta la masă. Dacă stau prea mult aici, s-ar putea să gust preparatele bucătarului înainte de cină.
Kawin a zâmbit jucăuș, apoi a sărutat-o puternic pe obrazul roz înainte de a pune jos coșul cu legume spălate și de a părăsi imediat bucătăria pentru a se așeza ascultătoare la masa din sufragerie.
După o masă delicioasă, cei doi tineri s-au dus să facă o baie și să se împrospăteze. O siluetă subțire, îmbrăcată într-o cămașă de noapte moale, cu mâneci lungi, a ieșit din zona de dressing când a auzit o notificare de pe LINE.
Ajarn Maythika:📨 „Cursul este mâine. Te rog să te ocupi de el. Eu nu sunt disponibilă să particip, știa asta, nu? Să nu existe probleme mai târziu.”
Pinn:📨 „Am înțeles, profesore.”
Nu știu de câte ori a folosit-o această profesoară ca pe o mașinărie umană, atât prin faptul că nu a participat la cursuri universitare, cât și prin faptul că i-a dat de lucru. Indiferent de câte ori a încercat să refuze, și-a folosit întotdeauna autoritatea de profesoară pentru a o intimida.
Deși nu a fost îndrumătorul de teză al Pinnarei, ea a jucat totuși un rol în revizuirea susținerii acesteia. Nevrând să-și pună în pericol absolvirea, tânăra a trebuit să se conformeze cerințelor acesteia.
Sprâncenele ei frumoase se încruntară nedumerită la vederea expresiei sumbre a iubitului ei, un detaliu care nu putea scăpa privirii de șoim a lui Kawin.
Silueta înaltă și musculoasă, îmbrăcată doar în pantaloni negri de bumbac și cu un prosop alb în jurul gâtului, a ieșit din dressing și s-a apropiat de silueta mai scundă, care era absorbită de tastarea unui mesaj înainte de a așeza telefonul pe noptieră.
- S-a întâmplat ceva? Nu s-a mulțumit doar să întrebe; brațele lui puternice i-au cuprins talia subțire din spate și i-a depus o sărutare pe obrazul neted.
- Nimic special, profesorul tocmai mi-a trimis un mesaj să-mi dea niște teme, fata din brațele lui s-a întors și l-a îmbrățișat lejer, odihnindu-și fața frumoasă de pieptul lui lat.
- Te referi la profesorul Duangduen? Kawin știa bine cine era îndrumătorul de teză al tinerei, pentru că acest profesor era și decanul, care îl cunoștea foarte bine pe bunicul său.
- Nu, e profesoara Maythika.
- Serios? Cine e? Cea care te roagă adesea să țin prezentări didactice?
- Da, dar nu e nimic. Profesoara a vrut doar să supraveghez examenele studenților de dimineață.
Pinnara și-a sprijinit bărbia de pieptul lui ferm, zâmbind senină ca să-i spună să nu-și facă prea multe griji, ca să-l liniștească, înainte de a schimba subiectul.
- Să-ți usuc părul?
Kawin nu a răspuns și nu a mai pus nicio întrebare. S-a așezat pe marginea patului și a tras silueta mai mică în poală, permițându-i persoanei din poala lui să-i șteargă părul ud.
- Există vreun băiețel printre acești «tineri»?
- Da, răspunsul ei simplu a încordat imediat fața bărbatului înalt, făcând-o pe Pinnara să zâmbească ușor.
- De ce întrebați, khun Win? Sau... ești gelos pe mine? Ochii ei mari și rotunzi s-au îngustat ușor în timp ce îl tachina în joacă, iar răspunsul lui i-a făcut obrajii să se înroșească instantaneu.
- Sunt posesiv. Foarte posesiv, a spus cel care își declarase posesivitatea, mângâindu-și nasul proeminent de-a lungul obrajilor moi până la gâtul parfumat, făcând-o pe cea din poala lui să se retragă din cauza intruziunii sale.
- O, nu mă tachina, Khun Win. Nu ți-am uscat părul încă. Mâinile mici i-au dat drumul prosopului cu care îi usca părul, cuprinzându-i în schimb obrajii și ridicându-i ușor capul ca să-l privească în ochi.
Dar când întâlnești cu adevărat acei ochi ageri, dar blânzi și captivanți, îți pot spune că 99% dintre oameni s-ar topi.
- Păi... hai să îți usuc repede părul și să mergem la culcare.
- Te duci la culcare atât de devreme. Nu ți-am mulțumit încă pentru ziua de azi, a spus el, mângâindu-i ușor obrazul moale, făcând-o să simtă o roșeață caldă în tot corpul.
- Khun Win mi-a mulțumit deja de multe ori.
- Am spus-o doar cu vorbe; nu am făcut-o încă cu fapte.
Acei ochi sclipitori și strălucitori au arătat clar ce voia să spună prin „fapte”. Apoi, mâna lui mare i-a smuls prosopul mic din mână și l-a aruncat neglijent pe pat. Părea că de data asta evadarea va fi dificilă.
- Khun Win, eu trebuie să ies mâine dimineață devreme.
Știa că era inutil să-l oprească, dar mâna lui mare continua să se joace cu nasturii cămășii ei de noapte, în timp ce cealaltă mână începea să-i mângâie coapsele moi și netede, urcând încet spre șoldurile ei bine formate.
- Te voi trezi eu și te voi duce acasă. Nu vei întârzia, promit. Dar dacă ești încăpățânată, s-ar putea să fie nevoie să ne reamintim unul altuia de câteva ori în seara asta, draga mea, a șoptit el, sărutându-i greu urechea mică.
- Hei, Win, pe bune! Un pumn mic a aterizat pe umărul lat al bărbatului masiv. Lovitura ei slabă nu l-a tulburat deloc; de fapt, a chicotit ușor.
- Cu o soție atât de frumoasă, cine nu s-ar îndrăgosti?
Kawin s-a aplecat și a strivit cu forță buzele moi ale persoanei din poala sa, un amestec de intensitate jucăușă și cu o urmă de năzdrăvănie, înainte de a se transforma într-o tandrețe fericită. Apoi...
Atmosfera din cameră era plină de dragoste și căldură din partea celor doi.
*****
Ding Dong...
Clopoțelul de la ușa localului Hommy Bistro & Cafe a sunat, făcându-l pe tânărul de 21 de ani, ocupat cu strângerea meselor, să se întoarcă automat și să salute. Văzând cine era, zâmbetul i s-a lărgit aproape până la urechi.
- Salut, P’Pin. Același meniu azi?
Un student mai tânăr din facultatea sa, care lucra cu jumătate de normă, o cunoștea foarte bine pe frumoasa din fața lui, știind că era prietenă cu proprietara cafenelei și care era preparatul ei preferat din meniu, pe care îl comanda întotdeauna, un smoothie cu lapte roz.
- Vreau să beau un ceai de mere astăzi. Am vrut să încerc un preparat nou din meniu, i-a zâmbit Pinnara celeilalte persoane pe un ton prietenos.
- Bine, Phi! După ce a luat comanda, s-a dus repede să pregătească băutura pentru frumoasa doamnă.
- Uau! Ești atât de entuziast și zâmbești acum, First, l-a tachinat pe juniorul ei cu un zâmbet, Kanisara, care stătea la tejgheaua barului.
- Ei bine, frumoasa P’Pin este idolul meu. Prietenii mei spun că vor să studieze economia din cauza lui P’Pin.
First a continuat să o copleșească pe femeia mai în vârstă din fața lui cu complimente, arătând o afecțiune sinceră. Nu a existat nicio urmă de amenințare sau flirt, iar Pinnara și prietenele ei l-au tratat pe tânăr ca pe un frate mai mic.
- Bine, bine. Chiar dacă arată drăguță, când îl ajută pe profesor cu corectarea, în secret este destul de aprigă.
Kanisara o tachina pe prietena ei, dar ca asistentă a profesorului nu avea dreptul să descalifice sau chiar să degradeze pe cineva. Voia doar să-l tachineze pe copil și părea să funcționeze, pentru că fața lui First a devenit instantaneu și mai abătută decât a unui câine trist.
- Kanisara, nu îl mai tachina pe juniorul tău, a spus Pinnara, așezându-se pe un scaun și întorcându-se să-și certe prietena cu un zâmbet. Când a auzit asta, zâmbetul ei forțat s-a transformat într-unul luminos.
- Sunt sigur că o femeie frumoasă ca P’Pin n-ar fi crudă.
- Hei!! Stai liniștit, băiete... chiar zilele trecute spuneai că sunt cea mai frumoasă! Inimile tinerilor se schimbă mai repede decât vă schimbați lenjeria intimă!
Meny, care tocmai se întorcea de la o masă la tejghea, a auzit conversația și s-a simțit puțin enervată. Apoi s-a prefăcut că se supără pe tânărul bărbat.
- Dar, indiferent de situație, te am în continuare în inima mea, Meny. În plus, toate sunteți frumoase și amabile.
- Nu încerca să mă flatezi. Nu o să trec ușor peste supărarea mea. Ai terminat de servit băutura lui Pin. Te rog servește gustările la masa de acolo. După ce a dat instrucțiunile, Meny s-a alăturat conversației cu prietenele ei.
- Am înțeles, Khun, a răspuns First ca un soldat înainte de a se întoarce la munca sa, lăsându-le pe femei singure.
Odată ce toată lumea a fost adunată, conversația curioasă a liderului grupului a început fără a pierde timp.
- Ai supravegheat din nou ora de dimineață a profesoarei Maythika.
- A, da. Profesoara a întârziat la ore, așa că m-a rugat să-i țin locul, Pinnara a dat ușor din cap.
- A dormit prea mult, nu-i așa? E atât de leneșă, de ce ar vrea să fie profesoară? Și nu khun Maythika a ajuns târziu acasă ultima dată, iar apoi tipul ăla, Tha, te-a atacat prin surprindere?
Kanisara se încruntă, furioasă și extrem de nemulțumită de acea profesoară. Această profesoară era cea mai rea! Dacă ar fi demnă de respect, ea nu ar sta criticându-și profesoara în halul ăsta. Dar această persoană era cu adevărat irecuperabilă.
Studenții de licență care vin să studieze la cafenea se plâng adesea ei și lui Meny de năzbâtiile acestei profesoare. Ea se consideră cea mai tânără profesoară din departament și, fiind protejata rectorului universității, crede că poate face ce vrea. Face abuz de putere pentru a-i oprima pe studenți, rareori predă, își petrece timpul făcând cumpărături, coafându-se și făcând tratamente de înfrumusețare și, de asemenea, îi place să fure munca academică a altora și să o revendice ca fiind a sa.
- S-a trezit târziu, dar tot a reușit să rezerve un alt profesor la 8:30 dimineața. În cele din urmă, cine face prezentarea și cine se ocupă de studenți ești tu nu ea.
Meny, la fel de furioasă, fierbea mai tare decât fluieratul unui tren. Ea înjură fără reținere:
- La naiba, e doar cu cinci ani mai în vârstă, dar totuși se comportă atât de lipsit de respect, de ce să o mai ții prin preajmă?
- Haideți, gândiți-vă la asta ca la exersarea abilităților. Nu vă supărați, veți îmbătrâni mai repede. Oricum voi absolvi curând și nu vreau probleme. În plus este unul dintre membrii comisiei de absolvire. Dacă o supăr, probabil că nu-mi voi termina masteratul, a încercat Pinnara să le explice celor două prietene ale ei.
- Bine... draga mea expertă în economie, absolvă și apoi câștigă imediat concursul de frumusețe Miss Siam!
Kanisara continua să bombăne pentru că își iubea prietena și își făcea griji pentru ea. Nu-i plăcea să vadă pe cineva profitând de Pinnara, dar dacă Methika i-ar fi cauzat vreodată probleme prietenei ei, cu siguranță ar fi regretat!
- Bine, hai să schimbăm subiectul. Pari atât de fericită și radiantă zilele astea. Spune-mi, care e situația relației tale cu khun Win?
Meny a întrebat direct și fără ocolișuri, ochii ei sclipind imediat. Ea și Kanisara știau tot ce se întâmplase între Kawin și Pinnara, după ce prietena lor fusese atacată, iar viața ei personală amenințată de fostul ei iubit abuziv. Din fericire, Kawin era acolo să o protejeze și să o ajute.
- E... în regulă, mormăi Pinnara încet, fața ei albă înroșindu-se, în timp ce se prefăcea că își sorbea ceaiul de mere.
Deodată, și-a amintit evenimentele din acea dimineață. Bărbatul care promisese că o va trezi și o va duce la universitate își ținuse promisiunea. Și nu uitase să-i dea un sărut prelung de rămas bun, mai intens decât o navă care transportă sare în ocean. Până a lăsat-o să coboare din mașină, buzele ei erau practic umflate, iar el încă îi șoptea ceva aproape de buzelor moi.
„Voi veni să te iau seara.”
Relația dintre Pinnara și Kawin a înflorit ca o floare frumoasă, bine hrănită. Tânăra femeie i-a umplut lumea cândva singuratică cu strălucire, grijă și căldură.
- Nu e doar bine, nu-i așa? Remarca jucăușă și zâmbitoare a Kanisarei a trezit-o pe Pinnara din reverie. Apoi, cea care o tachina pe prietena ei i-a făcut cu ochiul lui Meny, o înțelegere tăcută trecând între ele.
- Așa e! Nu te preface prostuță, Pin. Spune-mi totul. Suntem prietene de aproape zece ani, ce ascunzi? Ai de gând să aștepți până când vei fi doamna Chokshiribowornkul și vei avea nepoți care să ne spună «mătușă»? Meny și-a mijit ochii, scrutându-și în joacă cea mai bună prietenă.
- Exagerezi. Acum... doar ne întâlnim, a mormăit persoana interogată de prietena ei, cu fața înroșită.
- Hei!!
Meny a țipat de bucurie, aproape pierzându-și cumpătul, înainte să-și acopere repede gura cu mâna de teamă să nu sperie clienții din cafenea.
Kanisara zâmbi și ea fericită. Își dorea ca prietena ei să găsească o dragoste bună, o persoană bună, iar faptul că un bărbat atât de rezervat și retras precum Kawin îi permisese unei femei mărunte să-i cucerească inima însemna că prietena ei era cu adevărat specială pentru el.
- Am ghicit bine, zâmbind mândră Kanisara.
- Ce vrei să spui? Pinnara părea nedumerită, ceea ce a făcut-o pe liderul grupului să nu se poată abține să nu simtă afecțiune față de ea.
- Un om ca Kawin este atât de direct. În plus, e dispus să-și riște reputația ca să te ajute fără să i se ceară, nici măcar o dată. E evident că te place. Și faptul că a îndrăznit să-l confrunte pe consilierul Thanatat nu a fost ușor. În cele din urmă, i-a făcut pe cei doi, tată și fiu, să-și piardă reputația, iar Tha a fost trimis în străinătate.
Deoarece Meny deține informații privilegiate de la un coleg mai tânăr care lucrează la cazinou, ea le împărtășește. De aceea, informațiile pe care le deține sunt atât de solide și precise, permițându-i să analizeze situația cu atâta precizie.
- Face toate astea pentru liniștea ta sufletească. Nu-l lăsa să scape ușor.
Kanisara a reiterat că ea și Meny erau foarte încrezătoare că Kawin nu încerca să o înșele așa cum făcuse fostul iubit al Pinnarei. Acțiunile sale, cum ar fi investiția de bani pentru a instala camere CCTV și iluminat la vechiul său apartament din motive de siguranță, indicau clar sinceritatea sa.
Când i s-a întâmplat lucruri rele Pinnarei, el a venit să o ajute și chiar a dus-o pe prietena sa în penthouse-ul lui fără să se gândească. Cu un spirit atât de încrezător și curajos, cum ai putea să nu-ți încurajezi prietena să profite de această oportunitate?
- Știu, știu. Nu mă mai tachina.
- Uau! Pin are fața și urechile roșii!
- V-am spus să nu mă mai tachinați. Altfel o să vă lovesc, a spus Pinnara, expresia ei jenată făcându-le pe cele mai bune două prietene ale ei să râdă cu poftă înainte ca cele trei fete să schimbe subiectul la o conversație lejeră.
Totuși, povestea Pinnarei și a lui Kawin a atras atenția cuiva care stătea la etajul doi al cafelei.
- Deci încerci să-mi furi poziția de noră a familiei Chokshiriboworakun, Pinnara?
Un zâmbet malițios i-a apărut pe fața puternic machiată. Părea că era timpul să acționeze.
Capitolul 14
O POZĂ URÂTĂ
Acum doi ani, Maythika și-a folosit relațiile pentru a promova la postul de profesor la Facultatea de Economie, grație unei recomandări din partea președintelui Universității VBA, care îi cunoștea bine familia.
Prin urmare, a primi lucruri cu ușurință, fără a depune niciun efort, era ceva cu care fusese obișnuită încă din copilărie. Mai mult, mama ei era proaspăta soție a unui miliardar bogat, văduv, cu copii, proprietarul unei celebre afaceri cu băuturi energizante din țară, care își pierduse prima soție.
Totuși, dacă era întrebată despre dragostea și unitatea din cadrul familiei, ea și sora ei vitregă nu se înțelegeau prea bine. În plus, având o diferență de vârstă de cinci ani, nu exista nicio posibilitate să se joace cu aceleași păpuși s-au să se joace de-a cumpărăturile împreună.
Deoarece Mallika este fiica primei soții, a studiat în străinătate și a devenit capul familiei, moștenind afacerea de la tatăl ei la o vârstă fragedă. În plus, este foarte respectată în lumea afacerilor.
Spre deosebire de ea, care nu era o elevă de top, dar a avut norocul să aibă o mamă care o susținea și a fost a doua soție a acestui miliardar care o adora, ea a avut întotdeauna aprobarea mamei sale, indiferent ce voia să facă sau cum voia să trăiască.
Dar, cum se spune, există întotdeauna cineva mai sus, iar deasupra era tatăl său, fosta lui soție și copiii. Montri și-a ținut întotdeauna fiica cea mare cu maxim respect, poate pentru că profiturile companiei care îi susținea viața confortabilă de astăzi proveneau în întregime din munca asiduă a lui Mallika.
Așa că, indiferent ce spunea sora ei vitregă, tatăl lor era întotdeauna de acord, cum ar fi să o pună să muncească ca profesoară universitară.
A adăugat chiar și un motiv, spunând că, dacă nu muncește, nu ar trebui să se aștepte la dividende companie. Din moment ce absolvise, a trebui să muncească. A încercat să o convingă pe mama ei să lupte pentru asta, dar în cele din urmă a pierdut.
Nevrând să fie comparată cu sora ei mai mare și fiind o persoană ambițioasă care nu renunță niciodată ușor, ea și mama ei foloseau orice truc sau înșelăciune necesară pentru a obține un loc de muncă la VBA, o universitate națională de top.
Chiar dacă nu-i plăcea munca, nu era dedicată iubirii copiilor și nu avea nicio publicație academică remarcabilă, motivația care a făcut-o să vrea să continue să lucreze aici a fost faptul că a întâlnit pe cineva la petrecerea de după ceremonia de premiere a burselor, care a coincis și cu petrecerea de bun venit pentru noii membri ai facultății din acel an.
Bărbatul chipeș, stilat, inteligent și priceput la afaceri, provenit dintr-o familie bună cu o influență imensă – cel care stătea în fața ei – era cel pe care îl visa a fi „viitorul ei soț”.
- Bună ziua, khun Kawin.
Nu avea nevoie de nicio prezentare; chiar și decanul, profesorul Duangduen, era uluit și fără cuvinte, neașteptându-se niciodată ca o profesoară nouă ca ea să fie atât de îndrăzneață și directă, oferindu-se cu toată ființa ei, pentru a-l aborda în această măsură pe nepotul unui magnat bogat.
Kawin făcu o scurtă pauză și aruncă o privire spre tânăra din fața lui cu o expresie neutră. Nu intenționa să cunoască pe nimeni la acest eveniment. Era acolo doar pentru că îl rugase bunicul său și nu voia să aibă de-a face cu vreo durerea de cap cauzată de faptul că bunicul său îl va sâcâi după aceea.
- Bună.
Dar Maythika nu a renunțat. S-a prezentat rapid celeilalte persoane, afișând o atitudine blândă, dându-și o șuviță de păr după ureche și zâmbind timid.
- Numele meu este Maythika. Sunt lector la Facultatea de Economie. Sunt nouă aici, așa că poate ar trebui să mă prezint lui Khun Kawin.
- Oh, chiar aşa?
Kawin a ignorat-o cu dispreț, chipul său frumos rămânând lipsit de expresie, chiar rece. Totuși, Maythika a descoperit că asta făcea parte din farmecul lui. A continuat să găsească subiecte de conversație pentru a-i capta atenția.
- De ce stai aici? Nu e distractivă petrecerea? Sau există ceva în care ai vrea să te ajut să te relaxezi?
Tânărul abia dacă a acordat atenție conversației ei, pentru că atenția i-a fost atrasă de silueta subțire într-o rochie albastru deschis, care ținea mânuța mică și dolofană a unui băiețel care rânjea fericit după ce nasul său roșu și cu muci fusese mângâiat de frumoasa femeie. Un mic zâmbet s-a ridicat în colțul gurii tânărului.
Maythika l-a văzut zâmbind din neatenție și a presupus că îi plăcea ceea ce îi oferise. Cu toate acestea, privirea lui a rămas fixată asupra peluzei de dedesubt, fără să clipească, ca și cum ar fi fost captivat de ceva mult mai frumos decât iarba verde luxuriantă.
- Khun Kawin.
Încă o dată, a fost uluită pentru că el nici măcar nu s-a uitat la ea și nici nu a arătat vreun interes. Profesoara a bătut din picioare de frustrare, strângându-și pumnii în lateral. Voia să țipe de dezamăgire, dar trebuia să-și păstreze calmul și să respire adânc.
Apoi, a forțat un zâmbet vesel, prefăcându-se a fi o femeie optimistă, ascunzându-și resentimentele. După ceremonia de premiere a burselor de acum doi ani, Maythika a încercat să participe și la alte ceremonii aflând că khun Nopadol va participa. Ea a sperat să aibă o altă ocazie să-l întâlnească.
Dar, în final, a fost dezamăgită, așa cum era de așteptat, pentru că tânărul nu a mai participat niciodată la eveniment cu bunicul lui, întrucât acesta trebuia să gestioneze afacerile din cadrul Grupului Choksirikorn.
Indiferent câți ani au trecut, Win a rămas bărbatul pe care Maythika visa să-l aibă. Dar apoi, dintr-o dată, o tânără fată care nu se putea compara cu ea în nici o privință – nici ca statut social, nici ca familie – Pinnara a depășit orice concurență și i-a câștigat dragostea, ajungând în sfârșit alături de bărbatul pe care și-l dorea.
Pinnara era o studentă iubită și adorată de toți profesorii din facultate. Toți o admirau nu doar pentru că era o studentă de top la facultatea de Economie, ci și pentru bunele maniere, bunătatea, generozitatea și sârguința ei. Acest lucru, la rândul său, o făcea pe Maythika să simtă un profund sentiment de gelozie și resentiment.
*****
- Bună, khun Win. Ai venit să o iei pe Pin mai devreme astăzi.
Salutul Kanisarei a făcut-o să tresară pe tânăra profesoară care stătea la mezaninul cafenelei, umplând-o de un amestec de curiozitate și invidie.
- Da, nu vreau să o fac pe Pin să aștepte.
Kawin a răspuns calm înainte de a o ajuta cu blândețe pe silueta subțire care voia să se ridice în picioare. I-a mângâiat capul cu o privire caldă, creând un sentiment de pură fericire și jenă care a făcut-o pe Meny să se zvârcolească.
- Te pot aștepta, Win. Uite, Meny și Kanisara îmi țin companie, așa că nu sunt singură. Pinnara ridică privirea spre bărbatul înalt de lângă ea și îi oferi un zâmbet luminos, ca în fiecare zi.
Interacțiunea afectuoasă dintre cei doi le-a făcut pe Kanisara și Meny să zâmbească larg, până când liderul grupului a trebuit să îi tachineze, stârnind râsete și adăugând un pic de amuzament.
- Ai venit în grabă pentru că ți-e teamă că tinerii de pe aici vor flirta cu Pin, nu-i așa?
- S-ar putea să fie parțial adevărat, a răspuns Kawin zâmbind.
Dar privirea lui pătrunzătoare a rămas fixată asupra chipului persoanei din brațele sale, făcând-o să i se înroșească obraji. Win nu a putut rezista tentației de a se apleca să o sărute ușor pe tâmplă, amintindu-i cât de posesiv era.
În timp ce persoana sărutată și mângâiată pe cap cu afecțiune se înroșea abundent, aceasta își îngropa fața în pieptul lat pentru a scăpa de privirile tachinatoare ale celor două prietene ale sale. Între timp Meny, martoră la această scenă adorabilă, aproape că și-a ros unghiile de jenă.
- Uau! Sunt atât de geloasă! Unde ar trebui să mă rog ca să găsesc un iubit ca Khun Win? E direct, sincer, devotat și super posesiv!
- Meny! Pinnara a trebuit să o certe pe prietena ei năzdrăvană, a cărei voce era ascuțită în timp ce vorbea, pentru că se lăsa mereu pradă vocilor din capul ei și o făcea de râs la nesfârșit. Dar oare credea că acestea două vor tăcea atât de ușor? Se înșela complet.
-O bijuterie rară precum khun Win e menită doar pentru Pin, știi. Dar tot trebuie să lucrezi la fața ta roșie, a tachinat-o Kanisara pe prietena ei în joacă.
- Hei, Kanisara, ești un sasaeng (fană obsedată)? Mă contrazici de fiecare dată și apoi pretinzi că ești cea mai bună prietenă a mea. Hm!
Glumele jucăușe dintre cele două fete au fost cu adevărat un punct culminant al perechi, făcându-i pe Kawin și Pinnara să zâmbească și să chicotească ușor.
- Bine, atunci, eu și Meny ne vor scuza. Dacă mai stăm, fața lui Pin va fi mai roșie ca a unei maimuțe, a ridicat Kanisara o sprânceană și a făcut cu ochiul, oferindu-i celei mai bune prietene a ei, care era în brațele tânărului, un zâmbet malițios.
- Cu siguranță vom vizita hotelul dumneavoastră, khun Win, când vom avea ocazia.
- Bine.
Kawin le-a zâmbit ușor celor două prietene ale Pinnarei, apoi și-a pus brațul în jurul taliei ei și a condus-o afară din cafenea, la mașina luxoasă parcată afară. Tânăra nu a uitat să-și ia rămas bun de la cele două prietene ale sale.
*****
Maythika surprinsese deja zâmbetele fericite de pe fețele cuplului. Și-a strâns pumnii tare de gelozie, pentru că imaginea din fața ei era dureroasă și o jignea profund.
Maythika nutrea resentimente în inimă, întrebându-se dacă khun Nopadol ar accepta vreodată o nepoată care nu oferea nimic pentru a aduce onoare familiei Choksiriboworn. Și dacă ar afla că nepotul său alesese o astfel de pietricică în loc de o bijuterie precum ea, Pinnara ar fi cu siguranță distrusă complet!
Profesoara a rânjit cu răutate la gândul ei de a folosi mâinile altora fără să se murdărească pe ale ei și de a aștepta la linia de sosire pentru a o traversa ușor și fericită.
*****
Mai târziu în acea seară, în sera mare de orhidee, un membru în vârstă al familiei Choksiribowornkul pulveriza meticulos apă curată dintr-o sticlă cu pulverizator pe rădăcini, tulpini și florile vibrante – o rutină zilnică pe care stimatul magnat o îndeplinea cu regularitate.
Khun Nopadol considera această activitate o formă de întindere și exercițiu pentru a preveni durerile de genunchi la vârsta de șaptezeci și nouă de ani. În timp ce ochii săi ageri admirau orhideele pe care le îngrijea ca pe propriii săi copii, a aruncat o privire și l-a văzut pe subordonatul său de multă vreme înclinându-se respectuos lângă spalier, după ce fusese chemat de menajera sa de încredere. L-a întrebat imediat despre nepotul său.
- Ce face Win în zilele astea, Thongyot?
- Continuă să ancheteze despre fiica dumneavoastră. Se pare că khun Kawin începe să obțină niște indicii.
- Acest nepot al meu continuă neobosit ancheta mea, vocea și zâmbetul de pe chipul în vârstă al lui Nopadol erau pline de dragoste și afecțiune pentru nepotul său.
Știa bine că, oricât de puternic și rezistent ar fi devenit Kawin, în adâncul sufletului său încă tânjea după iubita sa mamă, așa cum și lui însuși îi era dor de fiica sa.
- Dacă poți să-l ajuți pe Win în vreun fel, atunci fă-o, Thongyot.
- Da, Khun.
Thongyot și-a plecat capul în semn de recunoaștere a poruncii stăpânului său înainte de a se retrage din seara de orhidee pentru a se ocupa de sarcinile care i-au fost încredințate.
Între timp, Arun, menajera în vârstă, a adus o tavă cu ceai. Auzind instrucțiunile stăpânului, ea a așezat repede tava pe masa rotundă din aliaj din fața lui și l-a întrebat pe Nopadol cu îngrijorare.
- Dacă într-o zi khun Win află adevărul și o întâlnește pe fiica dumneavoastră, nu vă temeți că khun Win se va supăra?
- Sunt dispus să-l las pe Win să fie cât de supărat vrea el pe mine. Eu sunt cel care se simte vinovat față de Win, pentru că dacă nu aș fi fost eu, Win ar fi avut probabil o familie completă, ca ceilalți copii.
Deodată, amintiri din trecut i-au năvălit din nou în minte.
„Kawin... acest băiețel este un dar prețios, singurul lucru care mi-a mai rămas în viață. Te rog, poți să-i oferi atâta dragoste și căldură câte ar trebui să primească un copil?”
Ochii ei, plini de lacrimi, priveau implorator spre tatăl ei. Nu-i mai rămăsese nimic și nu voia să mai piardă nimic. Totul era mai mult decât putea suporta inima ei deja rănită.
Imaginea singurei sale fiice rămâne întipărită în memoria de neuitat a magnatului Nopadol, oricât de mari ar fi orgoliul și resentimentele sale.
Totuși... văzând lacrimile fiicei sale iubite, o inimă tare ca piatra era cât pe ce să se zdrobească.
- O... Khun, vă rog să nu vă învinovățiți. Tot ce s-a întâmplat a avut un motiv.
Fața și ochii lui Arun arătau o mare simpatie pentru angajatorul ei, dar bogatul om de afaceri își păstra totuși un zâmbet slab și răspunse într-un mod care avea să o liniștească.
- Nu mă gândesc prea mult la asta, Arun. Chiar am acceptat. În plus, am aproape optzeci de ani. Îmi doresc foarte mult să-mi văd fiica, de care îmi este atât de dor.
Timp de peste douăzeci de ani, doamna Arun a văzut întotdeauna o privire caldă, dar subtil tristă, în ochii bogatului om de afaceri Nopadol.
Dar acum, ochii aceia străluceau de speranță, iar ea susținea ca familia Choksiribowornkul să se reunească încă o dată.
*****
O mașină italiană luxoasă, cu emblema tridentului, a tras în parcarea penthouse-ului la ora 19:00, după ce Kawin își dusese iubita la cină la un restaurant din apropiere, înainte ca directorul general al Grand Celestia să aibă o întâlnire online urgentă.
Deoarece lanțul său hotelier se extinde în prezent în districtul Pak Chong, provincia Nakhon Ratchasima, care este un punct de atracție turistică popular și nu prea departe de Bangkok.
- Poți să faci un duș mai întâi, Pin. Vin să te îmbrățișez după ce se termină ședința, Kawin i-a strâns talia subțire într-o îmbrățișare strânsă, apăsându-și nasul frumos și buzele bine definite pe obrazul ei moale, care îi lipseau atât de mult.
- Nu-ți face griji pentru mine, pot găsi ceva de făcut cât timp aștept.
Fata cu ochi mari și inocenți și-a odihnit bărbia pe pieptul lui lat, brațele ei subțiri îmbrățișându-i corpul musculos înainte de a se ridica în vârful picioarelor și a-i săruta ușor bărbia frumoasă.
Apoi s-a desprins din îmbrățișarea lui și l-a împins pe bărbatul înalt spre biroul situat în stânga holului. Altfel, Win ar fi continuat să o deranjeze și el nu ar fi putut participa la ședință.
După ce Pinnara a terminat dușul, a ieșit să aranjeze flori într-o vază pentru a decora camera. Își dorea ca atmosfera să fie revigorantă, sperând că acest lucru o va ajuta pe persoana iubită să se relaxeze după munca stresantă. În timp ce mânuțele ei mici tăiau tulpinile bujorilor roz, telefonul ei mobil a sunat, iar un zâmbet larg i-a apărut pe fața frumoasă când a văzut cine o suna.
- Bună... mamă.
(„Ce faci, Pin? Te deranjez?”)
- Nu, sunt ocupată să aranjez flori într-o vază, a răspuns tânăra femeie cu o voce clară.
(„Fiica mea este atât de radiantă, pun pariu că acest tânăr trebuie să fie cineva special.”)
Vocea blândă și caldă a lui Napasawan o tachina la telefon. Știa despre noua poveste de dragoste a fiicei sale și știa, de asemenea, că acest tânăr avea grijă de Pinnara.
Chiar și prietenele ei, Kanisara și Meny, îl lăudau încontinuu, era nerăbdătoare să vadă chipul persoanei care îi furase inima fiicei sale.
- Acum e la o ședință, așa că nu îl pot prezenta mamei.
(„E în regulă, draga mea. Îl poți invita să ne viziteze acasă după ce termini examenele. Pot să aștept.”)
- Bine, mamă... mi-e atât de frică, i-a spus Pinnara mamei sale la telefon cu o voce plângăcioasă și imploratoare.
(„De ce face fiica mea o față așa posomorâtă? Vrei să îmi vorbești drăguț, obraznică mică?”)
- Eu sunt emoționată. Mai sunt doar câteva săptămâni. Mi-e atât de frică că nu trec examenul.
Dacă ar fi prin apropiere, e sigură că fiica ei afectuoasă s-ar apropia și s-ar cuibări să fie mângâiată în timp ce își odihnea capul pe umărul ei, așa cum face întotdeauna.
(„Draga mea Pin, ești deja atât de deșteaptă. Ai studiat din greu și ai muncit cu sârguință ca să ajungi unde ești astăzi. Acum tot ce mai rămâne este examenul oral și sunt sigură că fiica mea îl va trece. Țin cu tine, draga mea.”)
- Mulțumesc, mamă. Mi-e atât de dor de tine. O! Și mi-e dor și de creveții prăjiți cu usturoi ai mătușii Waen.
Când a menționat mâncarea ei preferată, ochii ei triști și rotunzi se luminau instantaneu. Mâncarea chiar poate schimba o dispoziție.
(„Mătușa Waen ar fi atât de fericită să audă asta, încât ar radia de bucurie.”) Napasawan nu s-a putut abține să nu zâmbească la auzul veștii la telefon.
Acea persoană, ori de câte ori știe că iubita ei fiica îi cere mâncarea ei preferată, va merge până la piață încât să prindă creveți de la piața de pește, alegându-i doar pe cei mai mari să pregătească o masă cu cea mai mare pricepere.
- Eu îi transmit salutări mătușii Waen.
Sentința Pinnarei l-a făcut pe cel care tocmai terminaseră dușul după întâlnire să se oprească brusc la arcada sălii, rezemându-și umărul de perete și ascultând în tăcere conversația.
Femeia care i-a dat brățara lui Pin drept cadou de ziua de naștere se numește „Waen”.
Jirasit i-a raportat șefului său după ce acesta investigase adevărul despre familia lui Pin cu aproape o lună în urmă.
„Adresa de livrare este un număr de casă dintr-un cartier din apropierea casei lui khun Pin din Hua Hin.”
Capitolul 15
CĂLDURA INIMII
Și adresa de livrare dată magazinului este un număr de casă dintr-un cartier din apropierea casei lui khun Pin din Hua Hin.
Sau este foarte posibil ca mama lui să fi cunoscut familia Pinnarei, iar „mătușa Waen”, pe care o numește cu afecțiune, să fie mama lui, cea pe care o căută.
Kawin avea o expresie gânditoare. Indiferent de situație, adevărul după care tânjise să-l afle se apropia. Sentimentele lui erau acum un amestec de anxietate, frică și confuzie.
Dacă ar fi fost întrebat dacă era pregătit să o înfrunte pe mama sa, care îl abandonase cu aproape douăzeci de ani în urmă, Kawin tot nu putea răspunde la această întrebare.
Între timp, după ce Napasawan a terminat de vorbit cu fiica ei, și-a cerut scuze ca să închidă telefonul și să meargă să pregătească prăjiturile. Pinnara s-a întors și ea la aranjarea frumoaselor flori într-o vază, dar dintr-o dată foarfeca a căzut sub masă.
Femeia mică de statură a tras scaunul înainte de a îngenunchea pe podeaua camerei. S-a aplecat, întinzând mâna sub masă ca să ia o foarfeca de grădină, fără să știe că o mână mare se mișca încet pe marginea mesei, împiedicându-i cu grijă capul să lovească colțul.
Ochii ei mari și rotunzi au zărit papucii de casă supradimensionați din fața ei și și-a scos repede capul de sub masă.
- O! Khun Win...
- Ai grijă, te vei răni, spuse o voce gravă și severă, dar înainte să poată termina, căpșorul mic se izbi de mâna mare care o proteja.
Pinnara și-a mângâiat ușor capul și i-a zâmbit slab persoanei care se încrunta și era gata să o certe din nou. Dar când a văzut-o pe tânăra fată din fața ei cu ochi inocenți și vinovați, cine s-ar fi putut îndura să o certe? Era pur și simplu prea sensibil la farmecul ei.
- Ești rănită? Lasă-mă să văd, Kawin a tras trupul mic mai aproape, lăsând-o să se cuibărească la pieptul lui gol. I-a mângâiat ușor și afectuos capul și chiar i-a sărutat părul des și moale de câteva ori pentru a o consola.
- Miroși atât de bine! Ai făcut duș?
Pielea răcoroasă de pe obrazul ei moale, parfumul slab... era clar ce simțea, dar voia să evite întrebarea pentru că nu voia ca el să-și facă griji.
- Nu miros bine când nu fac duș?
- Cine a spus asta? Miroși atât de bine! Pinnara și-a încrețit nasul spre bărbatul înalt și l-a sărutat pe obrazul aspru și butucănos. Atât i-a trebuit ca să schițeze un zâmbet fericit.
- Ești atât de bună la a fi afectuoasă, încât mă îndrăgostesc de tine, i-a ciupit el în joacă vârful nasului, un amestec de afecțiune jucăușă și tandrețe. Între timp, persoana din brațele lui s-a prefăcut bosumflată și s-a plâns adorabil.
- Dacă khun Win nu se îndrăgostește de mine, ar fi îngrozitor.
- Niciodată. Te iubesc atât de mult , Pin.
Buzele lui perfect conturate nu doar vorbeau; îi mângâiau obrazul moale, inhalând parfumul dulce pe care îl iubea atât de mult, umplându-i plămânii. Kawin știa bine că trupul moale și parfumat al nimănui altcuiva nu o putea înlocui vreodată.
Înainte ca tânărul să poată ghida ușor silueta subțire să se așeze în poala sa puternică, o voce dulce l-a întrebat cu o urmă de îngrijorare.
- E ceva în neregulă? Au fost probleme la întâlnire.
- Nu, nu chiar. Un partener de afaceri vrea să viziteze hotelul săptămâna viitoare. Ai vrea să vii cu noi, Pin?
- Vreau să merg, dar trebuie să mă pregătesc pentru examenul de susținere, a spus persoana din poala lui, părând extrem de dezamăgită. Kawin i-a sărutat apoi ușor mânuța femei din poală, ca și cum ar fi vrut să o consoleze.
- A, sigur, draga mea, vei absolvi în curând! După ce termini masteratul, ce planuri ai?
- Nu m-am gândit serios încă la asta. Cred că voi continua să lucrez la facultate deocamdată, poate mă voi întoarce să o ajut pe mama să vândă gustări sau poate voi căuta finanțare pentru a urma un doctorat?
- De ce să cauți mai multe fonduri? Cel mai mare investitor al tău este chiar aici. Câte diplome mai vrei? Fie că vrei să fii doctor, conferențiar sau chiar profesor, eu o pot întreține financiar pe soția mea. Sau poți lua o pauză dacă vrei. Alege ce vrei, draga mea. Te voi răsfăța în orice.
- Win! Ce tot spui! Fata timidă, cu fața înroșită și o privire adorabilă, a răspuns furioasă, apoi l-a lovit jucăușă în umărul lat cu pumnul ei mic.
- Hei! Doar spun adevărul! Nu le este interzis femeilor căsătorite să urmeze un doctorat, nu-i așa? Bărbatul, care fusese lovit în glumă de iubita lui soție, a râs cu poftă că o tachinase.
- Eu sunt atât de norocoasă! Am primit o sumă uriașă de bani.
Spuse Pinnara sarcastic, zâmbind persoanei care deja zâmbea ușor. Ochii ageri ai lui Kawin sclipiră de amuzament înainte să sărute din nou, jucăuș, acele buze frumoase și delicate.
- Desigur. Te-am avut de soție de mult timp. Cine ar îndrăzni să o lase să-mi scape?
- Bine. După ce termin examenul, ce-ar fi să mergem să o vizităm pe mama în Hua Hin?
Felul în care vorbea femeia din poala lui l-a făcut să se oprească o clipă. Nu era că nu voia să o cunoască pe mama ei, ci pur și simplu îi era frică de sentimentul că o va întâlni în sfârșit pe persoana pe care o căuta de aproape douăzeci de ani.
Atitudinea lui deveni nemișcată, ochii lui pătrunzători clipiră ușor, lucru observat de persoana care îl invitase. Pinnara înțelese că s-ar putea să fie îngrijorat de ceva din trecut sau poate ceva îl afectase emoțional. Îi cuprinse ușor obrajii cu mâinile ei mici și îi zâmbi dulce.
- Poți veni când îți convine, Win. Mama mea nu se grăbește.
- Nu e că nu vreau să o cunosc pe viitoarea mea soacră, ci doar că... Multe cuvinte îi rămâneau în gât. Dar femeia din fața lui, care părea o sursă de căldură și confort, îl înțelegea perfect. Nu-l constrângea, nu-l grăbea și chiar i-a dat timp să se adapteze.
- Eu voi fi mereu aici pentru tine, Win. Indiferent de temerile pe care le ai în inimă, eu te voi ține de mână și le vom trece împreună, bine?
Pinnara nu știa ce o împinsese să spună asta. Poate că era tristețea din ochii lui, pe care o zărise din întâmplare pentru o fracțiune de secundă; îi spunea că nutrea un fel de frică.
Aparent puternicul Kawin nu și-a arătat niciodată slăbiciunea față de nimeni, dar cu Pinnara, îi putea dezvălui toate sentimentele fără nicio rezervă.
- Îmi placi la nebunie Pin, știi?
Da! O iubea atât de mult pe această femeie. Gawin ținea strâns silueta mică în poală, iar ea, la fel de încântătoare, îi îmbrățișa corpul puternic, îngropându-și fața în gâtul și umerii lui. Apoi, vocea ei dulce a vorbit, făcându-i inima puternică să se umfle de bucurie.
- Și eu te iubește, Win.
A trecut aproape un minut, iar o voce dulce, părând angajată într-o conversație, a întrebat despre tatuaj — o semilună cu o busolă în centru, împodobită cu aripi de pasăre negre pe ambele părți, situată pe pieptul drept al tânărului.
- De ce ți-ai făcut tatuajul ăsta, Win? O mână mică a mângâiat ușor tatuajul.
- Nu-i așa că e frumos?
- Nu, e de fapt destul de frumos, spuse Pinnara, fără ca să-l flateze, pentru că totul la corpul lui musculos era superb.
- Pentru că bunicul meu mi-a spus că luna reprezintă numele mamei mele și probabil că este singurul lucru pe care îl am pentru a o reprezenta, a spus Kawin cu o voce calmă, mângâindu-i ușor brațul și spatele subțire cu mâna lui mare.
Pinnara i-a sărutat ușor mâna mare, apoi a apăsat-o pe obrazul ei moale.
- Mama ta ar fi atât de fericită, știind că fiul ei încă o iubește și îi este dor de ea, a spus Pin.
- Și crezi că mamei îi va fi dor de mine?
- Trebuie să-i fie foarte dor de tine. Cred că îi este dor de tine din tot sufletul.
- Mulțumesc că m-ai alinat, dragostea mea, a spus el, sărutând-o în mod repetat pe tâmplă.
- Nu spun asta doar ca să te consolez, Win. Cred în puterea iubirii. Și cred că mama ta veghează asupra fiului ei de undeva, poate că se teme să fie abordată, să nu fie acceptată, după aproape douăzeci de ani în care nu a avut contact cu tine. Sentimentele ei probabil nu sunt diferite de ceea ce simți tu acum. Dar eu voi fi o altă forță care să te ajute să o găsești.
Kawin a zâmbit slab. Oare pentru că era lângă el simțea o pace pe care nu o mai experimentase niciodată? Dacă ar fi fost în trecut, gândurile sale egoiste i-ar fi spus să nu-și ierte mama. Dar faptul că a auzit o altă perspectivă din partea femeii mici din fața lui l-a făcut să înțeleagă și să accepte mai mult.
- Două mâini care lucrează împreună sunt întotdeauna mai bune decât una, nu-i așa? Pinnara a încercat să facă o glumă ca să înveselească atmosfera și chiar l-a făcut să se simtă mult mai bine.
- E adevărat că două mâini sunt mai bune decât una? Un deget subțire i-a strecurat o șuviță de păr după urechea persoanei din poala lui. Ochii lui întunecați s-au îngustat, iar vocea care a întrebat părea vicleană și cu o motivație ascunsă.
- Trebuie să verificăm mai întâi dacă la ce mă refer eu este același lucru pe care l-a transmis și Pin.
- Uau... era să-mi fac speranțe deșarte.
Vocea lui era sinceră și plină de reproș, însă ochii lui intenși au început să se înmoaie, privind chipul frumos și dulce din poala lui. În acel moment, Pinnara a înțeles ce voia să spună prin „două mâini sunt mai bune decât una”.
- Întotdeauna vrei să profiți, Win, a spus femeia minionă, bosumflându-se și văicărindu-se, dar tot i-a cedat, pentru că fericirea lui era și fericirea ei.
- Soția mea este atât de frumoasă, adorabilă și incredibil de afectuoasă. Aș fi un prost să nu mă îndrăgostesc de ea. Sunt cu adevărat îndrăgostit iremediabil de tine.
Pinnara i-a apropiat gâtul puternic și și-a lipit buzele moi de gura lui frumoasă și bine conturată, sărutându-l ferm de două sau trei ori, în timp ce îi arunca un zâmbet dulce bărbatului din fața ei.
- Eu sunt de asemenea, foarte îndrăgostită și atașată de tine, Win.
Chipul lui frumos s-a luminat de un zâmbet blând și fericit la auzul cuvintelor ei, înainte să-i sărute fruntea netedă, trasându-și încet buzele calde de-a lungul nasului ei.
Apoi, a pus stăpânire pe buzele ei delicate și rozalii, ciugulindu-le ușor. Limba lui caldă a intrat pentru a întâmpina limba mică, împletindu-se jucăuș și sugând-o cu o emoție tandră și profundă. Cea care era copleșită de acest sărut dulce a început să-și piardă cunoștința, conștientizarea ei dispărând.
O mână mare i-a tras ușor bretelele subțiri ale cămășii de noapte de pe umerii delicați, lăsându-le să cadă până la talia ei subțire. Doar sutienul din dantelă albă a rămas, ascunzând formele moi și tentante care făceau ca oricine le vedea să înghită cu greu.
Buzele fierbinți ale lui Kawin i-au alunecat de-a lungul bărbiei mici, până la obrazul neted, apoi până la gâtul parfumat, unde a ciugulit-o ușor, aproape devorând-o. Vocea lui răgușită i-a șoptit la ureche:
- Ești atât de frumoasă, știi? Atât de drăguță, atât de blândă și atât de parfumată peste tot.
- Mmm, khun Win... Persoana copleșită cu o dulceață amețitoare nu putea decât să gemă încet.
Doar geamătul ușor al numelui ei a fost suficient pentru a-l trezi pe fiul său, provocându-i o dorință pulsantă de a se lipi de ea în orice fel.
În timp ce buzele lui perfect conturate îi sărutau ușor curbele pline și voluptuoase ale sânilor, ca și cum ar fi savurat un desert preferat, actul tandru, dar senzual, a trimis fiori prin tot corpul posesoarei mici.
- Ah!
Degetele lui lungi și subțiri au desfăcut sutienul mic de la spate, scoțându-l de pe sânii ei voluptuoși și aruncându-l pe canapeaua extensibilă. Ochii lui ageri, plini de o dorință arzătoare, priveau cu fascinație frumoasa floare înflorită.
Înainte ca gura caldă și lacomă să devoreze sfârcul de culoare dulce, cealaltă movilă de carne era frământată ușor de o mână mare, în timp ce degetul mare și arătătorul mângâiau în joacă sfârcul cu o plăcere amețitoare.
- Uh...
Femeia mică și-a arcuit spatele, primindu-i atingerea, incapabilă să-și înăbușe gemetele. Mișcările ei i-au trimis fiori de plăcere prin tot corpul, provocându-i dureri în părțile intime, dar el a îndurat astfel încât amândoi să poată experimenta fericirea deplină.
Kawin a coborât ușor și încet corpul subțire pe canapeaua mare, extensibilă. Înainte de a se retrage de lângă silueta atrăgătoare din fața lui, și-a scos rapid pantalonii de pijama, ca și cum nu ar fi vrut să piardă nicio secundă exprimându-și dragostea față de femeia din fața lui prin acte intime.
În timp ce corpul lui musculos se lipea de pielea ei albă și netedă, buzele lui îi ciuguleau și îi mângâiau gâtul moale, trasând punctele sensibile și sărutându-i pielea delicată ca și cum ar fi marcat-o drept a lui. Apoi, vocea lui răgușită îi șopti aproape de ureche, aprinzând o pasiune arzătoare între ei.
- Vreau să te sărut și să te ling peste tot Pin, știi?
Capitolul 16 - 18+
ÎNNEBUNIT DUPĂ OAMENI FRUMOȘI
- Vreau să te sărut și să te ling peste tot corpul, știi?
În timp ce termina de vorbit, mâinile lui mari au tras de frumoasa ei cămașă de noapte mătăsoasă și de chiloții ei minusculi. Ea, fiind atât de drăguță și atrăgătoare, l-a ajutat ridicându-și șoldurile bine definite pentru a-i fi mai ușor să le scoată. Între timp, mâinile ei mici îi mângâiau mușchii fermi, iar ochii ei mari și limpezi priveau chipul lui frumos, aflat la mai puțin de o palmă distanță.
Nu numai atât, propoziția adorabilă și zâmbetul dulce și captivant aproape că l-au înnebunit pe Kawin.
- Eu... eu vreau să te sărute peste tot, Win.
- Dacă spui asta... o să înnebunesc după tine.
Bărbatul, aproape înnebunit, i-a sărutat obrazul roz și i-a inhalat adânc parfumul dulce. Când mâinile ei jucăușe i-au cuprins bărbăția arzătoare și ea i-a șoptit dulce la ureche, pofta i-a cuprins întreaga ființă.
- Vreau să încerc să te sărut «aici», Win.
- Pin... A scrâșnit din dinți și a gemut încet, strigând numele iepurașului atrăgător, ca și cum și-ar fi reprimat emoțiile cât mai mult posibil. Altfel, cu siguranță ar fi trântit-o în pat.
- Pot să-l iau?
Își înclină capul și întreabă cu acei ochi mari și inocenți. „Cât de drăguță poate fi soția mea?” Kawin înghiți din nou în sec, inconștient. Doar rugămințile ei erau suficiente ca să-l înnebunească, iar acum zâmbește dulce și îl imploră, pierzându-și complet stăpânirea de sine.
Tânărul a întors trupul mic ca să se așeze peste al lui, apoi i-a tras ceafa mai aproape și a sărutat-o pasional cu o dorință intensă.
- Dă-i înainte, talentato. Oricum, sunt doar al tău.
Doar văzând privirea plină de așteptare din ochii lui și plină de dorința pentru ceea ce avea să-i ofere, o stimula pe femeia măruntă. Pentru că a face dragoste nu era doar despre plăcerea unei singure persoane; era despre a experimenta bucuria împreună.
Buzele ei blânde i-au sărutat bărbia sculptată, gâtul puternic și pieptul ferm, exact așa cum făcuse și el cu ea. Kawin a rămas nemișcat, lăsându-și iepurașul să-și etaleze abilitățile.
Buzele ei pline au mângâiat cu vârful limbii roz sfârcul maroniu deschis, încordându-i tot corpul. Respirația lui caldă a devenit fierbinte și arzătoare.
- Ah... Pin.
Femeia minionă care ședea în fața picioarelor lui puternice zâmbea dulce, ochii ei frumoși privind spre chipul lui frumos, întâlnindu-i privirea pătrunzătoare. Acest lucru i-a făcut inima lui Kawin să bată mai repede. Când mâinile ei moi i-au atins membrul fierbinte și palpitant, acesta era prea mare pentru ca mâinile ei să-l poată cuprinde complet. Era tare, cald și acoperit de vene proeminente. Vârful strălucea cu un fluid limpede, indicând clar cât de mult o dorea.
Nu numai că mâna ei mică l-a atins, dar buzele ei delicate i-au sărutat ușor vârful penisului. Acel act adorabil a declanșat o excitație intensă în persoana care o privea, iar vocea ei dulce era ademenitor de seducătoare.
- A ta e atât de drăguță, Win, a mângâiat-o femeia mică și năzdrăvană în sus și în jos, încet, ca și cum dragonul lui mare ar fi fost doar o jucărie pentru copiii.
Ai idee, draga mea, cât de palpitant este?
- Pin... nu mă tachina, ah...
Tânăra năzdrăvană a scos un chicotit ușor. Atunci Kawin și-a dat seama că fusese păcălit de micul iepuraș. A întins mâna și i-a ciupit jucăuș obrazul moale, apoi a strâns din dinți și a mârâit cu o voce joasă și răgușită.
- Dacă nu te grăbești și nu-ți folosești gura, o să dai de bucluc, copil obraznic.
Proprietarul buzelor moi alunecă încet în jos, apoi făcu așa cum i se ceruse. Cavitatea caldă și moale a gurii sale îl învălui, o limbă mică î-a întâmpinat vârful moale și delicat, părea inițial puțin stângace, dar odată ce a înțeles ritmul și i-a urmat îndrumarea, a reușit curând să-l bage în gură.
Gura Pinnarei se mișca ritmic, sunetul umed și jos, răgușit și încordat îi ieșea din gât. Fața ei frumoasă se contorsiona de o durere chinuitoare, ca și cum ar fi fost pe moarte.
- Ah... draga mea, dă-ți toată silința. Ești uimitoare!
Ea și-a grăbit pasul, sugând și mângâind cu buzele ei pline după dorințele lui. Simțindu-i corpul pe cale să explodeze de plăcere, el și-a schimbat poziția, făcând-o să se retragă și să-și folosească mâinile mici pentru a-l mângâia în schimb. Curând, corpul său musculos s-a convulsionat și s-a încordat, însoțit de un geamăt asurzitor.
- Ahh... Umm...
A eliberat un șuvoi de spermă albă și tulbure, pătându-i mâinile moi, stropindu-i buzele roșii luxuriante și bărbia mică, până la formele ei voluptuoase – o imagine care aproape ar înnebuni pe oricine ar vedea-o. Kawin s-a întors și a luat un șervețel, ștergându-i ușor buzele moi, în timp ce îi vorbea cu un zâmbet iubitor femeii mai scunde.
- Pin a mea este incredibil de talentată, dar și incredibil de sexy.
Obrajii femeii s-au înroșit în timp ce mâinile mari ale bărbatului îi curățau fiecare parte a corpului până când acesta a devenit impecabilă. Apoi i-a tras corpul subțire pe canapeaua moale și și-a lipit silueta musculoasă de a ei, buzele lui lipindu-se de buzele ei pline care îi provocaseră atâta plăcere. Au schimbat sărutări pasionale mult timp înainte ca Kawin să fie nevoit să se retragă fără tragere de inimă și să șoptească încet.
- Te rog, lasă-mă să te iubesc și eu Pin.
Acestea fiind spuse, și-a plimbat buzele arzătoare de-a lungul gâtului ei alb, mușcând-o și sugând-o pasional, consumat de emoție până când Pinnara nu a putut decât să stea acolo gemând ușor.
- Ah, mmm, khun Win...
Tânărul i-a mușcat ușor sfârcul de culoarea dulce, limba lui învârtindu-se în jurul lui, provocându-i o plăcere intensă. Miniona zăcea inertă, aproape topindu-se ca ceara în flacără pe canapeaua moale.
Focul în cauză era, fără îndoială, focul dorinței dintre ei, arzând intens și străbătând trupurile lor. În timp ce el continua să-i sărute și să-i mângâie abdomenul plat, Pinnara și-a încordat abdomenul ca răspuns la atingerea lui.
- Win... Mmm...
Kawin și-a apropiat buzele calde pentru a atinge dulceața moale și umedă a vulvei ei. I-a sărutat și lins petalele florilor, făcând-o pe tânără să se încordeze, primind senzații care depășeau rezistența ei.
- Uf, nu mai pot suporta, dragostea mea... te rog...
O senzație intensă a copleșit-o, aproape ducând-o la orgasm. Ritmul lent și deliberat s-a transformat într-o intensitate pasională și aprigă.
Pe măsură ce chinul ajungea la limită, a avut convulsii în mijlocul extazului. Tânăra femeie gâfâia după aer, apoi se prăbuși pe canapea, complet epuizată. Bărbatul care îi provocase o plăcere atât de copleșitoare era încă plin de energie. Dacă ai spune că băuse zece sticle de Red Bull ca să o trimită în rai în seara asta, probabil că nu ar mai putea scăpa acum.
Tânărul a ridicat-o pe femeia subțire în picioare, apoi s-a așezat simultan pe canapea, sprijinindu-se de ea. Apoi a tras-o să se așeze peste coapsele lui puternice, corpul său dur apăsându-se pe formele ei umede și voluptuoase.
Înainte să se poată aduna măcar, bărbatul ager i-a apucat talia subțire, a ridicat-o și și-a vârât rapid penisul în cavitatea ei moale și umedă, făcând-o să tresară și să i se înroșească fața.
- Hei Win... Ah!
- O să doară puțin, apoi o să fie bine. Nu fi mofturoasă, draga mea.
Buzele lui, curbate într-o manieră liniștitoare și sărutătoare, se cuibăreau pe gâtul ei parfumat. Mâinile ei mici, care anterior îl loviseră pe bărbatul mai înalt, acum se înfipseră în umerii lui lați, eliberând senzația copleșitoare. Moliciunea care îl învăluia aproape îl înnebunea.
Tânărul i-a dat ușor capul pe spate, primind un sărut pasional, tandru, dulce și intens de amețitor în același timp.
Două mâini mari i-au mângâiat părțile netede înainte de a-i cuprinde talia subțire, ghidând-o ritmic în sus și în jos. Între timp, gura lui fierbinte se cuibărea de la urechea ei la gâtul parfumat, aprinzând un vârtej de pasiune în femeia din poala lui.
Cum tânăra femeie era copleșită de o dorință intensă, ea s-a mișcat și a măcinat conform instrucțiunilor tânărului, făcându-i pe amândoi să gemă și să se plângă cu voci răgușite.
- Ah, Pin...
- Mmm... Win.
- Străduiește-te puțin mai mult, draga mea. Mmm...
O șoaptă răgușită a atins urechea mică, urmată de un sărut pe ceafă, mușcându-i și stârnind emoțiile persoanei din poala lui. Frumoasa iubită a lui Kawin a grăbit ritmul actului lor amoros, făcându-l pe tânăr să se încordeze de agonie, fiind pe punctul de a exploda de plăcere în orice moment.
Totuși... femeia minionă, prinsă într-un vârtej de pasiune, a tresărit și a îmbrățișat corpul musculos, când i-a prins șoldurile rotunjite și el s-a ridicat în picioare, în timp ce trupurile lor au rămas unite.
Pinnara s-a încordat, de frică să nu cadă, și și-a înfășurat strâns picioarele subțiri în jurul șoldurilor lui.
- Oh! Ce faci khun Win?
- Aș vrea să încerc să facem dragoste stând în picioare, i-a șoptit o voce răgușită la ureche, însoțită de sărutări repetate pe gâtul ei palid, parcă pentru a o consola și a-i alina grijile.
Tânăra femeie se înroși de jenă. Își lipi obrazul fierbinte de umărul lui lat, sânii ei plini lipiți de pieptul lui ferm, iar buzele ei moi șoptiră cu o voce tremurândă.
- Dar eu mă tem să nu cad! O, Doamne!
- Cum ai putea să cazi? O să te țin în brațe. Cine ar lăsa-o pe iubita mea să se rănească?
Kawin a strâns din dinți și a vorbit, desfăcându-și ușor picioarele și mișcându-și încet șoldurile rotunjite în sus și în jos, mărind treptat ritmul pe măsură ce emoțiile i se intensificau, până când punctul de contact îi trimitea fiori de plăcere în tot corpul.
- Nu... nu, te rog... Ah...
- Fată obraznică! Dacă nu termini cu cearta, ce-ar fi să mai facem zece runde? Nu s-a mulțumit doar să întrebe; a mărit intensitatea și frecvența împingerilor, făcând-o să simtă un amestec de plăcere, dorință intensă și o senzație de durere, dar incredibil de plăcută.
- Nebunule! Uhh! Neștiind cum să-și exprime senzația copleșitoare, buzele ei delicate se lipiră de buzele lui bine conturate, în timp ce brațele ei subțiri îi încolăciră strâns gâtul puternic.
Acțiunile ei l-au umplut pe Kawin de un extaz copleșitor, aproape până la punctul de a exploda. Tânărul și-a împins șoldurile puternice în sus pentru a le îndeplini dorințele amândurora.
Curând, ambele corpuri s-au încordat și au început convulsiile. Cavitatea ei catifelată s-a strâns în jurul virilității lui în mod repetat înainte ca el să-și elibereze complet sperma în corpul femeii.
- Ah... ahhh!
Cei doi tineri ajunseseră în sfârșit la tărâmul ceresc pe care și-l doreau. Tânăra femeie și-a sprijinit fața, respirând greu, pe umărul lui lat.
În timp ce Kawin îi ținea corpul voluptuos în brațe, el respira greu, presiunea lui căzându-i pe umerii delicați. Apoi i-a sărutat fața udă de transpirație cu afecțiune înainte de a se așeza înapoi pe canapea. Corpurile lor au rămas împletite, iar el tânjea să rămână în ea cât mai mult timp posibil.
Între timp, o mână mare și caldă îi mângâia ușor părul des și moale, spatele neted, calmându-i tremurul. După aproape un minut, femeia din poala lui și-a ridicat capul de pe gâtul lui și i-a șters ușor transpirația de pe fața frumoasă.
- Eu trebuie să fiu foarte grea, khun Win, gâfâi atât de greu. Nu mai faceți asta data viitoare.
Pinnara s-a bosumflat și a scâncit, dar Kawin a zâmbit afectuos și i-a sărutat obrazul moale și roz de mai multe ori.
- Nu ești deloc grea. Gâfâi pentru că am vrut să intru cât mai adânc în tine, ochii lui întunecați i-au privit insistent chipul frumos. Degetele lui puternice i-au mângâiat ușor obrazul moale înainte de a zâmbi răutăcios și a o tachina.
- Două mâini sunt cu siguranță mai bune decât una, nu-i așa?
Femeia, tachinată de remarca anterioară, s-a înroșit profund și l-a ciupit jucăuș de obraz, ca pedeapsă pentru comportamentul lui năzdrăvan care o face să se jeneze întotdeauna. Înainte ca silueta ei voluptuoasă să se poată desprinde din poala lui, a fost ținută ferm pe loc de brațele lui puternice.
- Poți să-mi dai drumul acum. Mă duc să fac o baie și să mă duc la culcare.
Mâinile ei mici s-au apăsat imediat pe pieptul lui lat când i-a văzut buzele calde și nasul proeminent gata să-i mângâie pielea moale. Dar cum putea puterea ei, asemenea celei a unei furnici, să concureze cu un leu flămând ca el?
- Mâine e zi liberă, hai să mai facem o rundă, draga mea. Și apoi chiar îți voi oferi o baie gratuită.
- Gata, khun Win... Uh...
Vocea dulce care protesta nu a putut în cele din urmă să reziste emoțiilor de iubire pe care bărbatul înalt le trezise în ea. Când Kawin i-a sărutat buzele pline și rozalii, le-a apăsat și le-a mângâiat intens și pasional, apoi și-a vârât limba caldă înăuntru, savurând tandrețea dulce din gura ei mică. Sărutul, plin de iubire și căldură, a condus-o pe tânără într-un moment de fericire deplină, o aromă dulce umplând din nou întreaga cameră.
O siluetă delicată zăcea peste un corp musculos, cu ochii închiși, cuibărită lângă pieptul lat al bărbatului care se trezise primul. Ochii lui ageri și întunecați priveau adânc chipul ei frumos, plin de iubire. Tânărul nu și-a imaginat niciodată că se va îndrăgosti complet și necondiționat de această femeie mică.
Pinnara îl făcea să se simtă confortabil, relaxat și cald de fiecare dată când era lângă ea. Era ca o lumină strălucitoare care readucea viața în lumea lui întunecată.
Kawin i-a luat ușor mâna stângă care îi stătea pe piept, a dus-o la buze și a sărutat-o încet. Se întreba în sinea lui cât de fericit ar fi dacă într-o zi i-ar putea pune ceva pe degetul inelar subțire.
Tânărul s-a aplecat și și-a îngropat nasul în părul ei castaniu, moale și lung, inhalându-i parfumul în mod repetat.
Persoana, simțind o atingere blândă în zori, s-a mișcat ușor. Apoi, încet, genele ei lungi și frumoase s-au deschis, iar ochii ei mari și rotunzi a întâlnit ochii lui ageri, plini de blândețe și dorință, o priveau deja fix.
- Khun Win, te-ai trezit de mult timp?
- Doar cu o clipă înainte să te trezești tu.
Degetele lui lungi și subțiri i-au dat ușor la o parte o șuviță de păr de la ureche. A zâmbit fermecător, făcându-i fața să se înroșească, roșeața răspândindu-se de la ureche până la gât. Și-a coborât privirea spre pieptul lui lat, evitându-i privirea intensă, înainte de a vorbi cu o voce dulce, șoptită.
- Ți-e foame? Să-ți pregătesc micul dejun?
- Nu mi-e încă foame de orez... dar dacă mi se face foame... atunci te pot mânca pe tine!
Tânăra femeie și-a mușcat buza și l-a privit urât, mâna ei subțire lovindu-i pieptul lat cu toată puterea.
- Khun Win! Ați putea să vă mai calmați puțin!
Dar persoana care a fost pălmuită a chicotit ușor, apoi a apucat mâna și a sărutat-o pasional.
- Pin m-ai învinețit peste tot! De ce ești atât de obraznică și fioroasă?
Atitudinea lui relaxată se transforma în cea a unui leu viclean care se pregătea să se năpustească asupra prăzii sale dulci, micul iepuraș din fața lui se îndepărtă repede din îmbrățișarea lui caldă, dar era prea târziu.
Kawin a ținut-o pe loc pe femeia subțire care încerca să scape, întorcând-o astfel încât să ajungă sub corpul lui musculos. Apoi s-a aplecat și a șoptit aproape de fața ei frumoasă:
- Încep să vreau să îmblânzesc această fată încăpățânată înainte de micul dejun.
După ce termină de vorbit, tânărul își mângâie nasul proeminent și buzele calde de-a lungul gâtului neted și alb, folosind barba de pe bărbie pentru a atinge pielea delicată, în timp ce vârful degetelor sale ferme îi gâdilă talia subțire.
- O, nu! Khun Win, asta gâdilă...
Iepurașul năzdrăvan se zbătea sub corpul mare, răsucindu-și capul frenetic la stânga și la dreapta, în timp ce mânuțele ei mici încercau frenetic să-i prindă vârful degetelor, în timp ce chicotea pentru că o gâdilau.
Sunetul chicotelilor și al glumelor jucăușe a umplut camera spațioasă cu o atmosferă de dragoste și fericire debordantă pe care cuplul o împărtășea.
*****
Mai târziu în acea dimineață, în spațioasa sufragerie a conacului Choksiribowornkul, magnatul citea știri economice în timp ce își savura cafeaua și își savura fursecurile integrale preferate. Chiar atunci, un servitor a auzit soneria de la poarta principală și s-a dus să întâmpine noul oaspete.
- Cine a venit atât de devreme? Nopadol, omul de afaceri bogat, și-a ridicat privirea de pe iPad și a întrebat-o pe menajera sa de încredere cu o expresie nedumerită, întrucât nu avusese niciun oaspete programat să-l vadă.
- Păi...
Înainte ca menajera să apuce măcar să-i raporteze stăpânului ei, o femeie frumoasă, neinvitată, într-o rochie lungă de culoare vișinie, a intrat în holul central. S-a înclinat respectuos în fața șefei casei și s-a prezentat imediat.
- Bună dimineața, domnule președinte. Sunt Maythika.
„...”
Fața frumoasă și impunătoare, care își lăsa să se vadă vârsta, se încruntă de surpriză. O întâlnise la evenimentele de la Universitatea VBA, universitatea pe care o finanța, dar nu o cunoscuse niciodată personal.
Maythika a văzut expresia magnatului în timp ce acesta o privea calm, așa că a anunțat scopul principal al vizitei sale.
- Am niște vești să vă împărtășesc despre nepotul dumneavoastră.
Despre Kally
Pasiunea, nebunia și obsesia pentru Universul Love Sindrom m-a determinat să încep să traduc cărți. Traducerea cărților pentru mine înseamnă relaxare, descoperirea de noi perspective și culturi.
Budha în una din învățăturile lui spune:
"O minte dincolo de judecăți observă și înțelege"
Comentarii