AL TREILEA STĂPÂN ESTE SALVAREA (2024) – CARTE
Titlul Original:
คุณชายสามคือทางรอด
Genul Cărții: BL (LGBTQ+), Familie, Romantic
Limba Nativă: Thailandeză Capitole: 24
Rating Conținut: -
Autor: Uri Baobei
Publicată în: 15 Mai 2024
Traducere și adaptare: Kally
Rezumat:
Torin este un tânăr a cărui viață este dată peste cap după ce tatăl său moare și îi lasă ca moștenire o datorie uriașă. Neavând opțiuni și fiind în imposibilitatea de a plăti, Torin este capturat și forțat să participe la un proces de selecție pentru a deveni partenerul cuiva din puternica și influenta familie Akkaraworakul.
Pentru a scăpa cât mai repede de această obligație și de controlul familiei de mafioți, Torin pune la cale un plan bazat pe un zvon: El aude că „Al treilea tânăr Stăpân” al familiei, pe nume Trai, este grav bolnav și se află pe moarte. Torin îl alege intenționat pe Trai ca țintă, sperând că acesta va muri curând, lăsându-l liber.
Pentru a obține informații Torin încearcă să se împrietenească cu oamenii din anturajul familiei. El începe să discute și să se apropie de un bărbat pe care îl consideră a fi doar o gardă de corp. Ceea ce Torino nu știe însă este că această presupusă „gardă de corp” este chiar Trai care își ascunde identitatea.
În timp ce Trai se simte măgulit și fericit că Torin l-a ales, el nu are nicio idee că tânărul a făcut această alegere doar pentru că, credea că e pe moarte și așa va scăpa de datorie.
De aici se naște o serie de situații comice, neînțelegeri și o poveste de dragoste neașteptată în stilul jocului de-a șoarecele și pisica.
Capitolul 1
MOȘTENIREA
Ding-Dong
Soneria a sunat, atrăgându-i atenția.
Torin se ridică de pe canapea și se îndreptă spre ușă, în timp ce soneria suna, semnalând un vizitator. Când deschise ușa văzu un străin pe care nu-l mai întâlnise niciodată.
- Pe cine căutați? a întrebat Torin politicos, chiar dacă era singurul care locuia în casă.
- Khun Torin este aici? a întrebat tânărul în costum elegant.
- Eu sunt.
- Sunt avocatul pe care tatăl tău l-a numit în testament, se prezentă tânărul și îi explică lui Torin scopul vizitei sale pentru a înțelege situația.
- O, atunci te rog să intri în casă.
Văzând atitudinea serioasă a avocatului, Torin a presupus că vor avea o discuție lungă. L-a invitat pe avocat înăuntru ca să poată discuta cum se cuvine. Torin l-a condus în sufragerie și i-a făcut semn avocatului să se așeze pe canapea.
- Mi-a lăsat tata vreo moștenire? a întrebat Torin, entuziasmat pentru că urma să primească o moștenire de la tatăl său care să-l ajute să trăiască.
- Da, a răspuns avocatul, deschizându-și geanta ca să ia niște documente.
- Câți bani mi-ai lăsat, tată? Torin nu a mai putut aștepta și a întrebat din nou.
- Este o datorie de exact 20 de milioane de baht.
- Uau, 20 de milioane! Suntem bogat acum!
Torin a exclamat cu o bucurie extremă auzind suma, înainte chiar să înțeleagă pe deplin sentința, pentru că avocatul nu vorbi doar despre suma de bani.
- Acesta este contractul de împrumut pentru cei 20 de milioane, a pus avocatul documentul pe masă. Era contractul de împrumut pe care îl lăsase în urmă tatăl lui Torin.
- Ce?! Împrumut!! De data aceasta, Torin a auzit clar că moștenirea pe care i-o lăsase tatăl său era o datorie uriașă și nu erau deloc bani.
- Da, este vorba de exact 20 de milioane de baht în datorii, a reiterat avocatul pentru a confirma informațiile, astfel încât Torin să le înțeleagă pe deplin.
Bucuria de acum câteva secunde dispăruse complet de pe fața lui Torin. Acum, rămăseseră doar șoc, confuzie și neîncredere întipărită pe chipul său. Torin întinse mâna și ridică documentul ca să-l citească.
După ce a citit documentele contractuale pe care i le-a dat avocatul, Torin și-a dat seama de adevăr: tatăl său nu-i lăsase bani ca moștenire, ci în schimb îi lăsase o datorie uriașă pe care trebuia să o achite.
- De vreme ce tatăl tău a murit, această datorie de 20 de milioane de baht îți aparține automat, Torin. Prin urmare, trebuie să o rambursezi.
- Dar eu nu am niciun ban, clătină Torin din cap cu disperare, neștiind de unde va găsi vreodată o sumă atât mare de bani.
- Atunci va trebui să găsești o modalitate să plătești singur datoria.
- Eu singur? repetă Torin, neînțelegând ce voia avocatul să spună prin „a achit datoria el însuși”.
Avocatul nu a mai explicat nimic, dar dintr-o dată doi bărbați corpolenți au intrat în casă fără să fie anunțați, îndreptându-se direct spre Torin. L-au apucat tare de ambele brațe mici și l-au târât afară cu forța.
- Hei! Stai! Unde mă duci! a strigat Torin tare, încercând să se elibereze din brațele puternice, dar cei doi bărbați erau prea mari pentru ca Torin să se poată elibera, oricât s-ar fi zbătut.
- Dacă nu ai bani să plătești, trebuie să faci ceva să plătești singur datoria.
- De ce nu vinzi casa asta și să iei banii? Torin a încercat să sugereze o modalitate alternativă de a plăti, pentru că se temea că va fi răpit, vândut sau ucis.
- Chiar dacă vindem această casă, tot va trebui să plătești încă 19 milioane de baht.
Avocatul a evaluat casa înainte de a-i explica lui Torin că, chiar dacă ar vinde-o, tot ar rămâne o datorie semnificativă pe care Torin trebuie să o achite. Torin era uluit, încercând să găsească o altă soluție, dar timpul necesar era prea scurt pentru a veni cu o altă idee.
- Luați-l de aici, le-a ordonat avocatul celor doi bodyguarzi.
- Stai!! Lasă-mă mai întâi! Voi încerca să găsesc o soluție să-ți dau banii înapoi cât de curând posibil, cu siguranță! Torin se zbătea și încerca să negocieze pentru a-și salva viața.
- Dar ai spus mai devreme că nu ai niciun ban.
- Cu siguranță voi face rost de undeva. Te rog, lasă-mă să plec.
- Nu cred. Luați-l. Ultima propoziție era adresată bodyguardzilor.
- Stai! încercă Torin să protesteze, sperând să găsească o altă scuză pentru a negocia, dar ceva îi acoperi nasul înainte ca imaginea din fața lui să se încețoșeze și Torin să-și piardă cunoștința.
Bărbatul masiv l-a ridicat pe Torin în brațe înainte de a-l duce într-o mașină care îl aștepta. Vehiculul de lux a pornit imediat în viteză, cu Torin inconștient înăuntru.
Au trecut aproape două ore și, în cele din urmă, Torin s-a trezit amețit. S-a uitat în jur și s-a trezit într-o mașină parcată pe un câmp mare și necunoscut.
- Ești treaz, te rog să intri acolo, bărbatul masiv i-a deschis portiera mașinii lui Torin.
- Unde sunt? a întrebat Torin, cu o voce plină de neliniște.
- Acolo trebuie să-ți achiți datoria.
Torin a refuzat să coboare din mașină până când o gardă de corp a trebuit să-l tragă afară. Odată ieșit din mașină, Torin s-a trezit înconjurat de bărbați cu aspect sever, în costume. Torin a bănuit că sunt gărzi de corp, iar în fața lui era un detector de arme.
Torin nu a putut scăpa sau să se opună de teamă să nu fie ucis, așa că nu a putut decât să se supună cu reticență ordinelor pentru a-și salva viața. Torin a trecut prin detectorul de metale; nu avea arme asupra lui, ceea ce i-a permis să treacă fără probleme, deoarece nici măcar nu avusese timp să ia ceva înainte de a fi răpit.
- Ce obiecte ai asupra ta? Vă rog să-mi predați totul, i-a ordonat un bodyguard cu o față severă lui Torin care urma să efectueze o nouă percheziție.
- Nimic, clătină Torin din cap în semn de negare.
- Și ce-i acolo? a arătat bodyguardul spre buzunarul umflat al lui Torin.
- A, ciocolată! Nu mi-am dat seama că o am la mine, a spus Torin, scotocind prin buzunar și găsind o tabletă de ciocolată.
- Nu este permisă mâncarea, bodyguardul i-a smuls ciocolata din mâna lui Torin.
- De ce nu?! a protestat Torin imediat când i-a fost luată ciocolata.
- Aducerea alimentelor din exterior este interzisă prin regulament.
- E doar o tabletă de ciocolată, de ce e interzisă? a mormăit Torin.
- Dacă e interzis este interzis.
- Deci, pot să o mănânc aici?
Torin nu a așteptat răspunsul bodyguardului, temându-se să nu fie respinsă, așa că a smuls repede ciocolata, a rupt ambalajul și a mâncat-o imediat. Nu putea lăsa ciocolata lui preferată să se irosească; ar fi fost o risipă teribilă.
Bodyguardul nu a putut decât să dea din cap exasperat, pentru că nu avusese timp să-l oprească, iar Torin terminase deja toată ciocolata. Apoi, acesta i-a făcut semn altui bodyguard să-l ducă repede pe Torin înăuntru.
Torin a fost condus într-o zonă nouă, liniștită, lipsită de sunete. Garda sa de corp l-a condus într-un dormitor, după care i-a acordat lui Torin libertatea înainte de a-l informa despre reguli.
- Nu te plimba pe aici. Te voi chema când va fi momentul.
Garda de corp a terminat de vorbit și a ieșit imediat, fără să-i mai dea ocazia lui Torin să întrebe ceva. Torin a încercat să deschidă ușa, dar a realizat că era încuiată pe dinafară. Prin urmare, a renunțat la orice încercare și s-a trântit pe pat, complet deznădăjduit, fiindcă în acest moment era clar că nu mai avea cum să scape.
Numeroase construcții se aflau pe un domeniu uriaș și vast, departe de lumea exterioară. Întregul domeniu se afla sub conducerea lui Badin. Acest loc reprezenta teritoriul familiei Akkaraworakul.
Casa cea mare era cufundată în liniște, deoarece toți membrii familiei fuseseră chemați să discute împreună o problemă importantă. În sufragerie, un bărbat de vârstă mijlocie stătea pe canapea cu o expresie solemnă, în timp ce alți patru tineri stăteau așezați pe canapelele de alături, unul după altul.
- Mâine va începe selecția persoanelor care vor intra în familie, a declarat Badin, pentru a-i pune la curent pe toți membrii familiei.
- Selecția pentru ce poziție în familie, mai exact? a întrebat Anuncha, fiul cel mare al familiei, cel care a luat cuvântul pentru a clarifica nelămurirea tuturor.
- Ca partenerii voștri de viață.
- Poftim? Parteneri de viață? a întrebat Thawin, al doilea fiu al familiei, ridicând din sprâncene, profund surprins de ceea ce auzea pentru prima dată.
- Da.
- De ce trebuie să existe o selecție? Nu pot să-mi aleg singur partenerul? a întrebat și Trai, al treilea fiu, deoarece el își dorea să își aleagă partenerul de viață pe cont propriu.
- Poți să-l alegi singur, dar trebuie să fie din grupul pe care l-am selectat eu deja. Eu nu vă voi permite sub nicio formă să alegeți pe cineva din exterior.
- De ce, tată? a întrebat Jattawa, fiul cel mic, înclinându-și capul cu curiozitate.
- Nu putem avea încredere în oamenii din exterior, pentru că s-ar putea să existe persoane cu intenții rele care încearcă să se apropie de noi, a intervenit Anuncha, explicând ceea ce înțelegea din raționamentul lui Badin.
- Dar grupul de oameni care urmează să vină nu sunt tot oameni din exterior? a obiectat Thawin, neînțelegând situația, deoarece cei care urmau să vină nu erau cu nimic diferiți de străinii pe care i-ar fi ales ei înșiși.
- De aceea eu i-a ales pe debitorii noștri. Pentru că le cunoaștem în detaliu poveștile de viață și putem avea încredere că sunt mai siguri decât o persoană obișnuită.
Badin le-a explicat tuturor fiilor săi motivele sale. Persoanele din afara familiei erau extrem de periculoase, deoarece unii i-ar putea aborda cu motive ascunse. Prin urmare, Badin și-a ales debitorii pe baza unor verificări amănunțite ale antecedentelor și cel mai important, aceste persoane fuseseră de acord să se supună regulilor familiei.
- Vreau să aleg și eu acum, a spus Jattawa, cu o voce plină de un entuziasm extrem. Era entuziasmat de perspectiva unei experiențe noi și unice în viața sa.
- Tata a uitat să-ți spună că tu nu vei participa încă la acest eveniment de selecție.
- De ce? Zâmbetul lui Jattwa a dispărut instantaneu.
- Jattwa ești prea mic pentru a-ți alege un partener.
- Sunt de acord, au spus cei trei frați mai mari la unison.
- La naiba! E atât de nedrept! Fața frumoasă s-a întors, bosumflată de nemulțumire că fusese dat la o parte de tatăl și frați săi mai mari.
- Peste vreo doi ani, când vei mai crește, tata te va lăsa să participi și tu.
Badin a organizat această selecție deoarece cei trei fii ai săi ajunseseră la vârsta potrivită pentru a avea un partener de viață. Badin își dorea ca fiii lui să se căsătorească pentru a găsi pe cineva care să îi ajute să își împartă diversele responsabilități. Cu toate acestea, cei selectați trebuiau oricum să treacă mai întâi printr-o verificare amănunțită.
- Eu aș dori să nu particip la această selecție, și-a exprimat Anuncha clar intenția.
- De ce? a întrebat Badin, ridicând din sprâncene pentru a afla motivul lui Anuncha.
- Mă tem că fiului meu îi va fi greu să se adapteze. În acest moment, aș dori să mă concentrez mai întâi pe creșterea lui, a răspuns Anuncha. El avea un singur fiu pe care îl iubea extrem de mult și nu își dorea să participe la alegerea unui partener deoarece se temea că, dacă va apărea o nouă iubită, vor apărea complicații care îi vor face viața dificilă fiului său.
- Bine, a încuviințat Badin din cap, înțelegând argumentul lui Anunchan.
- Atunci eu aș vrea să folosesc dreptul lui în beneficiul meu! a intervenit Jattawa cu o voce entuziasmată, văzând oportunitatea perfectă.
- Nici vorbă! a spus Thawin, ciupindu-l de obrazul moale pe fratelui său mai mic, cu o afecțiune drăgăstoasă dar fermă.
- Atunci, la această selecție a partenerilor vor participa doar Thawin și Trai, a concluzionat Badin, recapitulând situația încă o dată pentru ca totul să fie clar pentru toată lumea.
- Da, khun, au răspuns cu toții la unison, arătând că au înțeles.
După o scurtă discuție în care au căzut de acord, detaliile privind participarea la eveniment au fost complet stabilite. Selecția urma să înceapă în ziua următoare și reprezenta un test destinat exclusiv concurenților; prin urmare, tinerii stăpâni ai familiei Akkaraworakul nu erau obligați să fie prezenți.
Capitolul 2
REGULI DE SELECȚIE
Torin a fost chemat de gărzile de corp să se alăture mulțimii mari din curtea deschisă. Ochii săi frumoși au scanat împrejurimile, văzând mulți străini. A bănuit că acești oameni aveau aceeași soartă ca și el, fiind astfel închiși acolo. Unii aveau expresii nemulțumite, precum Torin, în timp ce alții zâmbeau, aparent nepăsători.
- De acum înainte, toți cei de aici participă la procesul de selecție ca soției pentru tineri stăpâni, începu garda de corp, atrăgând atenția tuturor celor prezenți.
- O soție, nu-i așa? mormăi Torin surprins. Fusese capturat pe neașteptate pentru a achita o datorie și abia aflase că fusese selectat pentru un proces de selecție a soției.
- Testele vor începe în câteva zile. Toată lumea trebuie să treacă prin teste sunt diverse etape stabilite de familie. Cei care trec vor trece la etapa următoare și, în cele din urmă, celor aleși li se vor anula toate datoriile, a declarat gardă de corp. Participanților li s-au explicat regulile de alegere și, cel mai important, a existat și un premiu: șansa de a-și achita datoria.
- Uau! a exclamat o voce surprinsă din mulțime.
- Toată lumea poate trăi liber în această zonă. Nu închidem pe nimeni, ci doar stabilim limite clare, deoarece există pericol în afara acestei zone. Vă este strict interzis să părăsiți zona desemnată. Ați înțeles?
- Da, înțelegem, au răspuns participanții la unison, dar Torin a tăcut, încă uluit de chestiunea procesului de selecție a căsătoriei despre care tocmai aflase.
- Dacă ați înțeles. Acum, dispersați-vă și pregătiți-vă pentru testul de mâine.
- Am o întrebare, a ridicat un bărbat mâna pentru a cere permisiunea.
- Mergi mai departe, a răspuns bodyguardul, în loc să îi dea permisiunea.
- Cei care vor fi selectați li se va achita datoria. Dar ce se întâmplă cu cei care au fost eliminați?
- O să afli când va fi momentul, răspunse calm bodyguardul, apoi se întoarse cu spatele și se îndepărtă.
- Cu siguranță o să fie omorât, a speculat una dintre persoanele din grup.
- E înfricoșător, i-a tremurat vocea unei tinere femei, în timp ce începea să se simtă înspăimântată.
- Nu e deloc înfricoșător. Trebuie doar să fii ales.
Un tânăr chipeș a vorbit primul, apoi s-a apropiat și s-a așezat nonșalant pe o bancă. O parte din grup l-a urmat până la bancă, în timp ce restul s-au împrăștiat și s-au întors în camerele lor.
Torin și câteva persoane au ales să-l urmeze, așezându-se pe banca de lângă tânăr. Torin nu-și imaginase niciodată că va fi acolo, concurând pentru poziția de soție a tânărului stăpân, așa că avea multe întrebări persistente și voia să pună încă câteva.
- De ce pari atât de fericit? l-a întrebat Torin, surprins, pe tânărul din fața lui. Torin fusese foarte îngrijorat după ce aflase despre competiție, dar persoana din fața lui părea entuziasmată și fericită.
- Pentru că aceasta este o oportunitate grozavă de a-mi schimba viața! a răspuns Pluem la întrebarea lui Torin cu un ton entuziasmat și ochi sclipitori.
- O bună oportunitate, nu-i așa? întrebă Torin, ridicând o sprânceană, neînțelegând cum putea fi considerat o oportunitate faptul de a fi selectat pentru o sesiune de probă.
- Da, dacă voi fi ales voi deveni nora acestei familii, nu va mai trebui să mă chinui să câștig bani.
„...” Torin nu a răspuns, dar se gândea la ce spusese Pluem.
- Și cel mai important, dacă nu suntem selectați, am putea fi forțați să muncim, torturați sau chiar uciși. De aceea, de data aceasta, noi trebuie să fim cei aleși.
- Uau, e înfricoșător, a murmurat o tânără femeie auzind că ar putea fi ucisă dacă nu ar fi aleasă.
Torin reflecta asupra situației sale actuale, simțindu-se încă destul de confuz. A fi ales l-ar ajuta să-și achite datoria uriașă, dar a fi respins s-ar putea să nu fie chiar atât de bine până la urmă.
- Dar mă întreb câți oameni vor fi selectați? a întrebat aceeași femeie.
- Trei persoane, a răspuns el cu încredere.
„...” Nimeni nu l-a întrerupt pentru că așteptau să-l audă pe Pluem vorbind.
- Familia Akkaraworakul are patru fii în total, dar probabil că vor participa doar trei, deoarece al patrulea fiu este prea mic.
- Deci asta înseamnă trei șanse în total, nu?
- Da, Primul Fiu are un copil dintr-o relație anterioară, dar este cea mai bună alegere pentru că se așteaptă să fie următorul moștenitor al familiei. Oricine va fi ales de primul fiu va avea o viață confortabilă ca soție a liderului, a povestit Pluem despre Primul Fiu.
- Și ce se întâmplă cu al doilea Stăpân? a întrebat una dintre tinere, continuând conversația despre al doilea fiu al familiei.
- Din câte am auzit, al doilea fiu este un bărbat foarte periculos. Are un temperament feroce și este greu de abordat, dar se spune că este destul de chipeș. Dacă vă plac băieții răi, sunteți bineveniți să-l alegeți pe al doilea tânăr.
Un grup considerabil de oameni asculta cu atenție poveștile lui Pluem despre tinerii domni, deoarece cei care stăteau acolo nu știau aproape nimic despre familie. Torin însuși asculta cu atenție, încercând să adune informații pentru a lua în considerare cum să gestioneze situația care urma.
- Cât despre al treilea fiu, vă avertizez, nu vă amestecați deloc cu el. Expresia entuziasmată a lui Pluem deveni instantaneu serioasă când fu menționat cel de-al treilea stăpân.
- De ce?
„...” Pluem nu a mai spus nimic, dar le-a făcut semn tuturor să se apropie.
„...” Curiozitatea i-a făcut pe toți să se aplece de bunăvoie mai aproape.
- Pentru că al treilea fiu e pe moarte, spuse Pluem încet, dar suficient de tare pentru ca toți cei din conversație să audă clar.
- Ce?! Serios? a exclamat Torin, șocat de ceea ce a auzit.
- Stt, nu face atâta zgomot! Pluem și-a dus un deget la buze ca să îl avertizeze pe Torin să nu mai facă atâta gălăgie.
- Chiar e pe moarte al treilea Stăpân? Torin și-a coborât vocea și a șoptit întrebarea, cu o voce plină de curiozitate.
- Al treilea fiu este bolnav de o boală gravă încă din copilărie. A fost îngrijit meticulos de tatăl său, ținut închis în conac și nu i s-a permis niciodată să plece. Aproape nimeni nu l-a văzut vreodată, așa că oamenii speculează că este aproape de moarte. Și dacă cineva este ales de al treilea Stăpân, ar putea ajunge văduv.
- Probabil va trebui să evităm asta, a spus una dintre tinere după ce a ascultat povestea tragică a celui de-al treilea Stăpân. Nimeni nu vrea să rămână văduv.
- Eu ți-am spus tot ce știu. Depinde de tine pe cine alegi, a spus Pluem, apoi s-a ridicat și s-a întors în camera lui.
Pluem însuși nu-i întâlnise niciodată pe cei patru tineri Stăpâni în persoană. Toate poveștile pe care le spusese erau lucruri pe care le auzise de la alții, așa că nu știa care părți erau adevărate.
După ce conversația s-a încheiat, toată lumea s-a dispersat pentru a se odihni și a se pregăti pentru testul de a doua zi, dar Torin a rămas așezat, adâncit în gânduri, evaluând situația.
Având în vedere situația actuală, Torin și-a dat seama că nu putea să se retragă din test sau să scape din acel loc. Singura cale era să lupte și să supraviețuiască, ieșind cu toate membrele intacte.
Torin nu voia să fie prins în acel loc, dar nici nu voia să fie capturat și torturat, așa cum îl avertizase Pluem. Prin urmare, Torin a decis că el trebuia să fie alesul, iar ținta sa era Al Treilea Stăpân.
- Asta trebuie să fie singura cale de salvare, mormăi Torin în sinea lui.
Torin a pus la cale un plan, îndreptându-și atenția către al treilea Stăpân. Dacă ar fi fost ales de el, nu ar fi trebuit să-și plătească datoriile, iar dacă al treilea tânăr maestru ar fi murit, ar fi fost complet liber de familie.
Pe măsură ce se lăsa noaptea și toată lumea se dispersa în camerele lor ca să se odihnească, Torin încercă să adoarmă cu greu, dar nu putu, pentru că stomacul îi bubuia de foame.
- Uh, Torin se ridică în șezut, oftând obosit, enervat de propriile izbucniri de foame care sosiseră într-un moment atât de nepotrivit.
Torin își frecă capul frustrat, întrebându-se de unde va găsi mâncare la o oră atât de târzie. Se ridică și deschise ușa camerei sale cât de încet putu. Ochii lui frumoși scanară zona din fața camerei înainte de a privi în jur pentru a se asigura că nu erau bodyguarzi prin preajmă.
După ce s-a asigurat că totul era în regulă, Torin a ieșit din dormitor ca să se furișeze să ia ceva de mâncare. Picioarele lui subțiri au umblat prin zona desemnată concurenților, dar nu a găsit nicio bucătărie sau de mâncare, deoarece zona avea un program strict. La ora mesei, paznicii aduceau mâncarea și o strângeau la ora stabilită.
Torin s-a îndreptat spre gardul de la marginea locuinței, dar nu a văzut niciun paznic. Curios să vadă ce era afară, s-a hotărât să deschidă poarta. Torin a privit în jur și a văzut cinci conace mari destul de departe de locul unde stătea el, dar grandoarea lor le făcea clar vizibile de la distanță.
- Din moment ce sunt deja afară, Torin ezită o clipă, întrebându-se dacă ar trebui să se furișeze. În cele din urmă, hotărî să meargă mai departe, ignorând avertismentele gărzilor de a părăsi zona desemnată.
Distanța era destul de lungă, deoarece trebuiau să traverseze o curte mare înainte de a ajunge la terenurile conacelor. Torin s-a îndreptat direct spre conacul mare din centru, deoarece luminile erau încă aprinse, ceea ce l-a făcut să creadă că ar putea găsi ceva de mâncare acolo.
- Oh! Picioarele lui subțiri au înlemnit instantaneu când și-a dat seama de ceva.
Numeroasele conace din fața lui erau încă puternic luminate, ceea ce înseamnă că oamenii dinăuntru nu dormeau încă. Acest lucru ar fi putut duce la prinderea lui, iar dacă ar fi fost prins, cu siguranță s-ar fi confruntat cu o pedeapsă aspră.
- Casa aceea pare pustie, murmură Torin în sinea lui, aruncând o privire spre cealaltă clădire.
Casa din spate era diferită de celelalte pentru că era complet întunecată, ca și cum locuitorii ei ar fi adormit. Torin a decis să schimbe direcția și să se îndrepte spre casa aceea.
Torin s-a apropiat de casă pe furiș, făcând pași extrem de precauți pentru a evita să fie prins. Când a ajuns la perete, s-a dus direct la fereastră să se uite înăuntru și să vadă dacă era cineva acolo.
- Probabil că această casă este goală.
Torin a privit în jurul casei mult timp, dar nu a văzut nicio mișcare, ceea ce l-a făcut să creadă că nu era nimeni acasă. Apoi a mers în spatele casei, căutând o intrare pentru a căuta ceva de mâncare.
Capitolul 3
DETECTAREA MIȘCĂRI
Avertizare!
Avertizare!
Ecranul computerului lui Trai a afișat o notificare că fusese detectată mișcare. A dat rapid clic pe înregistrarea camerei de supraveghere. Imaginea arăta un tânăr care se ascundea în spatele tufișurilor nu departe de casa lui.
- Cine îndrăznește să intre pe teritoriul meu? Trai privi scena din fața lui cu surprindere.
Tânărul de pe monitor s-a întors la stânga și la dreapta înainte de a merge la fereastră, a privit în casă și apoi a înconjurat-o pentru a merge în spate. Toate acțiunile lui Torin au fost observate de Trai.
Trai a mărit imaginea filmată din spatele casei, care îl arăta pe Torin mergând pe lângă ușa din spate. Torin s-a aplecat, a ridicat ceva de jos și apoi a încercat să deschidă ușa din spate cu obiectul din mână.
- He he, crezi că e așa ușor să intri în casa mea? spuse Trai, chicotind în timp ce îl privea pe Torin încercând să deschidă ușa, fără să știe că era o gaură de cheie falsă.
Trai a simțit o dorință bruscă de a se distra puțin, așa că a întins mâna și a dezactivat sistemul de securitate al casei, pentru că voia să știe cine a îndrăznit să-i intre în casă în miez de noapte și, mai important, care era scopul lui.
- Uau, sunt destul de bun, a exclamat Torin mândru, încântat că reușise să deschidă ușa casei cu o bucată de fier vechi.
Torin a împins ușa și a pășit cu precauție în casă. A ales să intre prin spate, presupunând că bucătăria era acolo.
- Hm, de ce sunt luminile aprinse? Torin s-a uitat confuz la tavan. Când s-au uitat în interior, nu a văzut nicio lumină, dar înăuntru, luminile erau aprinse și totul era puternic luminat.
Torin nu a avut timp să se gândească prea mult, așa că a alungat gândul și a mers de-a lungul peretelui. În față, după doar câțiva pași, Torin se trezi în bucătăria mare la care se așteptase.
Torin s-a repezit la frigider și l-a deschis să caute ceva de mâncare, dar s-a oprit brusc dezamăgit. Tot ce a văzut a fost o sticlă de apă și o sticlă de lapte.
- Nu mănânci absolut nimic? Tonul era nuanțat de neplăcere, pentru că nu avea mâncare sau gustări în frigider.
Torin închise ușa frigiderului înainte de a se îndrepta spre dulapul lateral ca să-l deschidă, sperând să găsească niște gustări. Deschise mai multe dulapuri și sertare, dar nu găsi mâncare și începu să se simtă descurajat, încălcând regulile și mergând atât de departe.
Chiar când Torin începea să se simtă descurajat, a dat peste o cutie de cereale în care mai erau doar câteva, dar care i-a făcut instantaneu ochii frumoși să strălucească.
- Mâncare! Sunt salvat! a exclamat Torin, încântat că a găsit-o.
Fără ezitare, Torin a luat un bol și a turnat imediat cerealele și laptele în el. Ținând bolul în mână, s-a dus și s-a trântit în spatele blatului din bucătărie. Odată așezat, Torin a început să mănânce, sperând să-și aline în sfârșit durerea chinuitoare din stomac.
- Mmm, murmură Torin fericită când sosi mâncarea.
Doar cereale simple cu lapte au fost suficiente pentru ca Torin să le savureze atât de mult încât a uitat complet că mânca cereale în secret în casa altcuiva. Torin era atât de absorbit de mâncare încât nu a observat că cineva se apropiase și se oprise în spatele lui.
- Cine ești? O voce gravă a răsunat din spate, iar un braț puternic s-a înfășurat în jurul gâtului lui Torin, cu o armă îndreptată spre tâmpla lui.
- Hei! exclamă Torin surprins, luat prin surprindere de atacul brusc. Corpul lui subțire tresări, făcând ca cerealele din mâna lui să se verse pe podea.
„...” Trai l-a ridicat cu forță pe Torin în picioare, cu arma încă îndreptată spre tâmpla lui.
- Nu mă omorî! Torin, șocat de situație, a implorat să-și scape viața, cuprins de o teroare totală. Nu fusese atât de speriat când se strecurase înăuntru, dar acum, cu o armă îndreptată spre tâmplă, Torin era îngrozit incontrolabil.
- Cine ești? Răspunde-mi!! întrebă din nou vocea gravă.
- Eu... eu sunt un concurent.
- Concurent? repetă Trai cuvântul, neînțelegând ce fel de concurent.
- Sunt un concurent pentru competiția de alegere a unei soți potrivită pentru tinerii Stăpâni, a spus el.
Când Torin și-a explicat mai detaliat răspunsul, Trai a înțeles în sfârșit cine era Torin. Cu toate acestea, a refuzat în continuare să-l lase pe Torin să plece, deoarece intrase forțat în casa lui noaptea și era suspect.
- Ce faci aici? Nu există o regulă împotriva părăsirii zonei?
- Hai să discutăm asta cu calm, nu a răspuns Torin, ci a ridicat mâna pentru a-l prinde pe Trai, îndemnându-l pe Trai să-și coboare arma.
- Nu încerca niciun truc, Trai își ridică arma și o îndreptă din nou spre Torin.
- Calmează-te. Dacă mă omori acum, nu vei ști niciodată de ce sunt aici. Te vei întreba despre asta tot restul vieții tale.
Torin, terorizat de frica morții, a încercat să-i tragă din nou mâna lui Trai în jos. De data aceasta, Trai și-a pus arma deoparte, oferindu-i lui Torin șansa de a explica.
- Ce faci aici? Nu știi că dacă te furișezi așa noaptea, te-ar putea împușca? Trai nu îl amenința, ci spunea adevărul.
- Chiar sunt atât de cruzi? Doar mi-era foame. Fața frumoasă era posomorâtă, încordată de neplăcerea față de cruzimea excesivă a acestei familii.
- Nu sunt cruzi, doar stricți, atât. Și tu încalci regulile.
Această problemă implică mai mulți factori, iar regulile nu au fost stabilite arbitrar. Acțiunile ascunse pe timp de noapte ar fi confundate cu intruși în familie, iar cea mai rapidă modalitate de a rezolva problema este să-i ucizi imediat.
- Nu am vrut să încalc nicio regulă, a bâlbâit Torin în semn de protest.
- Scuza ta este neconvingătoare.
- Ei bine, regulile voastre sunt defecte. Gardienii nu ne lasă să aducem mâncare, ne dau foarte puțină și ne restricționează timpul de mâncat. Dacă nu mi-ar fi foame, nu aș încălca regulile.
Torin a replicat imediat, bosumflat de nemulțumire că fusese criticat. Motivul pentru care trebuia să încalce regulile în halul ăsta provenea din acea regulă ridicolă de familie.
„...” Trai nu a răspuns nimic. Pur și simplu a ascultat motivele lui Torin. A dobândit o mai bună înțelegere a perspectivelor altor oameni, dar nici faptul că Torin a încălcat regulile nu a fost lucrul corect de făcut.
- Și mi-ai vărsat și cerealele! Torin s-a uitat la cerealele de pe podea, simțind regret, și s-a plâns, dând vina pe Trai.
- Cerealele tale? O privire rece îl fixă, cu o sprânceană ridicată întrebător.
- Hehe, asta e a ta, chicoti Torin stângaci, dându-și seama că găsise cerealele aici. Se strecurase în spațiul celeilalte persoane.
- Nu ți-e frică? Torin părea uimit și înspăimântat de Trai pentru o clipă, dar persoana din fața lui avea încă suficientă încăpățânare și curaj să-i răspundă, chiar dacă îl amenința cu o armă.
- Bineînțeles că mi-e frică. Nu vei raporta ce s-a întâmplat, nu-i așa?
„...” Trai a rămas tăcut, fără să răspundă. Privirea lui severă s-a fixat asupra lui Torin, făcându-l pe Torin să simtă ca și cum mustrarea l-ar fi străpuns prin privirea aceea.
- Am venit doar să iau ceva de mâncare, serios. Așa că te rog nu mă pedepsi, ochii frumoși ridicară privirea spre Trai cu o expresie imploratoare și o voce dulce. Judecând după atitudinea lui Trai, Torin își spuse că o abordare dură nu ar funcționa, așa că hotărî să încerce o abordare mai blândă, implorându-l pe Trai.
Ochii frumoși ai lui Torin sclipeau cu o privire imploratoare în timp ce vorbea. Trai, însă, a rămas indiferent, neafectat de atitudinea lui înduioșătoare. A implorat cu o voce dulce, dar Trai a rămas neclintit.
- Oamenii greșesc. Aceasta este prima mea greșeală, așa că te rog să nu mă pedepsești, a oferit Torin numeroase scuze pentru a supraviețui.
- Hm, a răspuns Trai. Nu s-a lăsat deloc influențat de raționamentul lui Torin. Pur și simplu voia să știe cum va supraviețui tânărul ăsta în familie.
- Ura! Mulțumesc foarte mult. Atunci plec acum. Când Trai a acceptat cererea lui Torin, Torin s-a simțit ușurat și și-a luat rămas bun, pregătindu-se să plece din casă cât mai repede posibil.
Torin se temea că, dacă ar mai sta, Trai s-ar răzgândi și l-ar amenința din nou. Totuși, înainte ca Torin să fi ieșit măcar din bucătărie, s-a oprit și s-a întors să-l privească pe Trai după ce și-a dat seama brusc de ceva.
- O, nu, dacă ies acum și sunt prins, o să fiu omorât, și-a dat seama brusc Torin, amintindu-și ce-i spusese Trai cu câteva minute mai devreme.
„...” Trai a dat din cap în semn de răspuns.
- Mă poți ajuta? Ochii lui Torin implorau din nou pentru ajutor pentru că nu avea altă opțiune. În această situație, Torin nu se putea baza decât pe persoana din fața lui.
- De ce ar trebui să te ajut?
- Dacă nu mă ajuți, voi muri, a spus el, cu vocea plină de frică și tristețe, transmițându-i persoanei din fața lui că nu voia să moară încă.
„...”
- Chiar mă lași să mor așa? Nu am avut nicio intenție rea față de familie. Am încălcat regulile doar pentru că mi-era foame și am ieșit să găsesc ceva de mâncare ca să supraviețuiesc.
Auzind explicația lui Torin, Trai a înțeles perfect și s-a simțit înduioșat, dorind să-l ajute pe cel din fața lui. Trai a simțit că era nedrept ca Torin să fie capturat și ucis doar pentru că era suspectat că este spion, fără a-i putea investiga adevăratele motive.
Trai nu a răspuns, ci a mers înainte spre garajul casei, insinuând că îl va ajuta pe Torin să ajungă la graniță, așa cum i s-a cerut. Torin l-a urmat rapid și, ajungând la garaj, a văzut o mașină cu aspect foarte modern.
- Uau, ce mașină! nu s-a putut abține să nu exclame Torin când a văzut mașina în fața lui.
- Vrei să mergi?
- Hai să mergem! Torin a alergat repede și a urcat în mașină.
Mașina lui Trai a fost special concepută. Deși interiorul a rămas același, exteriorul era complet negru și nu se auzea niciun sunet al motorului, ceea ce o făcea practic invizibilă pentru cei din jur noaptea.
- Uau, e minunat că ai mașină. Am mers atât de mult pe jos ca să ajung în zona asta.
- Chiar dacă ești atât de obosit, tot încerci să încalci regulile.
- He, he, Torin nu a putut decât să râdă sec când a fost certat din nou. Nici el nu știa de ce îndrăznise să ia acea decizie atunci. După ce conversația s-a încheiat, Torin a stat tăcut tot restul drumului, temându-se că Trai se va enerva și îl va duce la paznici.
Întrucât călătoriseră cu mașina, le-a luat doar câteva minute să ajungă la graniță. Trai l-a condus pe Torin printr-o poartă de pe cealaltă parte, care era nepăzită deoarece ruta respectivă nu era folosită, dar Trai a reușit să comande deschiderea porții prin intermediul sistemului.
- Mulțumesc. Nu uita să-mi pregătești ceva delicios mâine, bine?
După ce și-a luat rămas bun, Torin a ieșit repede în fugă din mașină. Torin încă nu cunoștea identitatea tânărului, dar simțea că nu era în întregime crud. Prin urmare, dacă ar avea ocazia, Torin intenționa să se furișeze și să-l întâlnească din nou.
Trai credea că Torin nu comisese nicio greșeală gravă care să necesite o pedeapsă, așa că a ales să-l ajute astăzi. Ajutorul său era pentru a putea observa acțiunile viitoare ale lui Torin în alegerea unui partener. Mai important, curajul și încăpățânarea lui Torin îi stârniseră interesul lui Trai, iar acesta aștepta cu nerăbdare următoarea întâlnire.
Capitolul 4
PRIMA ETAPĂ A TESTULUI
Dimineața devreme, s-a auzit un semnal, semnalându-le tuturor să se adune la punctul de adunare. Torin stătea amețit în mulțime, încă pe jumătate adormit din cauza orei matinale.
- Testarea oficială va începe mâine, a anunțat supraveghetorul, odată ce toată lumea se adunase.
- Începe deja? mormăi Torin încet, în sinea lui.
- Prima rundă de selecție este cea de gătit. Astăzi, fiecare trebuie să aleagă un meniu și să specifice ingredientele de care are nevoie înainte de ora prânzului mâine. Supraveghetorii vor pregăti ingredientele.
După ce supraveghetorul a anunțat că prima rundă de selecție, a ieșit din zonă, marcând sfârșitul adunării. Torin s-a apropiat apoi și s-a prăbușit pe o bancă înainte de a se prăbuși cu fața în jos pe o masă, alături de alții care stăteau la aceeași masă cu el.
- Uf, a oftat Torin, îngrijorat că va trebui să gătească.
- Ești îngrijorată, Rin? a întrebat Tor, unul dintre participanții la selecție care stătea lângă Torin, când a auzit un oftat.
- Știi să gătești? Torin nu a răspuns, dar a pus o întrebare la rândul său.
- Destul de bine.
- Ce fel de mâncare ai de gând să pregătești?
- Nu m-am gândit încă la asta.
- Phi nu te-ai gândit încă la nimic, iar eu nu pot pentru că nu știu să gătesc, a spus Torin bosumflat, făcând o față plângăcioasă pentru că nu putea găti și totuși trebuia să concureze.
- Ce-ar fi ca tu, să alegi mai întâi ingredientele principale și apoi să te gândești la meniu? i-a sugerat Tor lui Torin, sperând că îl va ajuta.
- Hmm... Torin a încercat să se gândească, dar nu a putut.
- Sau ce-ar fi să aleg ingredientele?
- E o idee bună, zâmbi Torin, ușurat că sugestia lui Tor îi dăduse o idee.
Marele plan al lui Torin era să câștige în favoarea celui de-al Treilea Tânăr Stăpân. Torin avea un obiectiv clar, așa că a decis că trebuie să pregătească un fel de mâncare care să-i placă celui de-al Treilea Tânăr Stăpân pentru a-i atrage atenția.
Odată ce Torin pusese la cale un plan, trebuia să găsească o modalitate de a aduna informații despre al treilea fiu. Singura modalitate prin care putea afla aceste informații era prin intermediul membrilor familiei, iar singura persoană pe care Torin o cunoștea era bărbatul pe care îl întâlnise ieri în casa aceea.
Pe măsură ce se lăsa noaptea și se făcea timp de odihnă, Torin a rămas treaz pentru că avea o sarcină de îndeplinit. După ce gărzile au plecat din zona lor, Torin s-a strecurat în liniște pe ușa pe care Trai o folosise ca să-l lase cu o zi înainte.
Torin a ieșit din interior printr-o ușă secretă, desfăcând un lacăt. Torin a fost mândru de abilitățile sale de a descuia lacăte, fără să știe că întregul sistem era controlat de Trai.
Torin știa drumul, așa că nu i-a luat mult să ajungă la casa mare. De data aceasta, ușa din spate era descuiată, așa că Torin nu a mai fost nevoit să deschidă lacătul din nou.
- Mă întreb dacă e ceva de mâncare azi? mormăi Torin în sinea lui, simțindu-se entuziasmat.
Torin s-a dus direct la bucătărie și a găsit o farfurie cu salată în frigider. Buzele lui frumoase s-au strâmbat de dezamăgire, deoarece se așteptase la ceva delicios, dar în schimb a găsit o farfurie mare cu legume.
- Ți-am pregătit asta, spuse o voce gravă din spate, atrăgând atenția lui Torin și făcându-l să se întoarcă.
Torin s-a întors și l-a văzut pe Trai stând cu brațele încrucișate, rezemat de tocul ușii. Părea relaxat și neînarmat, spre deosebire de ziua de ieri, iar atitudinea lui părea mai blândă decât înainte. Torin nu a putut decât să-l privească urât pe Trai, evident nemulțumit de meniu.
- Nu-ți place?
- Nu ai ceva mai gustos? Gen niște mâncare prăjită sau ceva de genul?
- Dacă nu-ți place, nu trebuie să mănânci, se apropie Trai, pregătindu-se să-i ia farfuria, dar Torin o îmbrățișă strâns și se întoarse.
- Cred că-mi place, a fost de acord Torin cu reticență, pentru că a avea ceva de mâncare era mai bine decât a nu avea nimic.
- Hehe, a chicotit Trai văzând expresia nemulțumită, dar totuși posesivă, a lui Torin pe mâncarea lui.
Torin se așeză pe un scaun lângă tejghea și începu să mănânce salata, în timp ce Trai se sprijinea de tejghea și îl privea de la distanță. După ce își mâncase salata o vreme, Torin își aminti brusc că avea o sarcină importantă de îndeplinit astăzi.
- Îl cunoști pe al treilea tânăr Stăpân? începu Torin, întrebând despre al treilea fiu.
„...” Trai a fost surprins că Torin a întrebat în felul acesta despre al treilea tânăr Stăpân. Se putea oare ca Torin să-i cunoască deja adevărata identitate?
- Ce? Torin și-a înclinat capul, așteptând răspunsul lui Trai.
- De ce întrebi?
- Eram doar curios să știu ce-i place celui de-al treilea Stăpân, a întrebat Torin, trecând direct la subiectul investigației sale.
- De ce vrei să știi?
- Vreau să-i gătesc mâncarea preferată.
- De ce vrei să știi atâtea despre al treilea tânăr Stăpân? Trai nu înțelegea de ce Torin era atât de curios în legătură cu al treilea Stăpân.
- Păi... Torin ezită, încercând să găsească un răspuns.
Torin intenționa să-l mulțumească pe al treilea fiu, sperând că acesta îl va alege și că, odată ce al treilea tânăr Stăpân va muri, va fi liber conform planului său. Cu toate acestea, Torin nu a putut dezvălui adevăratul motiv, așa că a încercat să găsească o scuză.
- Am auzit că al treilea tânăr Stăpân nu are prea multe ocazii să iasă, așa că am vrut să-i pregătesc ceva delicios de mâncare.
- Hmm, răspunse Trai, înțelegând raționamentul lui Torin.
- Deci, știi ce-i place celui de-al treilea tânăr Stăpân?
- Pește. După ce Trai a auzit motivul lui Torin și, dându-și seama că Torin nu era rău intenționat, a fost de acord să-i spună lui Torin ce-i plăcea.
- Somon?
- Biban de mare.
- Cum de ai știut? Sau...? Torin a făcut o pauză, încercând să-și dea seama cine era persoana din fața lui și de ce știa atât de multe despre al treilea tânăr Stăpân.
- Eu sunt... Trai a început să se simtă nervos, crezând că Torin îi cunoștea adevărata identitate.
- Ești garda de corp a celui de-al treilea tânăr Stăpân, nu-i așa? a spus Torin, după ce a analizat identitatea persoanei din fața lui.
- Hm, Trai a fost de acord deocamdată. Se simțea ușurat că Torin nu își dăduse seama că era al treilea fiu.
- Deci tu ești cel care asigură paza acestei case, nu-i așa?
Torin și-a tras propriile concluzii, crezând că Trai avea mare grijă de siguranța șefului său și că Trai știa despre al treilea Stăpân, sugerând că era probabil o gardă de corp apropiată.
- Este a doua oară când ne întâlnim și încă nu ne știm numele. Numele meu este Torin, dar al tău care este?
- Numele meu este Tul, a spus Trai, folosind un nume fals, pentru că, dacă și-ar fi dezvăluit numele real, Torin i-ar fi putut afla adevărata identitate.
- Ne cunoaștem deja, așa că te rog să mă ajuți de acum înainte, a profitat Torin de ocazie pentru a începe o conversație. Plănuia să se bazeze pe el pentru a aduna informații despre al Treilea Tânăr Stăpân.
Trai nu a acceptat și nici nu a respins în mod explicit cererea lui Torin. Trai îl îndrăgea destul de mult pe Torin, mai ales că arăta interes pentru cel de-al treilea Stăpân, ceea ce l-a făcut pe Trai să vrea să îl observe în continuare.
Concurenților li s-a oferit o gamă largă de ingrediente de înaltă calitate, deoarece competiția a necesitat abilități excepționale în crearea unor preparate remarcabile. Toată lumea a ales ingrediente premium, cum ar fi carne de vită Wagyu, homar, trufe și caviar scump, dar Torin a cerut doar un biban de mare.
- Nu mi-l filetezi? l-a întrebat Torin pe paznicul care adusese bibanul de mare întreg.
- Asta e treaba ta. Fiecare are la dispoziție o oră pentru a pregăti un fel de mâncare. Puteți începe, i-a răspuns supraveghetorul lui Torin înainte de a anunța tuturor limita de timp.
După ce paznicul a terminat de vorbit, s-au auzit zgomote de tigăi care zăngăneau și oale care sfârâiau dinspre concurenții din jur. Dar Torin a rămas nemișcat, holbându-se la bibanul de mare, neștiind ce să pregătească, pentru că tot ce știa era că celui de-al treilea tânăr Stăpân îi plăcea bibanul de mare.
- Îl prăjesc atunci, s-a gândit Torin mult timp înainte de a se hotărî să prăjească bibanul de mare, pentru că el credea că toate alimentele prăjite sunt delicioase, indiferent de preparat.
Torin se hotărâse asupra meniului, dar nu știa cum să gătească bibanul de mare prăjit în tigaie. Așa că s-a aplecat la masa alăturată ca să-l întrebe pe Tor.
- Phi Tor, ce trebuie să fac ca să prăjesc peștele?
- Ai curățat deja peștele?
- Uite, zise Torin, ridicând farfuria cu pește ca răspuns pentru ca Tor să îl vadă.
- Intestinele au fost îndepărtate, tot ce mai rămâne de făcut este să cureți peștele de solzi. După aceea, scufundăm peștele în apă, dă-l puțin prin făină și apoi îl prăjești.
- Cum se scot solzii?
- Rin, poți folosi o lingură ca să tragi solzii, i-a sugerat Tor lui Torin. Își făcea griji că folosirea unui cuțit l-ar putea face pe Torin să se taie.
- Mulțumesc.
Torin, după ce a învățat metoda, a început imediat să urmeze instrucțiunile lui Tor. A început prin a folosi o lingură pentru a răzui solzii de pește, dar pentru că nu mai făcuse asta niciodată, solzii s-au împrăștiat peste tot în jur.
- Uf! M-a lovit! Atenție! Meen, care se afla la o masă din apropiere, l-a certat pe Torin pentru că niște solzi de pește căzuseră pe masa ei.
- Îmi pare atât de rău, își plecă Torin repede capul, cerându-și scuze profund, cu un sentiment de vinovăție.
Când Torin a fost mustrat, a decis să sară complet peste etapa de curățare, lăsând niște solzi în urmă. A trecut direct la etapa de presărare a făinii pe pește, pregătindu-l pentru prăjit.
Bibanul de mare a fost acoperit complet cu făină, devenind de un alb imaculat. Torin ținea peștele în mâna dreaptă, în timp ce cu mâna stângă ținea capacul oalei pentru protecție. Torin și-a întins brațul cât de mult a putut, evitând să se apropie prea mult de tigaie.
Fizz!
Sunetul uleiului care clocotea în timp ce Torin arunca peștele în tigaie ca să-l prăjească.
Torin a aruncat bibanul de mare în tigaie și s-a retras repede, de teamă să nu fie stropit cu ulei. A stat la o oarecare distanță, ținând capacul și lăsând peștele să se prăjească singur.
Peștele din tigaie începea să-și schimbe culoarea, dar Torin rămânea nemișcat. Tor, care stătea la o masă din apropiere, se aplecă să-l vadă pe Torin cu îngrijorare. Tor privi în tigaie și văzu că peștele își schimbase culoarea, indicând că era gătit.
- N-ai de gând să îl scoți? Tor s-a întors să-l întrebe pe Torin.
- Este deja gătit?
- Dacă îl lași mai mult se va arde.
- Hei! Torin s-a grăbit imediat să scoată peștele, așa cum îi spusese Torn.
Bibanul de mare, odată scos din tigaie, căpătase o culoare galben-maronie, iar peștele era gătit până aproape de a fi ars. Torin era foarte mândru de prima sa încercare de a prăji pește.
- Gata, Torin așeză peștele pe o farfurie, considerând că gătitul era complet.
- Ce-ar fi să faci niște sos? O să aibă un gust și mai bun, a sugerat Tor.
- Nu știu să fac sos dulce-acrișor. E prea greu.
- Poți folosi și sos de pește. Folosește părți egale de sos de pește, zahăr și apă, apoi fierbe la foc mic până se îngroașă și ești gata.
- Bine, o să încerc. Mulțumesc.
După ce i-a dat indicații lui Torin, Tor s-a întors la pregătirea propriei mâncări, în timp ce Torin a început să pregătească ingredientele – sos de pește, zahăr și apă – conform proporțiilor pe care Torn le indicase anterior.
Torin a adăugat ingredientele în proporțiile corecte în tigaie și a dat focul mic, lăsând sosul să fiarbă la foc mic. În timp ce sosul fierbea la foc mic, Torin s-a dus să-l vadă pe Tor.
- Ce fel de mâncare pregătește P’Tor?
- Orez prăjit.
- Uau, orezul prăjit miroase atât de delicios!
Torin și-a lins buzele și a înghițit în sec de foame. Însă, mâncarea simplă de orez prăjit fusese făcută de Tor să arate atât de apetisantă și să miroasă atât de parfumată, încât stomacul lui Torin a bubuit în semn de protest.
- La început, am crezut că P’Tor își va etala priceperea pregătind un fel de mâncare foarte extravagant, a spus Torin, știind că Torn era un bucătar bun și, prin urmare, se aștepta să pregătească un meniu grandios.
- Haha, azi am chef să fac orez prăjit.
- Și orezul prăjit este bun. Era mâncarea mea preferată când eram copil.
- Așa este, pentru că acest fel de mâncare a fost făcut intenționat pentru copii.
- Ce? Torin s-a uitat la el cu o expresie nedumerită, dar nu-i păsa cu adevărat pentru că era prea ocupat să mănânce orez prăjit în tigaie.
- Ai terminat sosul?
- Am uitat complet! O, nu! a strigat Torin, alergând înapoi la tigaie, pentru că fusese atât de ocupată să vorbească cu Tor încât uitase complet că lăsase sosul să fiarbă la foc mic.
Torin s-a grăbit să stingă aragazul, dar părea prea târziu. Sosul care fierbea la foc mic începea să miroase a ars și nu mai avea suficient timp să o ia de la capăt.
- A expirat timpul pentru pregătirea mâncării, a anunțat supraveghetorul, făcându-le semn tuturor să se oprească.
- Cred că e comestibil, a gustat Torin sosul și a simțit că sosul de pește nu era suficient de ars, așa că s-a hotărât să toarne sosul peste bibanul de mare, deoarece oricum nu avea timp să-l refacă.
După ce toată lumea a terminat de dus preparatele, concurenții s-au adunat pentru a împărți. Torin nu avea nimic de împărțit, dar a cerut să se alăture pentru că voia să guste mâncarea delicioasă a altora.
Cei patru tineri Stăpâni ai familiei Akkaraworakul s-au adunat pentru a evalua gustul mâncării pregătite de participanți. După ce felurile de mâncare au fost testate pentru a depista otrăvirea, gărzile au început să le servească celor patru tineri maeștri.
Trai se uita insistent la fiecare fel de mâncare adus de gardieni, ochii lui ageri scanând fiecare farfurie cu atenție, căutând o mâncare preparată cu biban de mare.
- Cauți ceva, P’Trai? l-a întrebat Jattawa pe fratele său mai mare, care se uitase în stânga și în dreapta non-stop de când se așezase.
- Caut doar ceva delicios.
- Nu te-am mai văzut niciodată atât de interesat de mâncare, Jattawa s-a uitat surprins la Trai, pentru că Trai era de obicei tăcut și nu arăta prea mult interes pentru mâncare.
„...” Trai nu a răspuns.
Gărzile au continuat să aducă mâncare, servind multe feluri de mâncare până când totul a fost adus. Trai s-a uitat în jur și a văzut un pește brun-gălbui, acoperit cu un sos brun. Era singurul fel de mâncare făcut cu biban de mare, ceea ce l-a făcut să presupună că era cu siguranță opera lui Torin.
- Următorul fel de mâncare este biban de mare prăjit cu sos de pește, a prezentat supraveghetorul meniul înainte de a-l așeza în fața celor patru tineri Stăpâni.
- Mâncarea asta nu arată deloc apetisantă, a spus H, fiul lui Anunchan, cu sinceritate, exprimându-și adevăratele sentimente, așa cum le-ar simți un copil la vederea unui biban de mare simplu acoperit cu sos brun, care arăta atât de diferit de celelalte preparate frumoase și elaborate in prezentare.
- Uau, peștele ăsta încă are solzi! a exclamat Jattawa, surprins să vadă solzii de pește.
- Poți să mănânci doar carnea, Wa, a spus Trai, luând doar carnea de pește și dându-i-o lui Jattawa.
- Mulțumesc, spuse Jattawa, mulțumindu-i fratelui său mai mare pentru că i-a scos solzii.
- Mănâncă-l.
- Peștele prăjit a fost delicios, dar sosul era puțin amar, a spus Jattawa, împărtășindu-și părerea după ce a mâncat.
- Cred că acest fel de mâncare este prăjit foarte bine, a spus Trai după ce a încercat o îmbucătură, exprimându-și satisfacția față de gustul bibanului de mare.
Trai era sigur că acest biban de mare prăjit cu sos de pește era cu siguranță preparatul lui Torin. Prin urmare, intenționa să-i acorde lui Torin puncte ca semn de apreciere pentru dedicarea lui în pregătirea acestui fel de mâncare special pentru al treilea tânăr Stăpân.
Capitolul 5
ALUZIE
După ce cei patru tineri și-au terminat de sortat mâncărurile, s-au împrăștiat și s-au întors la casele lor. Trai s-a întors acasă să-l aștepte pe Torin, dar a așteptat toată noaptea și tot nu l-a văzut pe Torin, pentru că Torin nu venise să-l vadă în noaptea aceea.
O zi întreagă trecuse în timp ce Trai aștepta sosirea lui Torin. Nici el nu știa de ce trebuia să aștepte, dar când l-a văzut pe Torin apărând la ușa din spate, Trai nu s-a putut abține să nu zâmbească.
Trai a descuiat ușa din spate pentru ca Torin să intre înainte de a se ridica și a ieși din subsol ca să-l găsească. Când a ajuns în bucătărie, l-a găsit pe Torin căutând ceva de mâncare în frigider.
- De ce n-ai venit aici ieri? a întrebat Trai, nedumerit, pentru că așteptase în zadar toată noaptea.
- Ieri a avut loc o competiție de gătit unde au fost foarte multe preparate. Am mâncat împreună cu prietenii mei până când m-am săturat, a povestit Torin despre evenimentele de ieri, când a mâncat o mulțime de mâncare în timpul primei probei testului, motiv pentru care nu a mai simțit foame azi-noapte și nu a mai venit la această casă.
- Ah, deci vii aici doar când îți este foame, nu-i așa?
- Exact, a răspuns celălalt cu o voce plină de vioiciune și un gest jucăuș.
Trai nu a putut decât să dea din cap în fața atitudinii lui Torin, care habar nu avea că el îl așteptase cu nerăbdare toată noaptea, în timp ce micuțul se întorsese deja sătul și dormise confortabil.
- Am obținut un scor foarte mare la competiția de gătit, s-a lăudat Torin cu rezultatele obținute la concursul de ieri.
- Hm, a răspuns Trai cu o voce calmă și o atitudine destul de neutră, fără să pară prea entuziasmat, deoarece el fusese chiar cel care acordase notele.
- Abilitățile mele de gătit sunt excelente. Am prăjit peștele până a devenit auriu și crocant, iar sosul de pește a fost pregătit cu atâta atenție încât mi-a adus un scor foarte mare. Chipul îi era plin de mândrie în timp ce își lăuda propriile abilități cu o voce dulce în fața celuilalt.
- Un pește aproape ars se numește acum «auriu și crocant»? Iar un sos cu gust amar se numește «pregătit cu atâta atenție»?
- Poftim? Ai văzut și tu? Vocea care mai devreme era plină de entuziasm a devenit brusc stinsă și nesigură.
„...” Trai a dat doar din cap în loc de răspuns.
- Of! Atunci de ce m-ați lăsat să mă laud atâta timp?! Torin a protestat, ridicând o mână ca să-și scarpine obrazul de rușine. Obrajii săi netezi au devenit instantaneu roșii ca focul din cauza jenei, deoarece tocmai își lăudase abilitățile exagerând mult peste realitate.
- Hai, ai gustat din mâncarea mea?
- Nu am gustat, a negat Trai imediat, după ce era cât pe ce să scape porumbelul și să recunoască faptul că îi mâncase mâncarea.
- Atunci de unde știți că avea gust de ars? Torin și-a înclinat capul, privindu-l cu suspiciune și întrebându-se de unde știa Trai acest lucru, de vreme ce doar cei patru tineri domni aveau voie să mănânce pentru a acorda notele.
- Am văzut doar culoarea sosului negru și am ghicit că trebuie să fie ars și amar, a spus Trai.
- Ah, am înțeles, a răspuns Torin, acceptând explicația lui Trai.
- Sunt o gardă de corp care trebuie să îl supravegheze îndeaproape pe tânărul Stăpân, așa că am asistat și eu la testul de ieri, a adăugat Trai ca o explicație suplimentară, deoarece începuse să se simtă presat și se temea că Torin își va da seama că el este, de fapt, al treilea tânăr Stăpân.
„...” Torin a dat din cap, fără să stea prea mult pe gânduri în legătură cu motivul lui Trai, deoarece era prea ocupat să mănânce pâinea pe care o găsise în frigiderul acestuia. Obrajii lui rotunzi s-au umflat în timp ce lua o mușcătură mare de pâine.
- Îți place pâinea? l-a întrebat Trai pe cel din fața lui, care mesteca de zor cu obrajii plini.
- Îmi place mai mult decât salata. Pâinea nu este mâncarea mea preferată, dar mă face mult mai fericit decât dacă ar trebui să mănânc salată ca acum două zile.
- Atunci ce îți place să mănânci?
- Mâncarea prăjită. Tot ce este prăjit pe lumea asta este cel mai gustos!
- Hm, a răspuns Trai.
- Ai cumpărat asta ca să mănânc? Ochii lui frumoși sclipeau de speranță la perspectiva de a mânca niște mâncare prăjită.
- Nu, a refuzat Trai, zdrobind speranțele lui Torin într-o clipă.
- Dacă nu ai de gând să-mi aduci ceva prăjit, atunci pot să te întreb ceva?
„...” Trai nu vorbise încă cu voce tare. Pur și simplu și-a ridicat sprâncenele, vrând să audă ce avea să întrebe Torin înainte de a decide dacă să fie sau nu de acord să-l ajute.
- Mâine va fi al doilea test, începu Torin, mergând direct la subiect.
„...” Trai a așteptat cu răbdare să asculte.
- Știi care este următoarea competiție?
- Nu te-a informat încă supraveghetorul?
- N-a spus nimic. Știi cumva ceva?
- Da, a răspuns Trai. Desigur, era bine informat despre test, deoarece cei patru tineri maeștri aveau acces la informații despre fiecare etapă a testului.
- Atunci ai putea să-mi spui? Ochii lui frumoși clipiră implorator, rugându-l pe Trai să-i povestească despre test ca să se poată pregăti.
- Nu, trebuie să aștepți și să asculți împreună cu ceilalți, a refuzat Trai imediat, deoarece familia nu le-a permis participanților la selecție să cunoască informațiile dinainte.
- Îmi poți da un mic indiciu? Ca să mă pot pregăti.
- Nu, a confirmat din nou vocea profundă același răspuns.
- Te rog, doar puțin, a implorat Torin, dar Trai nu a vorbit.
„...”
- Dacă nu mă ajuți, s-ar putea să fiu eliminat.
- Ai grijă doar să nu te rănești.
Trai a încheiat conversația cu o singură propoziție înainte de a-l trimite imediat pe Torin înapoi în zona concurenților, fără a oferi alte indicii, indiferent cât de mult l-ar fi implorat Torin.
Torin s-a întors în dormitorul său și s-a prăbușit în pat, reflectând la cuvintele de mai devreme ale lui Trai. Deși Trai insistase că nu-i va da lui Torin niciun indiciu despre al doilea test, cuvintele lui în sine constituiau un indiciu.
- Să nu te rănești, hm?
Torin credea că vorbele lui Trai sugerau că al doilea test va implica cu siguranță folosirea forței, dar Torin nu era complet sigur ce fel de forță avea să fie. Ar putea implica folosirea forței pentru a trece peste obstacolele construite sau ar putea implica lupta cu alți oameni.
Lumina soarelui pătrundea prin fereastră în dormitor. Astăzi, Torin s-a trezit devreme, spre deosebire de alte zile, pentru că intenționa să se pregătească pentru testele care vor avea loc astăzi.
Torin stătea singur pe o bancă, observându-i în tăcere pe ceilalți. Avea fața încordată, sprâncenele încruntate, în timp ce examina proporțiile corpului fiecărei persoane.
Jean stătea singur în colțul peretelui și observă că Torin arăta diferit. Torin se trezise devreme, lucru pe care nu-l mai văzuse niciodată, și părea neobișnuit de liniștit și rezervat, spre deosebire de veselia lui obișnuită. Jean se hotărî să se ducă și să se așeze lângă Torin.
- De ce stai singură aici? a întrebat Jean, nedumerit.
- Colectez date, a răspuns Torin, cu privirea încă ațintită asupra sarcinii care îl aștepta.
- Ce informații?
- Despre puterea fiecăruia.
- De ce colectezi aceste date, Rin?
- Nu spune nimănui, i-a șoptit Torin lui Jean, apropiindu-se de el ca să-i poată șopti fără să ridice vocea, ca să nu audă și alții.
- Hm, dădu Jean din cap, confirmând că nu va mai spune nimănui altcuiva.
- Forța va fi utilă în testul de astăzi.
- Cum ai aflat Rin? a întrebat Jean surprins, pentru că niciunul dintre participanții nu știa despre asta.
- Îți pot spune doar despre asta, dar nu pot spune de unde am luat informațiile.
- A, înțeleg, a răspuns Jean, înțelegând și nemaipunând nicio altă întrebare.
- Apropo, cât de puternică ești? a întrebat Torin, dorind să evalueze forța lui Jean și să facă schimb de informații pe care tocmai le împărtășise.
- Cred că am destulă forță.
- O, atunci Jean nu va mai trebui să fie stresat.
Torin a gâfâit după ce a încercat să îl prindă pe Jean de braț și i-a simțit mușchii puternici. Era un contrast puternic cu propria sa lipsă de abilitate de luptă și slăbiciune fizică, ceea ce îl lăsa să stea acolo stresat.
Capitolul 6
TEST DE LUPTĂ
Toți participanții au intrat în sala de sport mare și deschisă, cu un ring de box amenajat în centru. Văzând ringul de box, Torin era sigur că proba de astăzi era o luptă, așa cum era de așteptat.
Prezența unui ring garantează că lupta va avea loc cu siguranță, dar regulile competiției pot fi diferite. Deoarece acest ring este diferit de oricare alt ring de box; nu are nicio delimitare.
- Al doilea test este pentru a vă măsura abilitățile de luptă, a început examinatorul să explice al doilea test odată ce sosiseră toți participanții.
- Descurajat, a spus unul dintre participanți pe un ton nesigur,.
- Chiar trebuie să boxăm?
- O, nu, nu pot face asta, a renunțat o femeie înainte măcar să înceapă.
- E o luptă unu la unu. Cine cade primul de pe ring pierde. Cine își pierde cunoștința pierde și el, dar dacă cineva nu poate continua, poate ridica mâna pentru a se preda.
Torin putea ghici că competiția era un meci de sparring, dar nu cunoștea regulile exacte, așa că l-a ascultat cu atenție pe arbitru. Torin observase deja punctele forte și punctele slabe ale celorlalți, dar era încă neliniștit pentru că propria sa capacitate de luptă era atât de scăzută încât nu știa cum va trece de această etapă.
Competiția a început oficial, iar primul adversar al lui Torin este un om atât de mare decât el nu are cum să-l poată învinge. Cu toate acestea, Torin este conștient de slăbiciunea adversarului său și a pus la cale un plan.
- Începeți! Arbitru a sunat clopoțelul, semnalând începutul luptei.
- Te rog să te calmezi, a ridicat Torin mâna pentru a-și împiedica adversarul să înceapă.
- Odată ce cursa a început, ce este de făcut pentru a rămâne calm?
- Oricum, nu pot lupta.
- Atunci hai să terminăm repede lupta asta! Fără ezitare, adversarul s-a repezit spre Torin.
- Încă nu! a strigat Torin, cu vocea tare.
Torin a țipat și a fugit îngrozit. A alergat în cerc prin arenă fără să se oprească nicio secundă, pentru că dacă s-ar fi oprit, cu siguranță ar fi fost aruncat de pe scenă. Să fugă pentru a-și salva viața era singurul lucru pe care Torin îl putea face în acel moment.
- Aceasta este o competiție de luptă, nu o cursă de alergare! a început să strige adversarul său.
- Dacă vrei să te bați, atunci prinde-mă! Torin a continuat să alerge fără să se oprească.
Torin avea un plan, iar primul pas era să-și păcălească adversarul astfel încât să-l epuizeze și să-i slăbească apărarea, precum și să-l frustreze.
- Ha ha ha! Ceilalți participanți au râs în timp ce îi priveau pe cei doi.
- Nu mai alerga! Adversarul său era prea obosit ca să mai continue. Corpul îi era leoarcă de transpirație după ce îl urmărise pe Torin timp de câteva minute.
- Poți să te oprești. Și eu sunt obosit.
Văzând că adversarul său se oprise din alergare, Torin s-a oprit și el din alergare, fiindcă era la fel de epuizat. Ceea ce a făcut Torin nu numai că l-a slăbit pe adversarul său, dar s-a slăbit și pe el însuși.
- Of! Hai să luptăm! Adversarul se pregăti și îl privi pe Torin cu o privire amenințătoare.
- Nu mă lupt. Poți să vi și să mă împingi, a refuzat Torin să lupte. Silueta subțire stătea gâfâind la marginea ringului, așteptând ca adversarul său să atace.
- Bine!! Doar nu te enerva prea tare!!
Adversarul s-a năpustit asupra lui Torin cu viteză și forță, sperând să-l împingă de pe ring. Însă planul său a dat greș, deoarece Torin s-a dat repede la o parte exact când era pe punctul de a-l ajunge.
Brusca mișcare a lui Torin l-a împiedicat pe adversarul său să se oprească în loc, făcându-l să cadă incontrolabil din ring. Era un plan pe care Torin îl concepuse dinainte.
- Echipa albastră câștigă, a anunțat arbitrul în momentul în care celălalt jucător a căzut la pământ.
Torin a folosit provocarea pentru a-și frustra adversarul, cu scopul de a încheia meciul rapid. Știa că adversarul său era nepăsător și ușor de influențat de ceilalți, așa că a exploatat această slăbiciune simulând înfrângerea. Deși se simțea vinovat că l-a manipulat, Torin nu a avut de ales decât să supraviețuiască.
- Scuze, spuse Torin, ridicând mâinile într-un gest de scuze către adversarul său.
- Te rog, nu te supăra.
- Ești atât de viclean, clătină adversarul din cap, dându-și seama că căzuse în capcana lui Torin, dar trebuia să accepte înfrângerea conform regulilor.
După ce Torin a trecut de prima rundă, a avut timp să se relaxeze și să urmărească alte meciuri. Multe dintre lupte au fost aprige și violente, chiar ducând la vărsare de sânge. Au fost și unii care nu au vrut să câștige și au ridicat mâna pentru a se preda de la bun început.
Cei patru tineri maeștri ai familiei Akkaraworakul s-au adunat în sala de recepție, unde un perete de sticlă dădea spre ringul de box unde a doua etapă a probei s-a disputat.
De la începutul celui de-al doilea test, Trai a fost atât de îngrijorat pentru Torin încât abia putea sta locului. Este neliniștit și nu poate sta locului nici măcar o secundă, până în punctul în care cei din jurul lui devin suspicioși.
- S-a întâmplat ceva, Trai? l-a întrebat Thawin pe fratele său mai mic, care părea neobișnuit de neliniștit.
- Nu, sunt doar entuziasmat.
- Ți cu cineva anume, P’Trai? Jattawa se holbă la Trai cu suspiciune, pentru că acesta părea foarte îngrijorat pentru cineva.
- Nu.
- Dar pari deosebit de nervos, P’Trai, a continuat Jattawa să-i găsească defecte fratelui său mai mare, fără să-l lase în pace.
- Pur și simplu nu vreau ca nimeni să fie rănit, și-a explicat Trai raționamentul, întrucât nu susținea utilizarea fără sens a violenței.
- Ca cineva să se alăture familiei noastre, trebuie să posede abilități de bază de luptă, a explicat Anunchan cu o voce calmă.
- Înțeleg, răspunse Trai, dându-și seama că pricepuse.
Trai nu era de acord cu un test atât de violent, dar înțelegea motivele familiei sale și nu a obiectat. Trai nu putea decât să-l privească pe Torin de la distanță, îngrijorat.
Probele s-au terminat și acum au mai rămas doar jumătate dintre finaliști. Competiția i-a revenit lui Torin. Încă epuizat, Torin trebuie să intre în ring pentru a doua oară.
Din fericire, Torin observase deja punctele forte și punctele slabe ale adversarului său, așa că avea pregătit un plan pentru a face față acestei bătălii.
- Începeți! Arbitru a sunat clopoțelul, semnalând începutul luptei.
- Hai, a răspuns Torin cu o voce plină de provocare.
Această luptă a fost diferită pentru Torin, deoarece nu mai intenționa să fugă. Torin și-a schimbat strategia, optând să-și atace adversarul, iar acesta nu s-a mai eschivat, ceea ce a dus la o ciocnire imediată, când s-au năpustit unul asupra celuilalt. Torin și-a înfășurat brațele în jurul adversarului înainte de a-și folosi mâna pentru a-l lovi în punctul slab, talia.
- Nu mă gâdila! Ha ha ha ha! Râsul adversarului a răsunat când Torin l-a gâdilat.
- Haha, a râs Torin satisfăcut, reacția adversarului său confirmând că era gâdilat și sensibil la atingere.
Adversarul s-a chinuit să scape, încercând să-i împingă mâinile lui Torin de la talie. În acel moment, Torin și-a folosit piciorul pentru a-l împiedica pe adversar, făcându-l să cadă. Torin l-a urmat apoi, așezându-se pe picioarele lui pentru a-l împiedica să scape.
- E timpul să renunți, spuse Torin cu un ton și o expresie relaxantă evident încrezător că avea avantajul.
- Nu! Haha, oprește-te! Haha!
Când adversarul său a refuzat să renunțe ușor, Torin a întins mâna și l-a apucat de picior, folosindu-și degetele pentru a-l gâdila. Persoana de sub el se zvârcolea de agonie, dar, oricât s-ar fi zbătut, nu putea scăpa pentru că Torin stătea pe el.
- Haha, nu mă mai gâdila! Haha, e de ajuns!
- Dacă vrei să se termine, trebuie să te predai.
- Renunț! Haha! Gata. Mă predau! Adversarul nu a mai putut suporta și a ridicat mâinile în semn de predare, neavând nicio șansă de câștig.
- Echipa albastră câștigă, a anunțat arbitrul rezultatul.
Torin se ridică cu un zâmbet mândru și radiant, încântat că învinsese mai mulți adversari. Trecerea a două runde era un scor garantat pentru acest test.
După mai multe runde de luptă, au mai rămas doar câțiva concurenți, iar bătălia s-a întors la Torin. De data aceasta, adversarul lui Torin era cel împotriva căruia își dorea cel mai puțin să concureze.
- De ce Jean? Torin s-a bosumflat când l-a văzut pe Jean intrând pe ringul de box.
- Nici eu nu vreau să mă lupt cu Rin, a spus Jean. Nu voia să se lupte pentru că Rin fusese suficient de amabil să-i împărtășească informațiile, dar nu avea de ales pentru că nu avea să renunțe niciodată în această competiție.
Torin îi observase pe toți încă de dimineață și nu văzuse nicio slăbiciune la Jean. Mai mult, știa că Jean era incredibil de puternic și chiar poseda abilități de box. Prin urmare, Torin a tras concluzia că nu avea nicio șansă să îl învingă pe Jean. A început să se gândească la o altă modalitate de a pune capăt acestei situații cu grație.
- Pot să te întreb ceva? Torin se aplecă și îi șopti lui Jean la ureche, astfel încât să poată auzi doar ei doi.
- Dacă nu îmi ceri să mă predau, poți să-mi cereți orice altceva și voi accepta imediat. Dar există o excepție clară, pentru că eu nu mă voi preda niciodată.
- Nu mă lovi, de fapt...
- Ce? Fața lui Jean era plină de nedumerire.
- Prefă-te doar că mă lovești, e de ajuns. Voi continua să mă retrag până cad de pe ring.
- Rin nu vrei să lupți?
- Lupta cu tine doar mă va răni, așa că hai să facem cum spun, Torin nu a așteptat acordul lui Jean. A luat repede decizia, deoarece meciul era pe cale să înceapă și nu era timp pentru alte discuții.
- Începeți! Arbitrul a sunat clopoțelul, semnalând începutul luptei.
- Acum o să încep să lovesc cu pumnii, a spus Jean, făcându-i semn lui Torin să se pregătească să se apere împotriva lui.
- Bine, răspunse Torin, făcându-i cu ochiul lui Jean.
Jean s-a repezit înainte, lovind puternic spre fața lui Torin. Văzând lovitura, Torin s-a eschivat rapid, expresia sa trădând durere, făcându-i pe spectatorii de jos să creadă că fusese într-adevăr lovit.
Jean a înaintat continuu spre Torin, care s-a retras încontinuu până a ajuns în sfârșit la marginea ringului. Torin era la doar un pas de cădere, conform planului lor prestabilit. Jean a declanșat apoi o ultimă lovitură de pumn pentru a pune capăt luptei.
- Stai! a strigat Torin, nevrând să piardă în halul ăsta, oprindu-l pe Jean în loc exact când pumnul era pe punctul de a-i atinge fața.
- Ce? Jean a ridicat o sprânceană, privindu-l pe Torin nedumerit.
- Un final așa nu arată deloc grozav. Pot să te lovesc și eu? a spus o voce blândă, auzită doar de cei doi.
- Da, a răspuns Jean cu afecțiune, amuzat că Torin care era pe punctul de a lovi pe cineva, avea nevoie mai întâi de permisiune.
- Gata? Pof!
Torin și-a lovit pumnul în fața lui Jean, așa cum i se ceruse. Pumnul lui Torin pulsa de durere, dar cu cooperarea lui Jean, a părut incredibil de puternic.
- Sunt mulțumit acum. Hai să terminăm cu asta.
- Bine.
În arenă, un strigăt de durere a răsunat când trupul lui Torin a căzut.
Întreaga scenă de luptă a fost pur și simplu o înscenare, Jeanne ne lovindu-l pe Torin nici măcar cu un pumn. Cu toate acestea, mișcările exagerate și dramatice ale lui Torin au convins publicul că era lovit cu adevărat și că suferea.
- Roșu câștigă! a anunțat arbitrul după ce Torin a căzut.
- Cum ești Torin? Tor, care se afla lângă ring, se repezi spre Torin, cu o privire îngrijorată.
- Foarte confortabil.
- Nu doare?
- Nu, hai să mergem să-l încurajăm pe Jean, i-a trimis un zâmbet dulce lui Tor pentru a-l asigura că este bine și că nu are deloc dureri.
Torin l-a tras de mână pe Tor, ducându-l să se așeze în primul rând, lângă ring. Cei doi au stat pe margine, încurajându-l pe Jean, care era pe cale să concureze în runda finală. Se aștepta ca acest meci să fie foarte intens.
Testarea a continuat, dar Torin se simțea relaxat și lipsit de griji. Acum, fiind doar un spectator, Torin se simțea ușurat că nu mai trebuia să-și analizeze adversarii.
Deși abilitățile de luptă ale lui Torin s-ar putea să nu fie suficiente pentru a-l învinge pe câștigătorul locului întâi, viclenia sa i-a permis să avanseze în runda următoare, învingând doi concurenți. Torin a fost foarte mulțumit de competiția de astăzi.
A doua probă se terminase și fusese desemnat un câștigător. Toți participanții trebuiau să se întoarcă imediat pe teritoriul lor. Torin a mers mai încet decât ceilalți, epuizat după trei bătălii, și era în urmă.
- Hei! Ochii lui frumoși s-au mărit de surpriză când a exclamat, pentru că dintr-o dată cineva l-a tras în tufișurile din spatele zidului.
- Stt, nu fi gălăgios, Trai ridică un deget spre buzele frumoase ale lui Torin ca să il facă să tacă, altfel alții s-ar fi întors și i-ar fi văzut.
- Khun Tul! M-ai speriat!
- Ești rănit undeva? Vocea gravă era plină de îngrijorare.
- Nu, chipul frumos se clatină dintr-o parte în alta, negând că ar fi fost vreo rană.
- Ce? Dar tocmai ai primit un pumn foarte puternic.
- O, doar mă prefăceam mai devreme.
- A-ți pus în scenă o piesă de teatru? Trai era complet nedumerit de ceea ce spunea Torin.
- Da, Jean este foarte priceput la luptă. Nu l-am putut învinge. Așa că am plănuit să mă prefac că cad din ring.
Torin îi povestește lui Trai despre planul său teatral cu Jean. Torin are suficientă încredere în Trai încât să-i spună adevărul, deoarece Trai i-a dat indicii despre al doilea test, ceea ce îl face să se simtă încrezător în el.
- Dacă ai vrut să te predai de la început, de ce nu ai ridicat mâna ca să te predai conform regulilor? a întrebat Trai, nedumerit. Din moment ce regulile permiteau predarea prin ridicarea mâinii, nu era nevoie să se facă spectacol.
- Nu ar arăta bine să ridic pur și simplu mâinile și să mă predau. Chiar dacă pierd, trebuie să pierd după ce m-am luptat cu toate puterile ca să arăt bine.
- Uf, e bine că nu ești rănit, oftă Trai ușurat înainte de a clătina obosit din cap la gândul luptei lui Torin, care îl îngrijorase.
- Dar cum m-ai văzut? Torin era sigur că nu-l văzuse pe Trai la locul de testare cu doar câteva momente înainte.
- Tânărul Stăpân a venit să urmărească competiția, așa că a trebuit să merg cu el.
- Ce? De unde a urmărit-o?
- Nu e nevoie să știi despre asta.
- Nu trebuie să știu, dar al treilea Stăpân m-a văzut luptând?
- Te-a văzut..
- O să creadă că sunt foarte bun, nu-i așa? Vocea lui Torin era plină de entuziasm în timp ce întreba despre al treilea tânăr Stăpân.
- Al treilea tânără stăpână a spus că te pricepi foarte bine la fugi.
- Oh, a fost o competiție de lupte, dar el m-a lăudat pentru alergare? Torin și-a încrețit nasul, îmbufnat pentru că ceea ce spusese nu suna chiar a compliment.
- Hehe, Trai ridică mâna și îl ciupi în joacă pe Torin de nas, amuzat de comportamentul lui extrem de îmbufnat.
Din îngrijorare, Trai s-a dus în secret să vorbească cu Torin îngrijorat că ar fi rănit. După ce a auzit adevărul chiar de la Torin, s-a simțit ușurat. Mai mult, Torin era la fel de vorbăreț și năzdrăvan ca întotdeauna.
- Bine. Poți să te întorci acum, sau vei fi prins pentru că tete-a abătut de la traseul obișnuit.
- Nu m-am abătut eu de la drumul obișnuit. Tu ești cel care m-a adus aici.
- Atunci te voi duce acasă, spuse Trai, apoi îl apucă pe Torin de mână și îl conduse mai departe.
Trai l-a condus pe Torin pe o cale nouă, pe care Torin nu o mai văzuse niciodată. Nu a durat mult până când Trai și Torin au ajuns la intrarea în zona de graniță.
- Hai să așteptăm aici, Trai se opri lângă zidul de lângă intrarea în zona de graniță, așteptând sosirea grupului de participanți.
- Da, dădu Torin din cap în semn de aprobare.
- Toată lumea ar trebui să ajungă aici în curând, Trai și-a verificat ceasul de la mână. Conform calculelor sale, ar trebui să fie aici până atunci.
- Ești uimitor! Am plecat mai târziu, dar am ajuns primul.
- Ca bodyguard, cunosc bine, configurația zonei.
- Atunci de ce nu m-ai dus prin ușa secretă? întrebă Torin, referindu-se la ușa secretă pe care o mai folosise de multe ori înainte. Sprâncenele lui frumoase se ridicară a suspiciune, întrebându-se de ce Trai îl adusese să aștepte la ușa din față.
- Te-am adus aici în caz că paznicii trebuie să verifice numărul de persoane înainte de a intra în zonă, a spus Trai.
- O, ești foarte grijuliu.
- Au sosit. Alătură-te și tu grupului, a arătat Trai spre grupul de oameni care sosise, conduși de paznici.
- Bine, ne vedem mâine, i-a făcut Torin cu mâna înainte de a se alătura subtil grupului care stătea în fața intrării.
Cuvintele sale de rămas bun au indicat că se va furișa să-l vadă din nou pe Trai a doua zi, la care Trai a dat din cap cu un zâmbet în semn de răspuns. Trai l-a urmărit pe Torin din spate până când acesta a dispărut din vedere, asigurându-se că se întorcea în siguranță pe teritoriu.
Capitolul 7
ZONA RESTRÂNSĂ
După ce au trecut de primele două etape ale testului, participanții au avut o zi liberă pentru odihnă înainte de a începe a treia etapă, mâine. Această zi liberă a fost o bună oportunitate pentru Torin, deoarece a putut aduna mai multe informații de la Trai.
Torin a intrat în casa lui Trai pe ușa din spate, la fel ca de fiecare dată când venea aici. Scopul lui Torin nu era mâncarea, ci să adune informații de la Trai. Pur și simplu a trecut pe lângă bucătărie.
- Tul! l-a strigat Torin pe Trai, dar nu a primit niciun răspuns.
Torin a intrat în holul principal al casei, un loc în care nu mai fusese niciodată, deoarece de obicei stătea în bucătărie. S-a uitat în jurul holului, dar nu l-a găsit pe Trai, deși a observat o ușă ușor întredeschisă și a presupus că Trai trebuie să fie în acea cameră.
Torin s-a dus direct la ușa din fața lui și a constatat că aceasta ducea la subsol. Și-a luat libertatea să coboare și s-a trezit înconjurat de numeroase monitoare.
- Ce faci aici?! O voce gravă a răsunat din spate, iar Trai a apărut cu o expresie extrem de nemulțumită.
- Nu te-am găsit, așa că am intrat din greșeală în camera asta, i-a explicat Torin repede lui Trai motivul.
- Acesta nu este un loc unde poți veni și pleca după bunul plac!!
Trai l-a apucat pe Torin de încheietura mică și l-a tras după ea, forțându-l să-l urmeze înapoi la etaj. Torin, târât după el, nu a putut decât să îl urmeze, simțind o durere ascuțită la încheietura mâinii.
- Doar pentru că sunt drăguț cu tine, devii prea arogant! Vocea lui Trai era plină de neplăcere, iar fața lui citea o furie extremă.
- Îmi pare rău, și-a cerut scuze Torin, simțindu-se vinovat.
„...”
- Înțeleg că datoria ta este să menții securitatea și chiar te-am deranjat de la muncă chiar acum. Totuși, vreau să te asigur că nu am avut nicio intenție să fac nimic greșit. Am făcut o greșeală și îmi cer scuze.
Torin a continuat pe larg să confirme că nu avea nicio intenție să se amestece și se simțea vinovat, prin urmare își cerea sincer scuze. Torin și-a plecat capul, simțindu-se vinovat, și nu a îndrăznit să ridice privirea pentru a-l privi pe Trai.
„...” Trai a rămas tăcut, fără să răspundă deloc.
- Îmi pare foarte rău, și cum nu a primit niciun răspuns, și-a cerut din nou scuze.
Torin și-a frecat încheietura mâinii, care acum era roșie de la faptul că fusese trasă de Trai cu câteva clipe în urmă. Trai a observat semnul roșu și s-a simțit vinovat, pentru că fusese atât de furios mai devreme încât nu se gândise bine la lucruri.
Trai i-a întors spatele și a dispărut în camera din spate, lăsându-l pe Torin singur acolo. Torin nu știa ce să facă, așa că s-a întors să meargă spre spatele casei pentru a se întoarce pe teritoriul său.
- Nu pleca încă, strigă o voce gravă din spate, oprindu-l pe Torin înainte ca acesta să poată face un pas. Trai se întoarse cu o cutie în mână.
„...” Torin era cuprins de nedumerire că Trai se întorsese din nou la el. Credea că Trai era atât de furios încât l-ar fi alungat.
- Am fost puțin surprins chiar acum, a spus Trai, referindu-se la incidentul din subsol de acum un moment. În afară de membrii familiei, nimeni nu-i mai intrase vreodată în spațiul privat, așa că a fost surprins și extrem de furios.
- E vina mea.
- Îți voi permite să intre aici, dar trebuie să existe anumite limite.
- Înțeleg, răspunse Torin, dându-și seama ce spusese.
Torin îl înțelegea foarte bine pe Trai, deoarece acesta avea în continuare propriile responsabilități. Prin urmare, chiar dacă Trai părea foarte amabil, era strict și avea limite clare care nu puteau fi încălcate.
- Hai să îți pun niște unguent mai întâi, Trai îl conduse pe Torin spre canapeaua din sufragerie.
- E în regulă, a refuzat Torin imediat.
- Da, a spus el.
- Eu sunt cel care te-a rănit, așa că lasă-mă să pun niște unguent pe ea mai întâi.
Torin l-a urmat și s-a așezat lângă Trai pe canapea înainte de a-i întinde brațul lui Trai, care deja îi întinsese mâna. Trai și-a pus puțin unguent pe deget și l-a aplicat pe semnul roșu de pe încheietura mâinii lui Torin.
- Îmi pare rău, Trai era supărat pe Thorin pentru că i-a intrat în spațiul personal, dar a recunoscut și că a greșit fiind violent și rănindu-l pe Torin. Prin urmare, a vrut să-și ceară scuze de la Torin.
- Da, a răspuns Torin, acceptând scuzele cu o expresie ușor surprinsă, întrucât nu se așteptase ca și Trai să-i ceară scuze.
Trai l-a ținut pe Torin de mână înainte de a-i aplica cu grijă unguentul, asigurându-se că a acoperit toate petele roșii. Apoi, Trai a pus unguentul înapoi în cutie.
- S-a terminat. Încă te doare?
- Nu doare. Ei bine, atunci plec acum.
- Hm, a răspuns Trai, apoi l-a privit pe Torin ieșind pe ușa din spate a casei până când a dispărut din vedere.
Trai este responsabil de sistemul de securitate al familiei. Sistemul de securitate pe care l-a construit este atât de bun încât este practic imposibil să fie deschis sau spart. Bineînțeles, nici măcar Torin nu ar putea face asta fără permisiunea lui.
Trai a fost cel care a descuiat ușa secretă din zona în care Torin obișnuia să se refugieze. Trai își descuiase și propria casă pentru că știa că va veni Torin, dar uitase să dezactiveze sistemul de securitate al casei, lăsându-l pe Torin să intre în camera lui. Totul a fost greșeala lui Trai de la început, dar tot l-a certat pe Torin, ceea ce l-a făcut să se simtă vinovat în mod incontrolabil.
Torin s-a întors pe teritoriu folosind poarta secretă din spate, ca de obicei. Comportamentul lui Torin era diferit de veselia și optimismul său obișnuite, totuși Torin se încrunta acum de tensiune în timp ce reflecta la evenimentele petrecute cu o clipă în urmă.
- Ce mai faci, Rin? l-a întrebat Jean pe Torin, care mergea spre el amețit.
- Ce? Sprâncenele lui frumoase s-au ridicat în timp ce se uita la Jean cu o expresie nedumerită.
- Nimic, a spus Rin.
Ai fost să aduni informații despre al treilea Stăpân? a șoptit Jean, ca doar ei doi să poată auzi. A întrebat despre asta pentru că, mai devreme în acea dimineață, Rin îi spusese că va aduna informații, dar nu specificase de unde.
- O, nu am reușit să adun nicio informație astăzi. Voi pleca acum.
Imediat ce Torin termină de vorbit, se întoarse imediat în dormitorul său. Astăzi nu primise nicio informație de la Tul și îl nemulțumise și pe acesta. După aceea, probabil că nu va mai avea pe nimeni din familie de la care să obțină informații.
Pe măsură ce se lăsa noaptea și se făcea ora mesei târzii a lui Torin, stomacul îi bubuia neîncetat după mâncare. Cu toate acestea, Torin a rămas nemișcat în pat, prea speriat să se întoarcă la casa lui Trai.
Grrr.... Stomacul lui mârâind de foame.
- Nu mai mârâi! Nu e nimic de mâncare azi, mormăi Torin în timp ce încercă să se forțeze să adoarmă.
Torin simțea că făcuse o greșeală uriașă să intre în spațiul lui privat fără permisiune. Astăzi era diferit de prima zi în care năvălise în casă, pentru că Trai părea extrem de nemulțumit. Prin urmare, nu a îndrăznit să se mai ducă să-l vadă pe Trai de bunăvoie.
Capitolul 8
CONFIRMAREA NEVINOVĂȚIEI
Torin stătea într-o sală mare, cu mese separate pentru fiecare participant. În fața lui se afla o foaie de test, deoarece susținea al treilea test, care îi măsura cunoștințele generale.
Atmosfera din sala de examen era liniștită și pașnică, fără distrageri sau conversații, deoarece toată lumea era concentrată asupra propriilor examene. Torin a răspuns la întrebări pe baza cunoștințelor sale existente; absolvind universitatea, avea un anumit nivel de cunoștințe, ceea ce l-a făcut să se simtă mai relaxat decât în timpul examenului precedent.
Au trecut orele, iar unii oameni au început să se ridice pentru a preda testele, dar Torin a rămas așezat, revizuindu-și din nou răspunsurile pentru a se asigura că nu omisese nimic.
În timp ce Torin își verifica foaia de răspunsuri, a simțit că cineva se oprește lângă el. Și-a ridicat privirea de pe foaia de examen din fața lui cu o expresie întrebătoare, Torin s-a întors și l-a văzut pe Mean, unul dintre participanții la procesul de selecție.
- Hm? Torin nu a vorbit, doar a scos un sunet de curiozitate. Voia să întrebe, dar era încă în timpul testului, așa că nu voia să vorbească cu nimeni în mod inutil.
- Supraveghetorule, l-am văzut pe Rin uitându-se pe o foaie cu informații suplimentare.
- Ce?! Nu eu am făcut-o! a negat imediat Torin, încercând să se apere.
- Te-am văzut cum te uitai la o foaia cu sugestii din buzunarul tău! Mean nu doar vorbea; a băgat mâna în buzunarul lui Torin și a scos o mică bucată de hârtie care conținea o foaie cu sugestii.
- Ce se întâmplă! Gardianul i-a văzut pe cei doi bărbați certându-se și s-a apropiat să investigheze.
- Rin a adus în secret o listă cu informații utile. Acestea sunt dovezile pe care le-am găsit în buzunarul lui, l-a acuzat Meen, înmânând dovezile persoanei în cauză.
- Aia nu era foaia mea. Nu am făcut asta.
- Toți cei din sală au văzut că hârtia asta a fost scoasă din buzunarul tău! Cum îndrăznești să minți?!
- Atunci hai să dovedim a cui e foaia asta! Torin cu siguranță nu avea de gând să se lase acuzat atât de ușor, pentru că nu se uitase la acea foaia așa cum îl acuza Mean.
- Amândoi, vă rog să mă urmați pe aici.
Supraveghetorul i-a condus pe Torin și Mean afară din sala de examen, deoarece ceilalți participanți nu își terminaseră încă examenele, așa că i-a luat pe cei doi cu probleme pentru a nu-i deranja pe ceilalți. Supraveghetorul i-a dus pe cei doi într-o cameră separată pentru a găsi o modalitate de a dovedi adevărul.
- Insist că nu am făcut-o, a spus Torin, apărându-se imediat.
- Dar insist că am văzut foaia cu informații suplimentare în buzunarul lui, a continuat Mean.
- Liniște, vă rog. Am nevoie de timp să investighez, a spus gardianul, împiedicând izbucnirea unei încăierări.
Supraveghetorul a deschis o mică foaie de scriere pentru a o inspecta. Informațiile scrise pe foaie se refereau la conținutul propriu-zis al examenului, ca și cum proprietarul foii ar fi cunoscut materialul înainte de începerea examenului.
- Amândoi, vă rog să scrieți orice propoziție doriți pe această hârtie, le-a înmânat gardianul lui Torin și Mean o foaie goală de hârtie și un pix pe care să scrie.
Chestiunea cu foaia de șablon este dificil de dovedit, deoarece ambele părți insistă pe propriile declarații și niciuna nu va da înapoi. Singura dovadă disponibilă în acest moment este scrisul de mână de pe foaie. Prin urmare, gardianul le-a cerut amândurora să scrie pe ea, astfel încât scrisul de mână să poată fi comparat.
- Scrieți și cu mâna stângă, le-a spus gardianul lui Torin și Mean să scrie cu ambele mâini, ca măsură de precauție, în cazul în care cel vinovat intenționa să folosească cealaltă mâna.
După ce amândoi au terminat de scris conform instrucțiunilor supraveghetorului, li s-a cerut să aștepte afară. Paznicul s-a uitat la scrisul de pe foile lor, apoi la foaia de examen, dar tot nu a putut găsi răspunsul la întrebare.
- Ce s-a întâmplat? Trai s-a apropiat și l-a întrebat pe supraveghetor, care se uita insistent la hârtia din fața lui.
- Un participant a raportat că cineva a adus în secret o foaie cu materiale informative în sala de examen, dar persoana în cauză a insistat că nu era a lui.
„...” Trai a ascultat cu atenție ce spunea gardianul înainte de a păși înainte pentru a examina cu atenție cele două coli de hârtie din fața lui.
- Dar nu găsesc o modalitate de a investiga. Doar scrisul de mână nu este suficient pentru a-i condamna, pentru că s-ar putea ca vinovatul să-l fi scris intenționat diferit, a spus supraveghetorul, simțindu-se complet pierdut și incapabil să găsească o soluție.
- Dar camerele de supraveghere?
- Am verificat, dar amândoi blocau unghiul camerei în momentul în care a scos foaia, așa că nu se vede clar.
- Îi chemi unul câte unul și le spui că foaia le aparține.
- Bine.
După ce Trai a terminat de propus planul său supraveghetorul, s-a retras pentru a observa desfășurarea evenimentelor. Trai nu a vrut să-și dezvăluie încă identitatea, așa că l-a rugat pe gardian să se ocupe de asta în numele lui.
Torin a fost invitat să se confrunte mai întâi cu gardianul, în timp ce Mean aștepta afară. A intrat direct, s-a oprit în fața gardianului și a menținut contactul vizual fără teamă.
- Am verificat faptele. Această foaie este a ta, a spus supraveghetorul, acuzându-l pe Torin așa cum îi ceruse Trai.
- Această foaie nu este a mea, a insistat Torin, menținându-și poziția de la început.
- Scuzele nu vor fi de niciun folos. Am verificat deja și ai adus în secret o foaie cu răspunsuri în sala de examen, deoarece scrisul de mână de pe foaie este exact același cu al tău.
- Dacă aș fi cu adevărat vinovat, aș accepta pedeapsa. Dar, din moment ce foaia nu este a mea, nu îmi voi asuma vina pentru altcineva.
„...” Trai, care se ascundea în spatele unei ferestre tip oglindă, asculta cu atenție cuvintele lui Torin.
- Încă susțin că nu e foaia mea. Supraveghetorul mă poate chiar lăsa să repet examenul în fața ta ca să dovedesc că nu am trișat.
Torin a vorbit îndelung, confirmându-și cu fermitate cuvintele. Chiar și fără dovezi, a rămas ferm în hotărârea sa de a-și curăța numele, încrezător și neînfricat, pentru că știa că nu făcuse nimic greșit.
- Înțeleg. Vă rog să plecați.
După ce a primit negarea fermă și insistentă a vinovăției de către Torin, gardianul i-a cerut lui Torin să plece pentru a putea vorbi cu Mean.
- L-ați dat pe Rin afară? a întrebat Mean imediat ce a sosit, neliniștit pentru că văzuse expresia încă tensionată a lui Torin și bănuise că Torin fusese pedepsit.
- Nu, am verificat și acest bilet este al tău.
- Nu e al meu. Scrisul meu de mână nu seamănă deloc cu cel din foaie.
- Am comparat și în mod clar scrisul tău de mână seamă cu scrisul din foaie; fiecare cuvânt este identic.
- În niciun caz! Nu am scris la fel acolo! a strigat Mean imediat, refuzând să-și recunoască vina.
- De unde ai știut că cuvintele scrise nu se potriveau cu cele din foaia?
- Ei bine, eu... Mean era cât pe ce să se apere, dar se opri, dându-și seama că i-a scăpat din greșeală.
- Ești atât de sigur că ceea ce ai scris nu se potrivește cu fișa informativă pentru că știi exact ce scrie pe ea, nu-i așa? Această voce nu era cea a gardianului, ci a lui Trai, care a apărut după ce adevăratul vinovat fusese găsit.
- Doar bănuiam, a mințit Mean, încercând să salveze aparențele.
- E prea târziu să mai găsești scuze acum, ridică Trai din umeri neputincios, din moment ce el fusese cel care îi acuzase pe nedrept pe alții și chiar el recunoscuse acest lucru.
- Luați-l și ocupați-vă de el! a strigat supraveghetorul, chemându-și gărzile de corp.
La primirea răspunsului, gardianul a chemat rapid gărzile de corp să îl ia pe Mean, astfel încât să își poată primi pedeapsa imediat. Mean a fost descalificată automat din procesul de selecție și totuși trebuia să-și ispășească pedeapsa pentru calomnierea altora.
- Dar ce se întâmplă cu cealaltă parte implicată? Cum o să te descurci cu el? O voce joasă și profundă s-a auzit din spate, făcându-i pe Trai și pe gardian să se întoarcă și să privească în direcția unde se auzea sunetul.
- Khun, observând apariția lui Badin, garda se înclină repede în semn de respect.
- Bună dimineața, tată, l-a salutat și Trai pe Badin cu o plecăciune respectuoasă.
- Hmm, și cum o să te descurci cu cealaltă persoană? Badin dădu din cap în semn de aprobare înainte de a întreba despre conversația lor anterioară.
- Cealaltă persoană nu a făcut nimic, l-a apărat Trai repede pe Torin, pentru că era sigur că Torin era nevinovat.
- Cum ți-ai dat seama? Badin știa deja povestea, dar nu primise încă un raport care să ateste că cealaltă persoană avea dovezi care l-ar fi exonerat.
- Reacțiile celor doi au fost evident diferite. Prima persoană a insistat vehement că nu a făcut-o, în timp ce cealaltă a susținut cu fermitate că scrisul de mână nu se putea potrivi cu cel de pe foaie. Semnificația apărării fiecărei persoane reflectă în mod clar acțiunile sale.
Trai i-a explicat lui Badin că punctele de vedere ale celor doi bărbați erau extrem de diferite, motiv pentru care era convins că Torin era doar victima unor acuzații false și nu avea nicio implicare.
- A cerut chiar să dea din nou testul ca să-și dovedească nevinovăția. Dacă încă ești sceptic, poți să-i spui examinatorului să-l cheme la un alt examen, a explicat Trai pentru a confirma că Torin nu trișase.
- Hmm, persoana aceea e interesantă, Badin auzise de Torin încă de la a doua rundă de testare și știa că puștiul ăsta nu era deloc rău.
- Da, e foarte interesant.
- Îți place? Bodin ridică o sprânceană și îl întrebă pe fiul său.
- Nu, clătină Trai repede din cap în semn de negare.
- Credeam că ești interesat de el, Badin își miji ochii uitându-se la fiul său.
- Pur și simplu îl admir pentru că și-a apărat nevinovăția și a luptat pentru sine.
- Hm, a răspuns Badin, fiind de acord cu raționamentul lui Trai.
Badin zâmbi satisfăcut văzând atitudinea lui Trai. Nu-l mai văzuse niciodată pe Trai manifestând interes pentru cineva. În mod normal, Trai ieșea rareori să se întâlnească cu oameni sau să participe la întâlniri sociale. Dar de data aceasta, Trai mersese chiar atât de departe încât să apere pe cineva în fața lui, făcându-l pe Badin să creadă că acea persoană trebuie să fie într-adevăr foarte interesantă.
Capitolul 9
SITUAȚIE DE URGENȚĂ
Toți participanții au fost chemați din nou laolaltă pentru a se pregăti pentru a patra probă. Torin s-a uitat în jur, încercând să-și dea seama despre ce fel de probă va fi vorba de data aceasta.
- Oare ce test vom avea astăzi? a mormăit Torin cu voce joasă.
Așa că Jean a răspuns:
- Nici eu nu-mi dau seama. Jean stătea lângă el, așa că îl putea auzi pe Torin.
- Sper să fie ușor, Torin nu avea nicio informație despre test de data aceasta, așa că nu putea decât să se roage să treacă ușor de această etapă.
Odată ce participanții rămași au ajuns la locație, supraveghetorul a pășit înainte și s-a oprit în fața tuturor, gata să înceapă oficial testul.
- Acum că toată lumea este gata, haideți să începem al patrulea test, care este un test de... Înainte ca examinatorul să poată termina de vorbit, un zgomot puternic l-a întrerupt.
Bang! Bang!
Zgomote puternice răsunau prin zonă, speriind oamenii și făcându-i să se întoarcă și să caute sursa sunetului din curiozitate.
- Toată lumea, jos! Supraveghetorul a auzit comanda și le-a strigat repede participanților.
Bang! Bang! Bang!
Mai multe zgomote puternice s-au auzit într-o succesiune rapidă.
- N-a fost o împușcătură?
Torin s-a ghemuit repede și s-a târât în spatele unei pietre mari pentru a se adăposti. Și ceilalți participanți s-au împrăștiat, alergând să-și găsească propriile ascunzători.
- Ce se întâmplă? Torin era încă nedumerit de situația actuală.
- E un intrus!! a strigat garda de corp, avertizându-i pe toți.
- Toată lumea, «Cod roșu! Protejați-l pe tânărul Stăpân!!!» a strigat șeful bodyguard-ului.
Bang! Bang! Bang! Sunetul focurilor de armă a continuat, indicând gravitatea situației.
Haosul s-a așternut în timp ce oamenii se grăbeau să se adăpostească. Torin s-a uitat în jur, căutând intrușii, dar nu a văzut niciunul. A auzit doar strigăte și împușcături.
- Te rog, nu mă împușca! a implorat el, cu o voce plină de teroare.
Bang!
- Ajutor! Au! S-a auzit o împușcătură, urmată de țipete de agonie, îngrozindu-i și mai tare pe cei din jurul său.
Torin se ascundea în spatele unei stânci, complet singur, fiind separat pe neașteptate de prietenii săi în haos. A scanat zona căutându-și prietenii, dar în schimb l-a zărit pe Trai și a alergat imediat spre el.
- Tul! Torin a alergat să se ascundă în spatele lui Trai, pentru că știa că Trai era garda lui de corp, ceea ce îi dădea încredere că Trai va putea să-l protejeze și să-l țină în siguranță.
- Ești rănit? Vocea era plină de îngrijorare, în timp ce scana corpul lui Torin ca să vadă cum se simte.
- Nu, ce se întâmplă chiar acum? a negat Torin, înainte de a întreba despre situația haotică care se desfășura în prezent.
- Sunt străini aici.
- De ce intră cu forța aici?
- Ar putea fi hoți sau ar putea fi angajați să ucidă pe cineva, i-a răspuns Trai lui Torin, înainte de al trage pe bărbatul subțire în spatele lui, pentru a se proteja.
Bang! Bang!
- Îi omor pe toți! S-au auzit împușcături, însoțite de strigăte amenințătoare din partea intrusului.
- Încearcă să omoare pe cineva? Și unde este al treilea tânăr Stăpân?! Torin a fost și mai panicat când a auzit că intrusul ar putea intenționa să omoare pe cineva din familie.
- Nici eu nu știu, spuse Trai, neștiind ce altceva să răspundă.
- Cum de nu ai știut? Ar trebui să-l protejezi pe al treilea tânăr Stăpân!
- Și tu?
- Sunt bine. Acum, trebuie să te grăbești și să-l protejezi pe al Treilea Tânăr Stăpân. Al Treilea Tânăr Stăpân este cea mai importantă persoană în acest moment!
Torin nu era deloc îngrijorat pentru el însuși, pentru că se gândea că, în acel moment, cei mai importanți oameni erau tinerii stăpâni ai familiei. Intrusul cu siguranță nu intenționa să-l omoare.
Trai s-a aplecat în față pentru a examina zona din față, apoi a apucat ferm mâna frumoasă a lui Torin și i-a condus corpul subțire într-un loc sigur cât mai repede posibil. Torin a cooperat pe deplin, alergând îndeaproape în spatele lui, fără să-i dea drumul, pentru că și el era îngrozit de moarte.
- E în siguranță aici, spuse Trai, conducându-l pe Torin în clădire și într-un colț sigur pe care familia îl construise pentru astfel de situații de urgență.
- Ar trebui să te grăbești și să-l ajuți pe al treilea tânăr Stăpân.
- Ai grijă de tine.
- Da, trebuie să-l protejezi bine pe al treilea tânăr Stăpân.
- Da, a răspuns Trai și apoi a fugit.
Torin se temea să moară și el, dar în acel moment, viața celui de-al treilea tânăr Stăpân era mai importantă decât a lui. Dacă al treilea tânăr Stăpân murea, nu ar fi avut nicio modalitate de a scăpa din acest loc și de datoria uriașă, care nu era diferită de moartea însăși.
Bang! Bang!
Sunetele continue de afară indicau că intrușii încă urmăreau și ucideau oameni în zona deschisă de afară.
Torin nu putea decât să se ghemuiască de frică. Voia să-i ajute pe ceilalți, dar slabele sale abilități de luptă îl împiedicau să facă ceva și ar putea deveni doar o povară.
A trecut o perioadă considerabilă de timp, iar afară, sunetele de focuri de armă și strigăte au încetat. Torin a ieșit din ascunzătoare pentru a se asigura că făptașii dispăruseră cu adevărat înainte de a decide să se întoarcă la locul incidentului.
Oamenii care se ascundeau în adăposturile lor au început să iasă la iveală. Torin s-a uitat în jur după Tor și Jean și în cele din urmă i-a găsit.
Jean a ieșit acoperit de sânge.
- Jean a fost împușcat? De ce e atât de mult sânge? Torin s-a repezit la Jean, cu fața plină de panică și îngrijorare că Jean fusese împușcat.
- Sângele altor oameni.
- De ce este sângele altcuiva pe corpul tău, Jean?
- Cineva a fost împușcat în apropiere, așa că m-am stropit de sânge.
- Jean nu a fost rănit nicăieri, nu-i așa?
- Nu, clătină Jean din cap, confirmând că nu era rănit.
- E bine. Dar nu-l găsesc pe Tor nicăieri. Nu știu dacă i s-a întâmplat ceva, vocea lui Torin era plină de îngrijorare și pentru Tor.
- Tor ar trebui să fie capabil să se descurce singur. Probabil că nu trebuie să ne facem griji.
- Hm, dădu Torin din cap în semn de aprobare și nu putea decât să spere că Tor era cu adevărat în siguranță.
Participanții supraviețuitori au ieșit și s-au regrupat la locul inițial, unde au reapărut gărzile. Gărzile au ieșit cu o atitudine calmă și stăpână pe sine, ca și cum nimic grav nu s-ar fi întâmplat.
- Toți cei care au supraviețuit au trecut al patrulea test, a spus garda de corp, fără a oferi alte explicații. El a anunțat pur și simplu rezultatele acestui test.
- Ce? Ce înseamnă asta? Fața lui Torin era plină de nedumerire. Nici măcar nu începuseră testul și deja li se spunea că îl promovaseră.
- Incidentul acesta a fost un test, a explicat Jean, înțelegând situația, și l-a ajutat pe Torin să înțeleagă mai bine.
- Da, a fost un test de gândire rapidă și de gestionare a situațiilor de urgență, iar cei care au supraviețuit până acum sunt finaliștii zilei de azi. Vă puteți dispersa acum, a terminat supraveghetorul explicând situația, apoi s-a întors și a plecat.
- Hei, deci a fost totul un test? a exclamat Torin, surprins să afle adevărul despre situația gravă din acest moment.
- E bine că am scăpat cu viață.
- Cei care stăm aici suntem supraviețuitorii, nu-i așa? Cei care nu au supraviețuit, sunt morți? Ochii lui rotunzi s-au mărit de șoc în timp ce se întreba unde erau oamenii care nu au trecut. Gardianul a spus că cei care nu au supraviețuit au murit, deci asta însemna că cei care nu au trecut erau morți, nu-i așa?
- Nu, tocmai am văzut persoana care a fost împușcată. Probabil că au fost doar gloanțe false și sânge fals folosite pentru a crea o situație realistă. Dar persoana care a fost împușcată a fost totuși eliminată și a fost deja luată.
Jean a explicat evenimentele la care fusese martor, cu ochii lui. Deși situația părea foarte reală, explicația gardianului l-a ajutat pe Jean să reconstituie povestea: întreaga scenă era o iluzie creată intenționat.
- O, ce ușurare. Credeam că concurenții eliminați chiar au fost uciși, a spus Torin, anxietatea risipindu-i-se după ce Jean a confirmat că ceilalți erau în siguranță.
- Bine.
- Hai să ne întoarcem.
Torin și participanții care au trecut al patrulea test s-au întors în teritoriu pentru a se îmbăia și a se odihni după evenimentele intense. La întoarcerea în teritoriu, toată lumea s-a dispersat imediat în camerele sale.
Torin tot nu s-a întors în camera lui pentru că era foarte îngrijorat pentru Tor, așa că s-a hotărât să-l caute prin împrejurimi ca să vadă dacă Tor se întorsese deja. După ce a umblat destul de mult timp, tot nu l-a putut găsi pe Tor.
- Ce faci, Rin? O voce dulce se auzi din spate, făcându-l pe Torin, care îl căuta pe Tor, să se oprească și să se întoarcă să se uite în direcția vocii.
- Phi Tor!! Unde te-ai ascuns? strigă Torin tare, cu vocea plină de bucuria că l-a găsit pe Torn în siguranță.
- Din fericire, cineva a venit să mă ajute, așa că am putut să mă adăpostesc în interiorul clădirii.
- E bine că P’Tor e în siguranță. Hai să ne grăbim înapoi în camera noastră.
Torin a fost ușurat să vadă că Tor era în siguranță. L-a ajutat pe Tor să ajungă în camera lui înainte de a se întoarce în dormitorul său și a se prăbuși în pat, epuizat.
Evenimentele violente care se desfășurau sub ochii lui l-au lăsat pe Torin epuizat fizic și mental, dar s-a simțit norocos că l-a întâlnit pe Trai în ziua aceea, ceea ce i-a permis să supraviețuiască în siguranță etapei a patra.
- Uf, oare voi reuși măcar să trec de ultimul test? a mormăit Torin în sinea lui.
Torin nu știa cât de dificilă va fi etapa finală și nici nu știa dacă va supraviețui data viitoare. Era epuizat și îngrozit, dar trebuia să supraviețuiască pentru că alesese această cale; întoarcerea era prea târziu.
Capitolul 10
SENTIMENTE PERSONALE
Procesul de testare a trecut deja de patru etape, ceea ce a dus la scăderea constantă a numărului de participanți din cauza eliminării. Mai rămâne doar etapa finală, care va determina cine trece de procesul de selecție, dar nimeni nu știe când va începe această etapă finală.
Gărzile nu i-au chemat pe toți laolaltă dimineața, ceea ce înseamnă că astăzi era zi liberă pentru participanți. Fiecare s-a relaxat după bunul plac, iar Torin a ales să se întindă cu fața pe masă în timp ce ceilalți discutau lângă el.
- Acum mai este un singur obstacol de depășit, a spus Tor, referindu-se la situația actuală, deoarece ajunseseră în etapa finală.
- Să sperăm că etapa finală nu va fi prea dificilă, a adăugat Jean.
- Nu știu dacă voi reuși, mormăi Torin disperat.
Torin nu avea nicio idee care va fi testul final, dar se aștepta să fie foarte dificil, deoarece acesta va stabili cine era potrivit să fie partenerul tânărului Stăpân al familiei Akkaraworakul.
- Toată lumea! Adunați-vă repede! Thai a alergat în centrul curții cu o expresie panicată și înspăimântată, strigând ca toată lumea să se adune laolaltă.
Expresia și comportamentul grăbit al lui Thai au atras imediat atenția tuturor. Curioși, toți s-au repezit spre el. Între timp, Torin a rămas prăbușit peste masă, auzind vocea lui Thai din poziția sa.
- Ce s-a întâmplat? De ce te grăbești atât de tare? Tor se grăbi spre el, întrebând curios. Thai nu răspunse, dar privi în stânga și în dreapta ca să se asigure că nu erau gărzi de corp sau membri ai familiei prin apropiere.
- Am găsit un pasaj secret. După ce s-a asigurat că nu erau gărzi de corp prin preajmă, nu a mai pierdut timpul și nu a ocolit subiectului și a trecut direct la subiect.
- Ce? Ce pasaj secret? întrebă Tor, dorind ca Thai să-i dea mai multe explicații.
- Am găsit o ușă secretă în spatele graniței, pe care o putem folosi ca să scăpăm.
- Sa scăpat?
- Cum să evadăm de aici?
Când toată lumea a auzit că Thai găsise o ușă care îi putea scoate din locul acela, au fost curioși și s-au înghesuit mai aproape, pentru că începuseră să arate interes.
- Există speranță, a întrebat o tânără cu speranță.
- Chiar vom scăpa?
- Sigur. Am investigat și am descoperit că ușa secretă nu are gărzi de corp noaptea târziu. După aceea, ne putem strecura de-a lungul zidului și cu siguranță vom găsi o cale de ieșire din conac, a explicat Thai planul său, după ce și-a confirmat descoperirile.
- Ești sigur?
- Sunt absolut sigur. În seara asta e ultima noastră șansă să scăpăm de aici, spuse Thai cu un ton ferm și încrezător, sigur de planul său. Cel puțin, Thai a subliniat că avem o singură șansă.
- Mm, au răspuns toți cu o expresie serioasă, adânciți în gânduri, întrebându-se dacă să urmeze sau nu planul lui Thai.
- Dacă cineva vrea să se furișeze afară, să ne întâlnim aici la ora 2 dimineața. Ești de acord? a spus Thai, apoi s-a întors în camera lui ca să se pregătească pentru noapte.
Tor se întoarse și se așeză pe aceeași bancă unde stăteau încă Jean și Torin, fără să se miște deloc. Deși nu se alăturase conversației, și ei auziseră totul clar.
- Te duci și tu P’Tor? Torin i-a cerut părerea lui Tor.
- Încă nu știu, clătină Tor din cap, incapabil să dea un răspuns.
Torin a rămas destul de confuz, nesigur dacă ar trebui să plece așa cum sugerase Thai. Voia să plece pentru a pune capăt la toate, dar simțea și că planul său inițial ajunsese în stadiul final și nu ar trebui să se oprească aici.
Noaptea, cerul era întunecat, luminat doar de stele, indicând că era timpul pentru somn. Cu toate acestea, mulți erau încă treji și se adunaseră așa cum plănuise Thai, un grup de aproximativ șase sau șapte persoane.
- Nu ați ieșit? își spuse Torin, nevăzându-i pe Tor și Jean ieșind așa cum plănuiseră, ceea ce însemna că probabil au ales să rămână mai mult timp.
Torin era unul dintre membrii grupului care se îndrepta spre ușa secretă din spate, cu Thai în frunte. Torin nu luase încă o decizie fermă, dar nu a putut rezista tentației de a li se alătura.
- Toată lumea, vă rog să faceți liniște. Trebuie să călătorim cât mai în liniște posibil.
Thai nu a mai pierdut timpul, temându-se că gărzile de corp i-ar putea prinde. Când a sosit ora stabilită, a început imediat să meargă spre ușa secretă. Torin l-a urmat, chiar dacă încă nu luase o decizie.
- Am ajuns, au spus ei. După ce au mers o vreme, au găsit ușa secretă pe care o menționase Thai. Era aceeași ușă secretă pe care Torin o folosise de mai multe ori ca să-l vadă pe Trai.
- Chiar nu e nimeni care să o păzească, a spus unul dintre membrii grupului, surprins să nu vadă nicio gardă de corp prin preajmă, exact așa cum spusese Thai.
- Vedeți? Am verificat totul. Haideți să mergem, a spus Thai împingând ușa și conducându-i pe toți afară pe traseul pe care descoperise că era ieșirea din curtea familiei.
Torin a rămas în fața ușii, fără să urmeze grupul afară. După îndelungi deliberări, neputând să se hotărască, a ales să meargă spre dreapta, îndreptându-se într-o direcție diferită de ieșirea la care îl condusese Thai. Această cale ducea la o fântână mare pe care Torin o găsise din întâmplare înainte.
Torin era încă tulburat, așa că a ales să se ducă și să se așeze lângă fântână înainte de a începe să reconsidere situația. În acel moment, Torin avea o singură șansă de a scăpa: trebuia să-l urmeze pe Thai.
- Dacă trebuie să plec, trebuie să plec acum, mormăi Torin în sinea lui, pentru că dacă ar mai întârzia, ceilalți ar merge prea departe în față și el n-ar mai putea să-i ajungă din urmă.
Torin a încercat din greu să se gândească care cale ar fi cea mai bună pentru el. De fapt, Torin voia să scape de aici, dar credea că, dacă ar încerca acum, cu siguranță ar fi prins și adus înapoi. Credea că nu avea cum să lase familia.
- Of, într-o zi voi scăpa și eu de aici.
Torin credea că ajunsese la ultimul test. O altă luptă nu ar strica, deoarece fuga nu l-ar salva și oricum nu ar putea rambursa banii. Așa că a decis să stea acolo și să se relaxeze puțin înainte de a se întoarce pe teritoriul său.
Lumina soarelui dimineții a pătruns înăuntru, însoțită de un sunet de alertă, trezindu-i pe toți participanții care s-au adunat la zona de adunare. Torin, încă amețit, a ieșit urmând ordinul gardianului.
- Asta e deja etapa finală? mormăi Torin, frecându-și ochii pentru că nu era încă complet treaz.
- Nu, s-a terminat, a răspuns gardianul la cuvintele lui Torin.
- Ce înseamnă «s-a terminat»? întrebă Tor, confuz și nedumerit.
- Toți cei care stau aici acum sunt finaliști.
- Ce?! Cum am trecut? Nu mai trebuie să participăm la a cincea probă? Ochii lui Torin s-au mărit de surpriză la auzul veștii.
- Da. Pentru că toată lumea a ales să rămână, ați trecut testul final.
- Înseamnă că persoanele care au ieșit aseară...
- Au fost descalificați și prinși.
- Uf, a oftat Torin ușurat.
Torin s-a gândit că, dacă ar fi plecat, ar fi prins, așa că a ales să rămână. A crezut că acesta era testul final. Torin s-a simțit norocos că a ales să rămână; altfel, nu ar fi supraviețuit.
Trai aflase că Torin trecuse cu succes testul final. Acum toate etapele erau complete, rămânând doar ziua alegerii unui partener pentru tânărul Stăpân.
Deși trecuse de toate cele cinci încercări familiale, Trai încă mai avea niște probleme nerezolvate și voia să vorbească cu Torin înainte de a-și alege partenerul a doua zi.
Trai a început să-l caute pe Torin, analizând imaginile de pe camerele de supraveghere din întreaga proprietate a familiei. În cele din urmă, a găsit imagini cu Torin stând lângă iaz. Fără ezitare, Trai a pornit imediat să-l găsească pe Torin.
Trai era ușurat să vadă că Torin nu plecase nicăieri. Silueta subțire stătea încă în același loc, cu un fluture cocoțat pe mână. Trai se apropie și se așeză lângă el, făcându-l pe Torin să-și întoarcă privirea de la fluture pentru a se uita la nou-venit.
- Felicitări pentru că ai trecut toate testele, a spus Trai, exprimându-și fericirea pentru că Torin, deoarece văzuse dăruirea lui Torin în fiecare etapă a testului.
- Mulțumesc, răspunse Torin, confirmând remarca de felicitare a lui Trai.
- Pe cine vei alege mâine?
- Al treilea tânăr Stăpân, răspunse Torin fără nicio ezitare, pentru că răspunsul lui fusese întotdeauna „Al treilea tânăr Stăpân”, așa cum fusese de la început.
Răspunsul lui Torin l-a făcut pe Trai să zâmbească, fără să vrea, cu o bucurie copleșitoare, pentru că și el voia să-l aleagă pe Torin. Totuși, Trai s-a compus repede, păstrând o expresie serioasă pentru a evita să fie prins de Torin.
- Dar am auzit că al doilea tânăr Stăpân te place. Dacă îl alegi, dorința celui de-al doilea tânăr Stăpân se va împlini imediat, spuse Trai, încercând să aprecieze reacția lui Torin.
„...” Torin nu a răspuns, sprâncenele lui frumoase s-au încruntat în timp ce reflecta la întreaga situație.
- Nu te-ai gândi să te răzgândești și să-l alegi pe al doilea tânăr maestru? Trai spera în secret la un răspuns pozitiv, întrebându-se care va fi. Oare va fi ceea ce spera?
- Nu, eu îl aleg întotdeauna pe al treilea tânăr Stăpân, și-a reafirmat Torin răspunsul cu o voce fermă.
Motivul inițial al lui Torin pentru alegerea celui de-al treilea fiu a fost speranța că al treilea fiu va muri, după care va fi eliberat de această familie. Totuși, dacă l-ar alege pe al doilea fiu, ar trebui să îndure să rămână aici mult timp. Prin urmare, Torin a rămas ferm în alegerea celui de-al treilea fiu, conform planului său inițial.
- E bine că poți alege pe cineva de care îți place, zâmbi Trai, încântat de răspunsul primit de la Torin.
Determinarea neclintită a lui Torin de a-și menține răspunsul a limpezit îndoielile persistente ale lui Trai. Trai a ajuns la concluzia că lui Torin îi plăcea cu adevărat, motiv pentru care nu se răzgândise niciodată. Prin urmare, era gata să îl aleagă pe Torin.
- E foarte târziu acum. Ar trebui să te duci acasă și să te odihnești puțin.
- Da, dădu Torin din cap în semn de aprobare, pentru că trebuia să se trezească devreme a doua zi ca să participe la evenimentul de alegere a unui partener.
- Ne vedem mâine.
- Vii să mă vezi mâine?
- Da, cu siguranță ne vom vedea mâine.
Imediat ce Trai termină de vorbit, se întoarse și plecă imediat cu un zâmbet fericit, lăsându-l pe Torin stând acolo nedumerit. Trai era nerăbdător ca ziua de mâine să sosească repede, pentru că voia să-și aleagă singur partenerul.
Capitolul 11
ADEVARATA IDENTITATE A SOȚULUI
Sala mare era plină de gărzi, deoarece astăzi era ziua ceremoniei de pețire, la care au participat conducătorul familiei Akkaraworakul și cei patru fii. Prin urmare, securitatea trebuia să fie extrem de strictă.
Torin privi în jur cu un amestec de entuziasm și anxietate, deoarece astăzi era o zi importantă pentru alegerea unui partener. Era hotărât să-l aleagă pe al treilea tânăr Stăpân, dar nu știa dacă va fi ales și el și nu se putea abține să nu simtă neliniște.
- Liderul a sosit, a anunțat garda cu voce tare, făcându-i pe toți să stea nemișcați și să se pregătească calm să-l întâmpine pe liderul familiei.
Figura înaltă și impunătoare a lui Badin a intrat, cu o atitudine serioasă și demnă, potrivită capului familiei Akkaraworakul. Torin a simțit o briză răcoroasă care însoțea aura autoritară a lui Badin, făcându-i pe toți să se cufunde într-o liniște tăcută.
Torin se simțea intimidat de lider, dar curiozitatea îl împiedica să ridice privirea. A văzut spatele lui Badin doar pentru că îl zărise doar după ce Badin trecuse deja. Torin i-a văzut apoi pe cei patru tineri stăpâni ai familiei care mergeau în spatele lui Badin.
- Ce?! O exclamație surprinsă a răsunat când Torin și-a îndreptat privirea către al treilea tânăr Stăpân și s-a trezit față în față cu Trai. Ochii lui frumoși s-au mărit de surpriză, deoarece persoana din fața lui era garda de corp Tul, în loc de al treilea tânăr Stăpân.
Fața lui frumoasă era plină de confuzie și nedumerire în legătură cu motivul pentru care al treilea tânăr Stăpân nu participase la eveniment, ci trimisese în schimb o gardă de corp în locul lui. Trai a întâlnit privirea lui Torin, i-a oferit un zâmbet dulce, apoi a trecut pe lângă el spre poziția care i-a fost atribuită.
Multe întrebări i-au trecut prin minte lui Torin. Se simțea atât de confuz și voia să spună ceva, dar cei patru tineri Stăpâni își ocupaseră deja locurile, așa că nu avusese încă ocazia.
- Salutați-l pe liderul familiei! a anunțat cu voce tare șeful gărzilor, instruindu-i pe toți să se încline în semn de respect în fața lui Badin.
- Nu e nevoie de formalități, hai să începem. Badin nu a fost prea strict în privința ceremoniei, deoarece astăzi era evenimentul de alegere al fiilor săi și voia ca toată atenția să fie concentrată asupra copiilor săi.
- Puteți să începeți alegerea?
Ceremonia de potrivire a început, fiecare finalist alegând Stăpânul pe care îl dorește săi fie soț. După aceea, fii săi vor avea dreptul să își aleagă propriul partener.
- Permiteți-mi să încep cu al treilea tânăr Stăpân, a anunțat supraveghetorul ordinea de selecție, începând cu Trai.
Când garda a anunțat oficial începerea ceremoniei, Trai a pășit în față de pe scaunul său pentru a se dezvălui ca fiind al treilea fiu. Torin l-a privit pe Trai surprins și confuz, întrebându-se de ce Tul, garda de corp, stătea în poziția celui de-al treilea fiu în ziua ceremoniei de potrivire.
- Oricine dorește să-l aleagă pe al Treilea Tânăr Stăpân, vă rog să pășească înainte, a anunțat garda, invitându-i pe cei care îl aleseseră pe al Treilea Tânăr Stăpân să se apropie.
- Cine ar îndrăzni să-l aleagă? O șoaptă înăbușită s-a răspândit prin grupul de participanți.
- Așa este, dacă se căsătorește, probabil va ajunge văduv, a adăugat o altă voce.
Zvonurile despre al treilea tânăr stăpân al familiei, grav bolnav și aproape pe moarte s-au răspândit la toată lumea, făcându-i să ezite să-l aleagă. Cu toate acestea, zvonurile despre boala sa l-au determinat în cele din urmă pe Torin să-l vizeze pe al treilea tânăr Stăpân.
Torin a rămas confuz și uluit de apariția gărzii de corp a lui Tul, dar a trebuit să-și urmeze planul inițial și a plecat să declare că l-a ales pe al treilea tânăr Stăpân.
- Hei! Cum îndrăznești să-l alegi? O exclamație șocată a răsunat după ce toată lumea l-a văzut pe Torin pășind înainte pentru a-l alege pe al treilea tânăr Stăpân.
- Din moment ce există un singur candidat, depinde de acceptarea celui de-al treilea tânăr Stăpân, nu-i așa? Gardianul a continuat imediat ceremonia pentru a preveni orice bârfă.
- Bine, și eu o îl aleg pe el.
Trai a fost de acord imediat să accepte propunerea lui Torin fără ezitare. Își pregătise răspunsul dinainte, deoarece cu o zi înainte îl testase pe Torin și ajunsese la concluzia că el îl plăcea cu adevărat. Și Trai însuși îl plăcuse pe Torin încă de la prima lor întâlnire, așa că nu exista niciun motiv să refuze.
- Felicitări, tinere Stăpân, pentru că ți-ai găsit o soție, a spus garda, exprimându-și felicitările.
Torin fusese ales drept partener a celui de-al treilea tânăr Stăpân, dar a rămas confuză și nedumerit, stând acolo în același loc. Trai s-a apropiat apoi de Torin pentru al duce înapoi în poziția celui de al treilea tânăr maestru, împreună cu el.
- Poți lua singur decizia? spuse Torin printre dinți, asigurându-se că doar cei doi puteau auzi. Torin înțelegea că garda de corp a lui, Tul ar putea fi acolo să-l reprezinte, dar nu credea că o gardă de corp ar avea dreptul să aleagă o soție pentru al treilea tânăr maestru.
- Mi-am făcut alegerea. Hai să mergem, a confirmat Trai că l-a ales pe Torin înainte de a întinde mâna să îl ia de mână.
- Da, răspunse Torin, încă nedumerit, și își puse mâna pe mâna mare a lui Trai.
Văzând că Torin era încă confuz, Trai l-a luat de mână și l-a condus înapoi la poziția celui de-al treilea tânăr Stăpân. Odată ce s-au întors la locurile lor, Torin a pus repede întrebări sperând să-i lămurească imediat confuzia.
- E adevărat că al treilea tânăr maestru este atât de grav bolnav încât a trebuit să trimită o gardă de corp în locul lui? întrebă Torin, nedumerit de ce o gardă de corp participa la un eveniment atât de important în locul lui.
- Nu sunt aici să înlocuiesc pe nimeni.
- O, de ce nu este aici al treilea tânăr Stăpân?
- Eu sunt al treilea tânăr Stăpân, și-a afirmat clar Trai statutul.
- Ce?! a exclamat Torin tare, extrem de șocat.
Torin crezuse întotdeauna că Tul era garda de corp, acționa ca înlocuitor pentru al treilea tânăr Stăpân, deoarece acesta ar putea fi prea bolnav pentru a participa. Dar persoana care stătea în fața lui pretindea acum că este al treilea tânăr Stăpân.
- E vreo problemă? întrebă Badin, întorcându-se să se uite, deoarece exclamația lui Torin era atât de puternică încât toată lumea a trebuit să se uite.
- Nimic, tată. Îmi cer scuze, i-a răspuns Trai repede lui Badin, cerându-și scuze în numele lui Torin pentru că a făcut gălăgie și a perturbat procesul de selecție.
Torin și-a plecat repede capul ca să-și ceară scuze tuturor, acoperindu-și gura cu mâna pentru că scosese din greșeală o exclamație zgomotoasă. Torin mai avea multe întrebări pe care voia să le discute cu Trai, dar, din moment ce erau în procesul de alegere a unui partener, nu putea decât să stea liniștit și să-și păstreze întrebările pentru el deocamdată.
În timp ce ceilalți domni își alegeau partenerii, Torin nu mai acorda atenție. Stătea doar holbându-se la Trai, copleșit de întrebările pe care voia să i le pună cât mai curând posibil.
Ceremonia de potrivire a continuat până când toate cuplurile au fost alese, evenimentul fiind astfel încheiat. Persoanele selectate au fost apoi escortate de gardieni pentru a se pregăti, a se curăța și a se îmbrăca corespunzător rolului lor. Acest lucru l-a lăsat pe Torin fără ocazia să vorbească cu Trai.
Odată ce au fost cu toții îmbrăcați și gata, cei trei soți aleși s-au așezat în camera de recepție, așteptând momentul în care să fie prezentați tânărului Stăpân. În timpul așteptării, au avut timp liber să stea de vorbă.
- Ai vrea să stai aici, P’Tor? l-a întrebat Torin pe Tor, care stătea lângă el, din curiozitate, pentru că Tor era atât de tăcut încât nu-l putea descifra.
- Nu vreau să rămân, dar nici nu vreau să plec, răspunsul ambiguu l-a lăsat pe Torin nedumerit.
- De ce?
- Nu-mi place aici, dar probabil e mai bine decât afară.
- Și Jean? După ce primi un răspuns de la Tor, Torin se întoarse să-i ceară părerea lui Jean.
- Sunt la fel ca P’Tor. Și tu ce faci, Rin? Vrei să rămâi aici? În loc să răspundă la întrebare, Jean l-a întrebat pe Torin.
- Voi pleca de aici, a spus Torin cu o hotărâre fermă. Alegerea lui fusese pe baza unui plan de reducere a datoriilor, iar următorul său obiectiv era să aștepte ca Trai să moară, ca să poată fi liber de această familie.
- O, de ce? întrebă Tor, nedumerit, pentru că i se părea că lui Torin îi plăcea al treilea tânăr Stăpân. Tor își zise că, dacă nu-l plăcea cu adevărat, nu ar îndrăzni să-l aleagă. Și Torin a fost singurul care l-a ales pe al treilea tânăr Stăpân.
- Sunt atât de multe lucruri pe care nu le-am făcut afară. Nu vreau să fiu blocat în această cușcă pentru totdeauna. Vreau să călătoresc liber prin lume, și-a explicat Torin motivele. Tor și Jean au avut o soartă similară și ei se cunoșteau de ceva vreme, ceea ce l-a făcut pe Torin să se simtă confortabil să-și împărtășească gândurile.
- Înțeleg, a răspuns Tor cu înțelegere. Torin era încă tânăr și probabil că existau multe lucruri distractive pe care nu le încercase încă, așa că voia să plece.
- Sper să poți ieși de aici, a spus Jean încet. Nu era ușor să părăsești această familie.
- Vă rog, toți trei, i-a invitat garda pe cei trei bărbați, deoarece venise timpul să-i însoțească pe cei trei tineri stăpâni la casele lor.
Când garda a venit să-i cheme, conversația dintre cei trei a trebuit să se termine aici. Trebuiau să se despartă și să călătorească spre casa tânărului Stăpân.
Gărzile l-au dus pe Torin la casa celui de-al treilea tânăr Stăpân, o casă mare cu care Torin era destul de familiarizat, deoarece mai fusese înăuntru de multe ori înainte.
- Îmi iau rămas bun acum, spuse garda care îl însoțise pe Torin în fața casei tânărului Stăpân, apoi își ceru imediat scuze pentru a pleca.
- Stai puțin, nu ai de gând să mă însoțești înăuntru? a strigat Torin, oprindu-l pe gardian pentru că nu voia să intre singur.
- Nu. Vă rog să intrați singur.
- De ce?
- Al treilea tânăr Stăpân nu permite nimănui să intre în casă, în afară de khun Torin.
- O, mulțumesc că m-ai adus cu mașina, a răspuns Torin, înțelegând.
În tot acest timp, Torin se strecurase pe ușa din spate. Prin urmare, era entuziasmat, pentru că astăzi era prima dată când intra în casă pe ușa din față, în calitate de soție a celui de-al Treilea Tânăr Stăpân.
Capitolul 12
LOC FAMILIAR
Torin a înaintat cu pași mari spre ușa din față a casei mari și, în acel moment, ușa s-a deschis fără ca Torin să fie nevoit să facă nimic. Ușa mare s-a deschis larg, iar Trai a ieșit să-l întâmpine cu un zâmbet.
- Ești aici? Trai îl salută pe Torin prietenos.
- Da, Torin și-a coborât privirea, simțindu-se stânjenit. Deși fusese în casa asta de multe ori, de data aceasta venise într-o altă calitate.
- Hai să intrăm.
Trai l-a condus în casa mare, iar Torin l-a urmat ascultător. La intrare, s-a trezit într-un hol mare unde Trai îl dusese anterior pe Torin să-i trateze rănile.
- Probabil că ești deja familiarizat cu această casă, așa că nu trebuie să o prezint, nu-i așa?
- Da.
- Poți locui aici cum dorești și poți folosi toate camerele, cu excepția subsolului. Intrarea în subsol este strict interzisă. Ai înțeles?
- Înțeleg, dădu Torin din cap în mod repetat.
Întrucât Torin trebuia să locuiască în această casă cu Trai, voia ca acesta să se simtă confortabil, așa că i-a permis să folosească liber fiecare zonă a casei. Cu toate acestea, trebuia să traseze limite clare de la început, interzicându-i lui Torin să intre în zonele sale interzise pentru a preveni probleme viitoare.
- Nu e ora mesei acum, dar am pregătit ceva special pentru ați ura bun venit astăzi, a spus Trai, aducând o farfurie cu cartofi prăjiți de casă pentru Torin. Torin îi spusese că iubește mâncarea prăjită, așa că a vrut să-i pregătească mâncarea preferată pentru al întâmpina în prima zi acasă.
- Mulțumesc. Pot să încep să mănânc acum? Ochii lui rotunzi s-au mărit de entuziasm la vederea mâncării sale preferate.
- Cum să nu.
Înainte, Torin încă se obișnuia cu noul lui statut în această casă, dar vederea mâncării prăjite l-a readus la starea lui de altădată. Torin și-a întins mâna, a luat o furculiță și a început imediat să mănânce cartofii prăjiți.
- Hehe, chicoti Trai cu afecțiune în timp ce privea cum obrajii lui Torin se umflau după ce lua îmbucături copioase de mâncare.
- Nu ai de gând să mănânci? Torin ridică privirea și îl întrebă politicos pe Trai.
- Nu, clătină Trai ușor din cap în semn de refuz.
În mod normal, Trai nu ar mânca mâncare nesănătoasă. Nu voia deloc să mănânce această mâncare prăjită, dar a făcut-o special pentru Torin, pentru că era mulțumit doar să-l vadă pe Torin savurând-o.
- Când te-ai alăturat familiei, probabil va trebui să lași totul în urmă, nu? Dacă ai nevoie de ceva sau îți lipsește ceva, pur și simplu fă o listă.
- Voi primit totul?
„...” Trai a dat din cap în semn de răspuns.
Torin a luat hârtia și pixul din fața lui și a scris ce își dorea. Tot ce a scris era o listă de dulciuri, pentru că nu le mâncase de mult timp.
- Cum e mâncarea de obicei aici? Torin ridică privirea și îl întrebă pe Trai.
- Bucătarul îți va pregăti toate cele trei mese.
- Bine, se simți Torin ușurat, pentru că testul de gătit îl făcuse să se teamă că, dacă ar veni să locuiască aici, ar trebui să își asume responsabilitatea de a găti.
- Da. Avem o regulă aici să servim mâncarea exact la timp. Ești de acord cu asta?
- Nicio problemă. Pot cere orice mâncare.
Torin dădu din cap în semn de aprobare în timp ce își nota ce voia. Trai așteptă fără să-l grăbească în vreun fel. Pur și simplu aștepta ca Torin să termine de scris și de mâncat înainte să înceapă să discute despre problemele lor nerezolvate.
- Ai terminat de mâncat? a întrebat Trai când a văzut că farfuriile erau goale.
- Am terminat. Sunt foarte sătul. Un zâmbet fericit după ce savurase o masă delicioasă se ivi pe chip.
- Ce-ar fi să vorbim puțin despre al treilea tânăr Stăpân? a început Trai, mergând direct la subiect, fără a ocoli subiectul.
- Da.
- Permiteți-mi să repet că sunt într-adevăr al treilea tânăr Stăpân și trebuie să-mi cer scuze că nu ți-am spus mai devreme, și-a reafirmat Trai cu seriozitate statutul înainte de a-și oferi sincer scuze.
- De ce nu mi-ai spus? a întrebat Torin, încă nedumerit.
- Păi, nu ai întrebat.
- E adevărat, dar ar fi trebuit să-mi spui.
- Dacă îți spuneam, mă tem că nu ai mai îndrăzni să vi la mine.
Inițial, Torin l-a abordat pe Trai pentru a aduna informații despre al treilea tânăr Stăpân, motiv pentru care acesta se afla într-o situație în care nu-și putea dezvălui identitatea. Trai se gândi că, dacă și-ar fi dezvăluit adevărata identitate de la început, Torin nu ar fi îndrăznit niciodată să se mai apropie de el.
- Ești supărat pe mine? întrebă Trai, observând că Torin stătea tăcut.
- Nu sunt supărat, Torin nu era furios, era doar surprins și nu știa cum să reacționeze când garda de corp Tul s-a dovedit a fi al treilea fiu, cel căruia îi ceruse informații tot timpul.
- Nu am vrut să te înșel.
- Înțeleg. Nici eu nu port ranchiună. Așa că hai să încheiem asta aici.
- Bine.
Torin nu era deranjat de faptul că Trai era al treilea fiu și a reușit să încheie cu ușurință discuția cu doar câteva propoziții de conversație.
După ce a discutat și a înțeles toate detaliile, inclusiv regulile casei, a venit timpul să se odihnească. Trai l-a condus pe Torin la etajul doi pentru a-i arăta dormitorul.
Torin l-a urmat pe Trai în dormitorul spațios, decorat simplu în negru și gri. Privirea lui Torin a măturat camera, observând urme ale locuinței lui Trai.
- Dormitorul nostru.
- Ce?! Împărțim dormitorul? Ochii rotunzi ai lui Torin s-au mărit de surpriză, pentru că nu crezuse niciodată că va trebui să împartă o cameră cu Trai și chiar să doarmă în același pat așa.
- Da, a dat Trai din cap ca răspuns.
- Casa asta e atât de mare, nu sunt camere disponibile și pentru mine?
- Da, dar din moment ce suntem un cuplu, trebuie să dormim în aceeași cameră.
- Ăă, da, a bâlbâit Torin, dându-și seama brusc că acum era partenerul lui Trai.
Dacă Torin ar fi cerut un dormitor separat, ar fi stârnit imediat suspiciuni, întrucât Trai îl alesese cu adevărat ca partener. Totuși, Torin l-a ales pe Trai doar pentru că spera la moartea lui Trai, astfel încât să poată fi liber, și nu a luat în considerare faptul că va trebui în cele din urmă să împartă un dormitor cu el – realizând că probabil este prea târziu acum.
- Atunci mă duc să fac un duș mai întâi, a spus Torin, simțindu-se stânjenită, și a fugit repede în baie.
- Da, articolele de pe tejghea sunt disponibile pentru utilizare.
Trai a pregătit deja toate hainele și lucrurile personale pentru Torin. Trai este foarte protector cu spațiul său personal, dar acum este gata să-l împartă cu Torin, ceea ce este un semn că Trai începe să se deschidă față de el.
Cerul era lipsit de lumină, lăsând în urmă doar întuneric, indicând că era noapte târziu. Trai și Torin stăteau împreună pe un pat mare. Torin stătea înțepenit și stângaci, neștiind cum să se comporte dormind așa cu Trai.
Trai s-a întors cu fața spre Torin înainte de a-și întinde brațul spre el. Apropierea bruscă a lui Trai l-a speriat pe Torin, făcându-l să îmbrățișeze rapid pătura .
- Nu! a strigat Torin tare, oprindu-l pe Trai când acesta se aplecă spre el.
- Ce? Trai se uită în jos la persoana de sub el, uluit de strigătele puternice și bruște ale lui Torin la adresa lui.
- Ce ai de gând să faci?!
- Sting lumina, Trai arătă spre veioza de lângă Torin.
Torin a privit degetul lui Trai spre lampă și s-a simțit jenat pentru că își imaginase lucruri. Fața lui Trai era plină de confuzie, în timp ce Torin era cuprins de rușine. În dormitor s-a așternut o liniște stânjenitoare; nimeni nu a scos un cuvânt.
- Îți place să dormi cu luminile aprinse? a întrebat Trai, rupând tăcerea stânjenitoare.
- Nu, o sting eu, a întins Torin mâna și a stins imediat lampa.
Torin a stins lumina și apoi s-a întins la loc în locul lui, cu fața roșie de jenă că crezuse din greșeală că Trai avea să-l atingă.
- Nu trebuie să-ți faci griji, i-a spus clar Trai lui Torin, înțelegând situația care tocmai se produsese.
- Da.
- Dacă nu ești pregătit, nu-ți voi face nimic, așa că nu trebuie să-ți faci griji.
- Mm, a răspuns Torin înțelegător, trăgând pătura ca să-și acopere fața, extrem de jenat.
- Noapte bună, spuse Torin, făcându-l pe Trai să nu poată rezista sentimentului de afecțiune, așa că întinse mâna și mângâie capul lui Torin prin pătură.
- Noapte bună, s-a auzit o voce dulce.
După ce Trai a promis că nu va face nimic, anxietatea lui Torin s-a ușurat. Odată ce Torin s-a relaxat, nu i-a luat mult timp să adoarmă în noaptea aceea.
Capitolul 13
INVESTIGAREA BOLII
Torin s-a trezit devreme și nu l-a găsit pe Trai lângă el. Trai s-a ridicat repede, a făcut duș și s-a îmbrăcat pentru a coborî. Când Torin a ajuns în sufragerie, a găsit multe feluri de mâncare așezate pe masă.
- Uau, totul arată atât de delicios! Ochii lui frumoși au strălucit la vederea abundenței de mâncare din fața lui.
Torin se așeză pe un scaun, dar nu începu încă să mănânce, gândindu-se că ar trebui să-l aștepte pe Trai să sosească. Ochii lui frumoși erau ațintiți asupra mâncării și înghiți în sec de foame.
Au trecut câteva minute până când Trai a apărut în sfârșit în sufragerie. Torin a zâmbit, încântat că era pe punctul de a mânca.
- Îmi pare rău, am uitat să-ți spun să nu mă aștepți. Data viitoare, poți mânca tu primul, a spus Trai, așezându-se pe scaunul din fața lui Torino.
- Dar ai spus că există reguli aici, nu-i așa?
- Regula este ca bucătarul să servească mâncarea la timp, iar în afara acestor ore nu se vor mai servi feluri principale. Cât despre ce vei face la masă, simte-te ca acasă, pentru că suntem doar noi doi, i-a explicat Trai lui Torin.
- Dar... Torin ezită și nu dădu un răspuns definitiv. Torin voia să respecte regulile familiei de teamă să nu fie pedepsit mai târziu.
- De când respecți regulile?
- He he, își scărpină Torin obrazul, jenat pentru că era exact așa cum spusese Trai. Chiar în prima zi, Torin începuse deja să încalce regulile și să depășească limitele.
- S-ar putea să mă prind în muncă și să nu pot ieși la prânz, așa că nu ezita să mănânci mai întâi.
- Da, a răspuns Torin, înțelegând.
Întrucât Trai însuși îi dăduse lui Torin permisiunea să se așeze confortabil, Torin a mutat farfuria cu carne în fața lui înainte de a muta în schimb farfuria cu legume mai aproape de Trai.
- Mănâncă niște legume, a spus Trai, servindu-i niște legume lui Torin.
- Nu vreau să-ți iau lucrul tău preferat.
- Hehe, chicoti Trai, amuzat de cuvintele lui Torin.
Torin se bucura de micul său dejun delicios, iar Trai îi servea încontinuu mâncare. De obicei, Trai mânca mese simple, dar astăzi ordonase bucătarului să adauge mai multe feluri de mâncare în meniu, astfel încât Torin să poată avea o varietate mai mare de mâncare.
După ce Torin se sătură, se lăsă pe spate în scaun, ochii lui frumoși privindu-l pe Trai, care stătea în fața lui. Deodată îi veni un gând, dar ezită, neștiind cum să-l întrebe pe Trai.
- Hai, întreabă, spuse Trai, observând că Torin se holba neîncetat la el și se hotărî să inițieze conversația.
- N-am spus încă nimic.
- Se vede pe fața ta că ai ceva să mă întrebi, nu-i așa?
- Da, mă întrebam dacă nu cumva casa asta are gărzi de corp? Torin începu cu o întrebare superficială, pentru că încă nu putuse întreba despre boală.
- Nu am.
- De ce?
- Prefer să fiu singur, și-a declarat Trai adevăratul motiv.
- Ah, nu-i de mirare că toată lumea spune că ești introvertit.
Torin începea să înțeleagă de ce răspândeau oamenii atâtea zvonuri despre Trai. Probabil pentru că puțini oameni îl întâlniseră personal pe Trai, așa că își imaginau singuri lucrurile.
- Ce spun oamenii despre mine?
- Păi…
Torin ezită, încercând să se hotărască ce poveste să spună. Se gândi că nu ar fi potrivit să răspândească zvonuri despre boala lui acum, întrucât fusese acolo doar de o zi. Prin urmare, încercă să găsească cele mai blânde cuvinte posibile.
- Am auzit că liderul familiei are o grijă specială pentru tine, până în punctul în care nici măcar nu te lasă să pleci nicăieri.
„...” Trai a ascultat cu atenție fără să răspundă.
- E adevărat? Torin a profitat de ocazie pentru al întreba pe Trai direct.
- Pur și simplu nu vreau să plec nicăieri. Tatăl meu nu este posesiv și nu mă obligă să stau acasă tot timpul.
- A, înțeleg, a răspuns Torin, înțelegând motivul.
Torin își dăduse seama că retragerea socială a lui Trai era propria lui preferință, așa că zvonurile despre faptul că era retras probabil erau neadevărate. Cu toate acestea, Torin tot nu îndrăznea să întrebe despre zvonurile bolii lui Trai.
Torin se întreba de ce Trai părea atât de normal. Trai nu dădea niciun semn al bolii despre care auzise Torin. După ce s-a gândit o vreme, Torin și-a dat seama că oamenii bolnavi probabil nu vor să-și arate slăbiciunea, iar Trai probabil doar se prefăcea a fi puternic și sănătos.
- Bine, am înțeles, a murmurat Torin după ce a găsit singur răspunsul.
- Ce înțelegi? întrebă Trai, auzindu-l pe Torin vorbind singur.
- Înțeleg că nu-ți place să ieși din casă.
- Um.
Torin a inventat o scuză pentru că era imposibil să spună adevărul acum. Trai a răspuns fără să pună întrebări, ceea ce l-a ușurat pe Torin că Trai nu a insistat mai mult.
- Am uitat să-ți spun că trebuie să mergi la antrenament în curând, l-a informat Trai pe Torin despre programul ei pentru ziua respectivă.
- Ăă? Ce fel de antrenament? Fața frumoasă și-a înclinat capul, privindu-l pe Trai, așteptând un răspuns.
- Antrenament conform standardelor familiei.
- Ce?! Nu-mi spune că trebuie să învăț bunele maniere, gătit, cusut, brodat și toate cele? a exclamat Torin tare, șocat.
- Nu e chiar așa, spuse Trai, chicotind văzând expresia panicată a lui Torin.
- A, și ce trebuie să studiez?
- Doar abilități de bază de autoapărare.
- O, ce ușurare, și-a dus Torin mâna la piept, simțindu-se ușurat că nu va trebui să ia cursuri de etichetă sau de gătit.
- Antrenează-te din greu, l-a avertizat Trai, sperând să-l ajute pe Torin, pentru că dacă se antrena cu sârguință conform programei, i-ar fi de folos.
- Înțeleg. Dar unde este bucătăria principală?
- De ce întrebi?
- Doar întrebam, voiam să aflu mai multe despre lucrurile de pe aici.
- Hehe, o vrei să găsești ceva de mâncare, nu-i așa?
- He he, da, s-a gândit Torin că ar trebui să încerce să se împrietenească puțin cu bucătarul, ca să poată mânca delicios în fiecare zi și, mai important, să poată aduna informații.
- Bine. Bucătăria e în spatele casei, înainte de sala de sport. A răspuns Trai.
- Mulțumesc.
Trai s-a hotărât să-i spună lui Torin unde se află bucătăria. Dacă nu i-ar fi spus, probabil că Torin ar fi mers să o caute singur oricum, așa că era mai bine să-i spună dinainte, ca să-l scutească pe Torin de efortul de a se plimba prin toată proprietatea.
Torin s-a îndreptat spre locul despre care îi spusese Trai mai devreme. La sosire, a găsit o bucătărie mare plină cu echipamente și ingrediente pentru gătit.
- Bună, a treia noră. Te pot ajuta cu ceva? Văzându-l pe Torin apărând, bucătăreasa s-a dus repede să îl întâmpine cu un zâmbet dulce și prietenos.
- Noră? Spune-mi doar Rin. Torin nu era obișnuit să fie numită „a treia noră”, dar aici trebuia să li se adreseze în funcție de statutul lor.
- Nu, nu e potrivit, a refuzat repede bucătăreasa.
- Dar nu-mi place să fiu numită «a treia noră». Of. Hai să nu mai vorbim despre asta. Am vrut să discut despre mâncare cu mătușa.
- E vreo problemă cu mâncarea? Bucătăreasa și-a șters transpirația de pe frunte cu mâna, îngrijorată că mâncarea pe care o pregătise în acea dimineață ar putea nu fi pe gustul său.
- Nu e nicio problemă. Am vrut doar să spun că mâncarea a fost delicioasă, Torin a făcut repede un gest cu mâna pentru a o liniști pe bucătăreasă, împiedicând-o să înțeleagă greșit intenția lui. În realitate, venise să-i facă complimente pentru mâncare.
- Dacă mâncarea este pe gustul celei de-a treia noră asta mă face fericită, a spus bucătăreasa, oftând ușurată că nu fusese mustrată.
- Nu e doar că are un gust bun, mâncarea e incredibil de delicioasă! Dar e păcat... O expresie tristă i-a licărit în ochii frumoși în timp ce se bosumfla, arătând cam copilăresc.
- Ce regretă a treia noră?
- E păcat că nu există mâncare prăjită. Chiar voiam pui prăjit. Poți să-mi faci, mătușă? Ochii lui erau imploratori, plini de dor pentru mâncarea lui prăjită preferată.
- Meniul zilnic trebuie revizuit și aprobat de familie în prealabil. Eu nu pot adăuga singură alte preparate.
Bucătăreasa i-a explicat procesul de adăugare a felurilor de mâncare în meniu, deoarece nu putea face ce dorea. Familia avea proceduri stricte pentru a asigura siguranța membrilor săi.
- Uau, chiar e un proces atât de complicat? Se pare că meniul pentru al treilea tânăr Stăpân va trebui pregătit special, nu-i așa?
- Eu gătesc întotdeauna ceva special pentru fiecare.
- Dar meniul pentru khun Trai necesită o atenție specială la detalii, din moment ce nu se simte bine? Torin a înțeles că adăugarea de preparate în meniu după bunul plac nu mai era o opțiune, așa că și-a schimbat ținta și a întrebat-o subtil despre boala lui Trai.
- O, nu! Este bolnav al Treilea Tânăr Stăpân? Expresia ei era surprinsă, ca și cum nu ar fi știut că al Treilea Tânăr Stăpân era bolnav.
- Am auzit că al treilea tânăr Stăpân este bolnav încă din copilărie, este adevărat?
- Nu, eu pregătesc mese pentru al treilea tânăr Stăpân încă de când era copil și gătesc aceleași feluri de mâncare ca și pentru ceilalți. Al treilea tânăr Stăpân nu a fost niciodată bolnav.
- A, înțeleg, dădu Torin din cap în semn că a înțeles.
Reacția bucătăresei, ca și cum nu ar fi știut de boala lui Trai, l-a surprins pe Torin, deoarece mâncarea este crucială pentru sănătate, iar bucătarul ar fi trebuit să primească instrucțiuni deosebit de stricte cu privire la dieta lui Trai.
- Dacă nu mai e nimic altceva, mă întorc la muncă acum, spuse bucătăreasa, văzând că Torin nu mai punea nicio întrebare și se scuză pentru a-și vedea de îndatoriri, altfel ar fi fost certată pentru că lenevea.
- Bine, a ieșit Torin din bucătărie, încercând să se gândească și să mediteze.
Torin era destul de sigură că bucătăreasa trebuie să fi știut despre boala lui Trai, dar familia era foarte strictă, așa că nimeni nu a îndrăznit să menționeze despre afecțiunea celui de-al treilea tânăr stăpân. Acest lucru era de înțeles, pentru că dacă bucătăreasa bârfea despre stăpânul ei, ar putea fi pedepsită de familie.
„Când va muri al treilea tânăr Stăpân?” mormăi Torin în sinea lui, nedumerit, pentru că voia să părăsească această familie cât mai curând posibil. Își dorea ca Trai să moară curând, ca să poată fi liber din acest loc.
Capitolul 14
TORTUL PRIETENIEI
Torin se prăbuși pe canapea, epuizat după antrenamentul istovitor cu gărzile. Trai se apropie și se așeză lângă Torin, oferindu-i un pahar cu apă rece ca să-și potolească setea.
- Mulțumesc, Torin acceptă apa de la Trai și o bău dintr-o înghițitură, terminând paharul.
- Ce ai exersat astăzi? a întrebat o voce gravă, întinzând mâna să-i dea ușor părul de pe chipul frumos al lui Torin, după ureche.
- Nu am apucat să învăț nicio tehnică de autoapărare astăzi.
- O, atunci de ce ești atât de obosit?
- Bodyguarzi au spus că sunt încă prea slab, așa că trebuie să încep prin a face exerciții pentru a-mi dezvolta mușchii înainte să pot învăța alte abilități.
Torin i-a povestit lui Trai evenimentele zilei, dar tonul lui semăna mai mult cu o plângere decât cu o poveste. Buzele lui frumoase s-au strâmbat nemulțumit de ordinele gărzilor care îl obligau să facă exerciții atât de intense încât brațele și picioarele îi erau complet epuizate.
- Exercițiile fizice vor fi bune pentru tine, a menționat Trai beneficiile.
- Înțeleg, a răspuns Torin, deși a mormăit doar puțin.
- Chiar dacă ești atât de obosit, mai ai energie?
- De ce? Fața frumoasă și-a înclinat capul, privindu-l pe Trai cu curiozitate, pentru că Trai vorbea de parcă ar fi vrut ca el să facă altceva.
- Tata ne invită la cină.
- Trebuie să mă întâlnesc cu khun Badin? Vocea era plină de surpriză și neliniște.
- Da.
- Trebuie să mai dau și alte teste? Fața lui Torin era plină de îngrijorare. Trecuse deja testele, fusese selectat de Trai și urmase un antrenament extenuant. Acum era convocat la o întâlnire. Cu ce altceva avea de-a face?
- Nu-ți face griji, ai trecut de toate etapele, așa că nu mai trebuie să demonstrezi nimic, explică Trai, simțind anxietatea lui Torin, ca să-i potolească grijile.
- Bine, și la ce oră trebuie să ne întâlnim cu tatăl tău?
- Întâlnirea este peste o oră.
- Bine, atunci mă duc să mă pregătesc, a spus Torin, apoi a urcat în grabă scările până la etajul doi al casei.
- Nu e nevoie să te grăbești atât de mult, s-ar putea să cazi, l-a avertizat Trai, urmându-l pe Torin, dar Torin părea să-l ignore. Torin tocmai terminase un antrenament extenuant și era leoarcă de transpirație, așa că trebuia să facă un duș și să se îmbrace corespunzător înainte de a-l putea întâlni pe liderul familiei.
Trai și Torin au ajuns la casa principală a familiei, exact la timp pentru întâlnire. Toată lumea aștepta deja în sufragerie, așa că Trai și Torin s-au grăbit să intre în sufragerie.
- Îmi cer scuze că am întârziat, le-a spus Trai tuturor celor de la masă.
- Nu e încă târziu, Anunchan se uită la ceas înainte de a vorbi, pentru că Trai sosise înainte de ora stabilită, la fel ca toți ceilalți.
- Acum că e toată lumea aici, hai să începem să mâncăm, a spus Badin.
- Da, i-a răspuns Trai lui Badin înainte de a-l lua de mână pe Torin și a-l conduce să se așeze pe locul lui.
Torin se așeză în fața lui Jean, cu Tor așezat diagonal în fața lui. Torin zâmbi, încântat să-și revadă prieteni, și ridică mâna într-un mic semn de salut. Atât Jean, cât și Tor dădură din cap în semn de aprobare, păstrând o atitudine politicoasă, incapabili să-i răspundă.
Toată lumea a început să mănânce în timp ce discutau. Ochii frumoși ai lui Torin străluceau la vederea atâtor preparate delicioase. Cu toate acestea, Torin încă se simțea nervos și nu îndrăznea să ia mâncare din vasele care erau departe, așa că a mâncat doar felul de mâncare din fața lui, care consta în întregime din legume.
- Ce mai faci Torin? îl întrebă vocea impunătoare a lui Badin pe Torin.
- Ah, e delicios, tresări silueta subțire când fu strigat pe nume. A spus Torin, fără să răspundă direct la întrebare, pentru că fusese uimit și raspunse fără să se gândească.
- Hee, nu fi nervos. Simte-te ca acasă.
- Da, a răspuns Torin înainte să-și plece capul și să se concentreze asupra mesei sale.
Torin l-a întâlnit prima dată pe Badin în ziua selecției. În ziua aceea, a simțit formidabila aură de lider a lui Badin, ceea ce l-a făcut pe Torin să se simtă intimidat și speriat. În mod normal, Torin era destul de rezervat, dar nici măcar nu îndrăznea să-l privească pe Badin în ochi.
- Nu fi nervos, Trai întinse mâna și îl ținu de mână pe sub masă.
- Da, dădu Torin din cap și îi strânge mâna bărbatului la rândul lui.
Trai a observat că Torin era neobișnuit de tăcut. A întins mâna și i-a umplut farfuria cu carne din mai multe feluri de mâncare înainte de a o pune în fața lui Torin.
- Spune-mi dacă nu e de ajuns.
- Mulțumesc, a spus Torino cu un zâmbet dulce, ca să-i mulțumească lui Trai pentru că i-a servit mâncarea.
Trai a ținut ușor mâna lui Torin pe sub masă pentru al ajuta să se relaxeze. De asemenea, Trai a continuat să-i servească lui Torin mai multă mâncare. Odată ce Torin nu a mai fost încordat, a început să mănânce cu poftă, fără să acorde atenție conversației de la masă.
După ce toată lumea și-a terminat cina, s-au ridicat cu toții și au părăsit sala de mese pentru a face alte lucruri. Torin se simțea stânjenit și nu știa ce să facă în continuare, așa că l-a urmat pe Trai peste tot.
În timp ce Trai vorbea cu Anunchan, Torin l-a zărit pe Jean ieșind dintr-o cameră și îndreptându-se în altă direcție. Torin voia să-l urmeze în curtea din spate pentru că nu avuseseră încă ocazia să vorbească la cină.
- Pot să merg să-l văd pe Jean? Torin a împins brațul puternic al lui Trai, cerându-i mai întâi permisiunea.
- Da, trebuie să vorbesc mai întâi cu tatăl meu, apoi mă voi întoarce să te iau.
- Da, dădu Torin din cap în semn de aprobare.
Cei trei tineri au fost chemați la biroul lui Badin pentru o întâlnire. Trai și Torin au trebuit să se despartă o vreme, Torin urmându-l rapid pe Jean spre grădina din spate.
Torin a ieșit în grădină și l-a găsit pe Jean stând singur într-un colț liniștit. Încântat să-și vadă prietenul, Torin s-a așezat repede lângă el.
- Cină a fost atât de tensionată, nu-i așa? a spus Torin, referindu-se la cele întâmplate.
- Hm, Jean dădu din cap în semn de aprobare.
- Unde a dispărut Tor? Torin se aplecă în față, scanând împrejurimile, dar nu-l putea vedea pe Tor nicăieri.
- Tor trebuie să aibă grijă de tânărul Stăpân.
- Apropo, cum ești în casa celui de-al doilea tânăr Stăpân? Torin a întrebat despre bunăstarea lui Jean, deoarece erau pe cale să se despartă după ce locuiseră împreună în fiecare zi.
- Bine.
- Uf, asta nu e deloc bine pentru noi, oftă Torin cu o expresie posomorâtă.
- De ce? întrebă Jean, ridicând o sprânceană spre persoana de lângă el care părea nemulțumită de viață după ce se mutase în casa celui de-al treilea tânăr Stăpân.
- Duc lipsă de libertate, trebuie să fac exerciții fizice intense, nu există gustări pentru poftele de noapte și, cel mai important, nici măcar nu pot alege ce vreau să mănânc.
Torin i-a împărtășit pe larg adevăratele sale sentimente lui Jean. Nu putea să se destăinuie nimănui altcuiva, pentru că toți cei din jurul lui erau din aceeași familie.
- Despre ce vorbiți? Înainte ca Jean să poată răspunde, o voce puternică l-a întrerupt din spate, însoțită de apariția lui Jattawa.
- Păi, doar vorbeam, Tinere Stăpân.
- Suntem o familie acum. Spuneți-mi doar Wa, le-a spus Jattawa lui Torin și Jean pe un ton prietenos. Întrucât amândoi, împreună cu Tor, deveniseră cumnați lui, voia să îi cunoască mai bine.
„...” Torin a rămas tăcut, temându-se că ar fi nepotrivit.
- Bine. Dacă nu-mi spui Nong Wa, eu nu-mi voi împărți desertul cu tine.
- Desert? Ochii lui Torin s-au mărit și s-au luminat la auzul cuvântului desert. Nu mâncase ceva dulce de zile întregi.
- Haha, ce drăguț ești! Jattawa nu s-a putut abține să nu simtă afecțiune față de Torin, care arăta ca o pisică care caută recompense. Jattawa a avut dreptate să aducă niște dulciuri cu el.
- Rin chiar poate fi cumpărat cu mâncare, a spus Jean, chicotind văzând expresia lui Torin.
- Astăzi e o masă specială, deoarece suntem cu toții împreună, așa că eu am cerut să adauge desert în meniu, Jattawa a pus farfuria cu prăjitură în fața lui Torin și Jean.
- Uau, mulțumesc, Wa, i-a mulțumit Torin înainte de a lua o mușcătură din prăjitură și a o mânca imediat.
- Cu plăcere, a răspuns Jattawa cu un zâmbet dulce, acceptând mulțumirile.
Cei trei au mâncat prăjitura în timp ce vorbeau. Prăjitura a fost primul desert pe care Torin l-a mâncat după ce s-a alăturat familiei, deoarece majoritatea felurilor de mâncare de la casa celui de-al Treilea Tânăr Stăpân erau mâncăruri sănătoase.
- Cum e viața de casnic? a întrebat Jattawa, curios și entuziasmat pentru că și el își dorea o soție, dar Badin nu i-a permis să participe.
- E în regulă, a răspuns Torin evaziv, un răspuns complet diferit de cel de care se plânsese mai devreme lui Jean.
- Dacă ai vreo problemă, poți să-mi spui, a vrut Jattawa să fie o sursă de alinare pentru noul venit. Jattawa știa că noul venit va avea nevoie de mult timp pentru a se adapta.
Torin a reflectat la viața cu Trai, care nu fusese deloc lipsită de probleme. Trai se ocupa întotdeauna de toate și pregătea totul pentru el dinainte, așa că Torin aproape că nu a trebuit să facă nimic, cu totul diferit de ceea ce își imaginase. Înainte de a se muta, Torin credea că va trebui să-l slujească pe Trai, dar realitatea era exact opusă.
Torin nu avea nicio problemă să locuiască cu Trai, dar problema cu care se confrunta acum era că era forțat să se supună unui antrenament fizic riguros de către un bodyguard crud.
- Totul acasă este perfect, dar cea mai obositoare parte este probabil exercițiile fizice și antrenamentele, a îndrăznit Torin să vorbească despre exerciții fizice pentru că nu îl critica pe Trai.
- Uau, dacă e așa, atunci și eu am trecut prin ceva similar.
- Trebuie și Wa să facă antrenamente?
- Da, nici mie nu-mi place. Vreau să fug în fiecare zi, a spus Jattawa. Fusese obligat de Badin să se antreneze încă din copilărie. Trebuia să se antreneze în abilități defensive, în mânuirea armelor și în alte abilități necesare.
- Da. Astăzi am fost obligat să fac exerciții fizice până în punctul în care abia mai am puterea să merg.
- Eu te înțeleg foarte bine cum te simți P’ Rin.
Torin și Jattawa au stat de vorbă intim, ca și cum s-ar fi cunoscut de mult timp. Jean s-a alăturat și el conversației, dar mai ales a jucat rolul unui bun ascultător, pentru că nu putea ține pasul cu conversația dintre Torin și Jattawa.
Capitolul 15
VREI SĂ O FACI?
- A expirat timpul, a protestat Torin către bodyguard în timp ce acesta atârna de o bară înaltă. Brațele lui Torin începeau să-i cedeze.
- Astăzi, a treia mea noră a avut o pauză mai lungă decât de obicei, așa că trebuie să mai stai cinci minute, a adăugat supraveghetorul, referindu-se la timpul suplimentar pe care Torrin îl avea față de pauza programată.
- Nu mai pot face asta, a sărit Torin de pe bara de tracțiuni. Dacă ar mai sta acolo, brațele lui ar fi fost prea slăbite ca să le mai folosească.
- Destul pentru azi, a spus Jattawa, care atârna de bară lângă el, sărind după Torin înainte de a se întoarce să vorbească cu bodyguardul.
Imediat, acesta a răspuns cu un:
- Da, Khun, și a ieșit din sală.
Torin ședea gâfâind greu, epuizat după ce fusese forțat să facă un antrenament riguros, Jattawa alăturându-i-se la sesiunea de antrenament de astăzi.
Jattawa nu păreau încă foarte obosit, spre deosebire de Torin, care era acum leoarcă de transpirație.
- Va fi puțin obositor la început, pe măsură ce corpul tău se va adapta, a spus Jattawa ca să-l consoleze pe Torin, pentru că mai trecuse prin asta înainte.
- Mă antrenez atât de intens ca să-l pot proteja pe al treilea tânăr Stăpân, nu-i așa? Torin, leoarcă de transpirație, era atât de epuizat încât se prăbuși înapoi pe podea.
- Mă antrenez ca să mă pot proteja, și-a corectat Jattawa neînțelegerea.
- Să te protejezi?
- Da, tata mi-a spus odată că nu știm niciodată când s-ar putea întâmpla lucruri neașteptate, așa că trebuie să fim pregătiți în orice moment.
- Înțeleg, răspunse Torin, înțelegând raționamentul lui Badin.
- Cât despre P’Trai, nu e nevoie să-l protejeze nimeni. P’Trai se poate descurca singur.
- Dar Trai nu e bolnav? Văzând o ocazie să întrebe despre boala lui Trai, Torin se ridică repede și se prefăcu că nu știe.
- Ce?! Trai e foarte puternic! a exclamat Jattawa surprins.
- O, nu este bolnav Khun Trai?
- Chiar dacă P’Trai nu iese des din casă pentru a lua vitamina D din lumina soarelui, nu se îmbolnăvește.
- A, înțeleg, a răspuns Torin, încercând să gândească.
Torin simțea că această familie își păstra secretele familiale foarte strict, deoarece, după ce încercaseră să interogheze mulți oameni, nimeni nu dezvăluise nicio informație despre boala celui de-al treilea fiu.
Torin s-a întors acasă și s-a dus direct în dormitorul lui să facă un duș și să se spele, pentru că tocmai terminase exercițiile și era transpirat. Torin s-a îndreptat spre vestiar să ia niște haine, dar înainte să poată deschide ușa văzu ușa puțin întredeschisă, Torin a zărit spatele gol al lui Trai prin deschizătură.
Torin se opri în fața ușii și privi înăuntru în tăcere, ca să nu fie observată de Trai. Ochii lui frumoși se uitau la spatele lat al lui Trai, apoi la brațele lui puternice și musculoase. Trai își ridică cămașa și o îmbrăcă în timp ce Torin încerca să-i vadă mai bine mușchii abdominali, dar Trai refuza să se întoarcă.
- Oh! Torin a încercat să se aplece în față ca să se uite, dar a estimat greșit, împingând ușa care dădea spre vestiar. Trai a terminat de îmbrăcat și s-a întors, doar ca să-l vadă pe Torin.
- S-a întâmplat ceva? Trai auzi vocea și se întoarse, mergând direct spre Torin.
- E în regulă. Am venit doar să iau un tricou, dar nu am observat că erai în vestiar. Îmi pare rău, a inventat Torin o scuză complet denaturată.
- Am terminat deja. Te pot ajuta cu ceva?
- E în regulă, mă voi ocupa singur de asta.
- Aștept jos, a spus Trai ieșind din vestiar, oferindu-i lui Torin puțină intimitate.
Torin regreta că nu putea vedea mai clar fizicul lui Trai, dar acum trebuia să se grăbească să facă duș și să se îmbrace, pentru că era aproape ora cinei.
După ce Torin a terminat de făcut duș și s-a îmbrăcat, s-a grăbit la parter. La sosire, l-a găsit pe Trai stând în fața unui raft de cărți. Torin s-a hotărât să-i testeze forța musculară.
Inspecția trebuia să fie discretă, pentru că, dacă Torin ar fi cerut să o vadă direct, nu ar fi fost suficient de subtilă. Așa că Torin a ales să meargă drept în față și să îmbrățișeze silueta înaltă din spate.
- Ce? Trai și-a întors capul surprins. A văzut că persoana care îl îmbrățișa din spate era Torin, așa că nu l-a împins.
- Pot să te îmbrățișez? a întrebat el cu o voce dulce și imploratoare.
- Da.
Trai a fost destul de surprins când Torin l-a îmbrățișat brusc din spate în felul acesta. Chiar dacă erau deja parteneri, nu mai fuseseră atât de intimi până atunci. Trai s-a simțit surprins, dar i-a permis lui Torin să-l îmbrățișeze fără a opune rezistență.
Torin și-a îngropat fața în spatele puternic al lui Trai înainte de a începe examinarea. L-a înconjurat cu brațele și i-a mângâiat ușor abdomenul, încercând să simtă dacă există mușchi abdominali definiți. Mâinile lui frumoase i-au mângâiat abdomenul lui Trai, trimițându-i fiori pe șira spinării și încordându-i imediat mușchii abdominali.
Atingerea intimă a lui Torin l-a forțat pe Trai să-i prindă mâna poznașă, oprindu-l înainte să se poată întoarce să-l înfrunte pe Torin.
- Vrei să o faci? a întrebat o voce gravă persoana din fața lui.
- Ce să fac? Torin și-a înclinat capul, părând inocent și neînțelegând ce încerca Trai să transmită.
- Din moment ce ești atât de direct, m-am gândit că vrea să facem... Trai i-a luat mâna frumoasă și i-a pus-o din nou pe abdomen, ghidând-o să îl mângâie exact așa cum făcuse Torin cu o clipă în urmă.
Dacă Torin l-ar fi îmbrățișat normal, nimeni nu s-ar fi gândit la asta, dar Torin ia mângâiat abdomenul lui Trai ca și cum i-ar fi făcut semn lui Trai că vrea să facă mai mult. În realitate, Torin voia doar să simtă puterea mușchilor.
- Ăă, nu... nu e asta. Am vrut doar să te îmbrățișez, nimic mai mult, Torin a fluturat repede din mâini și a explicat vehement pentru a corecta neînțelegerea.
- Atunci o îmbrățișare e de ajuns. Trai, primind un răspuns clar, îl trase pe Torin într-o altă îmbrățișare.
Trai era fericit că Torin începea să se apropie de el, chiar dacă era doar o simplă îmbrățișare. Trai voia să-l îmbrățișeze puțin mai mult, pentru că, cu doar un moment în urmă, doar Torin îl îmbrățișase.
- Sunt foarte obosit de la exercițiile de azi, așa că am vrut să te îmbrățișez, a spus Torin, inventând o scuză pentru a-l împiedica pe Trai să devină suspicios sau să înțeleagă greșit situația.
- Am crezut că ceri doar o îmbrățișare pentru că voiai niște mâncare prăjită, Trai a înțeles intenția lui Torin și, dându-și seama că nu se gândea la nimic nepotrivit, a schimbat subiectul la mâncare.
- Serios? Torin se desprinse din îmbrățișare și întrebă entuziasmat când îl auzi pe Trai menționând mâncarea lui prăjită preferată.
- Nu e.
- O, nu! Fața frumoasă s-a bosumflat imediat și s-a încordat când Trai i-a spulberat visul.
- Dar există carne de vită fiartă, a spus Trai, ciupindu-i în joacă nasul.
Trai și-a pus brațul în jurul umerilor lui Torin și l-a condus în sufragerie, unde o masă copioasă era deja pregătită. Cei doi au început să mănânce împreună, dar Torin încă mai avea îndoieli, deoarece nu avusese timp să examineze complet corpul lui Trai. Torin a încercat să găsească o modalitate de a întreba subtil mai departe.
- Vrei să mergem împreună la sală mâine? l-a întrebat Torin pe Trai, dorind să meargă cu el la sală pentru a-și demonstra forța fizică.
- Ce? Sprâncenele lui groase s-au ridicat surprins când l-a privit pe Torin, pentru că Torin nu-l invitase niciodată înainte.
- Eram foarte obosit de la antrenament, iar însoțitorul de la sală nici măcar nu mi-a vorbit. Poate ar fi mai bine dacă ai merge cu mine la sală, atunci aș avea cu cine să stau de vorbă.
- Am treabă de terminat mâine.
- O, atunci e în regulă.
Torin plănuia să-l păcălească pe Trai să meargă la sală pentru a-și verifica condiția fizică, dar Trai a refuzat să meargă. Acest lucru i-a dat lui Torin răspunsul că probabil Trai nu voia ca el să știe că era prea bolnav ca să facă mișcare.
Capitolul 16
VISE SPULBERATE ÎNTR-O CLIPĂ
Trai a intrat în sală și l-a găsit pe Torin făcând un exercițiu pe podea, cu un bodyguard lângă el. Văzându-l pe Trai intrând, bodyguardul s-a pregătit să-l întâmpine cu o plecăciune respectuoasă în fața celui de-al treilea tânăr Stăpân.
„…” Trai și-a dus degetul arătător la buze, făcându-i semn bodyguardului.
Acesta a înțeles și a tăcut.
Trai făcu un semn cu mâna, arătând spre ușă, lucru pe care bodyguardul îl înțelese imediat. Deși antrenamentul lui Torin nu se terminase încă, bodyguardul a executat ordinul celui de-al treilea Stăpân. Acesta s-a înclinat în fața lui Trai înainte de a se întoarce și a ieși din sală.
- Nu mai pot suporta. Au trecut deja trei minute? a întrebat cu greu Torin, care făcea planșă. Brațele subțiri îi tremurau, incapabile să mai susțină greutatea.
- Asta e tot, răspunse o voce gravă, făcându-l pe Torin să se așeze repede.
Cu o „bufnitură” puternică, Torin și-a lăsat corpul să cadă și a lovit pământul, creând zgomot.
- A, când ai ajuns? Torin s-a întors pe spate și l-a întrebat pe Trai, care stătea lângă el în locul bodyguardului.
- Chiar acum, Trai îngenunche lângă Torin și îi oferi o batistă ca să ștergă transpirația de pe chipul frumos.
- N-ai spus că ești ocupat cu serviciul astăzi?
- Mi-am terminat treaba, așa că am trecut pe la tine să te văd.
- Dacă ai fi venit mai devreme, mi-ai fi scurtat din timp, a mormăit Torin, rămânând nemișcat pe podea. Torin l-a lăsat pe Trai să-i șteargă sudoarea de pe frunte fără să opună rezistență.
- Nu am reușit să-ți scurtez din timp, dar am ceva pentru tine.
- Mâncare? Torin se ridică entuziasmat.
Trai nu a răspuns, dar i-a întins cutia cu mâncare lui Torin. Torin a luat cutia și a deschis-o imediat ca să vadă ce era înăuntru. A găsit un mantou (chiflă la abur) mare, prăjită, care l-a făcut să uite de oboseală.
- Mantou prăjit! Mulțumesc, Torin ridică privirea, întâlnindu-i privirea cu recunoștință lui Trai.
- După un antrenament obositor, ia o pauză și reîncarcă-te, a spus Trai, ciufulindu-i afectuos părul lui Torin înainte de a se ridica în picioare.
Întrucât Trai era deja la sală, simțea nevoia să facă mișcare. S-a dus direct la bandă și a apăsat butonul pentru a porni aparatul. Picioarele sale lungi au început să alerge.
Torin a continuat să stea pe podea în același loc, mâncându-și chifla aburită. Ochii lui frumoși îl priveau pe Trai și a devenit din nou curioasă de ce Trai părea atât de sănătos, fără să prezinte semne de boală. Întrucât Torin era intrigată, trebuia să găsească răspunsul. Așa că s-a ridicat și s-a dus la Trai, ținând încă chifla aburită în mână.
- Cum de ești atât de puternic? l-a întrebat Torin direct.
- Fac mișcare în fiecare zi, a răspuns Trai la întrebare în timp ce alerga confortabil pe bandă.
- Dar nu te-am mai întâlnit niciodată aici.
- Mă trezesc devreme și ies la alergat în parc în fiecare zi, dar tu nu știi pentru că încă dormi.
Toți membrii familiei insistau că nu știau nimic despre boala lui Trai și că acesta era perfect sănătos, inclusiv el însuși. Torin, stând lângă banda de alergare, voia să-l pună din nou pe Trai la încercare, așa că a întins mâna și a mărit viteza pentru a vedea dacă Trai putea face față.
- Deci, încerci să-mi faci o farsă? Trai alerga pe bandă în ritmul lui, cu sprâncenele groase ridicate de nedumerire în timp ce se uita la Torin, care continua să apese pe buton pentru a-și mări viteza.
- Vreau să știu cât de repede poți alerga.
- He he, clătină Trai din cap la năzdrăvănia lui Torin, dar nu-l certa și continuă să alerge cu aceeași viteză.
Torin l-a privit pe Trai și a fost uimit de viteza benzii de alergare. Ar fi trebuit să fii foarte puternic și să faci mișcare regulat pentru a alerga la acea viteză fără a obosi. Dacă ar fi încercat să alerge, probabil că nu ar fi rezistat nici măcar un minut înainte să renunțe.
- Nu ești deloc obosit? Vocea era plină de surpriză.
- Sunt obosit, dar pot continua să alerg cu viteza asta.
- Dar exercițiile fizice prea intense pot avea efecte negative asupra corpului tău, a început Torin, legând conversația de condiția fizică.
- Va avea un efect pozitiv.
- Dacă corpul tău nu poate face față, boala ți s-ar putea agrava, a profitat Torin de ocazie pentru a aduce imediat în discuție boala lui Trai.
- Hm? Cine e bolnav? întrebă Trai, neînțelegând ce voia să spună Thorin.
- Nu ești bolnav? Torin nu îndrăznise să întrebe înainte, temându-se că ar fi nepotrivit să investigheze trecutul lui Trai. Dar se gândea la asta zile întregi și în cele din urmă se hotărâse să întrebe direct pentru a obține un răspuns.
- Eu? Bolnav? Trai a apăsat butonul pentru a opri banda de alergare, deoarece a văzut expresia tensionată a lui Torin și s-a gândit că Torin trebuie să fi înțeles greșit ceva și a vrut să vorbească serios cu el.
- Toată lumea spune că ai fost bolnav de când erai copil, așa că familia ta nu te-a lăsat să pleci nicăieri, iar acum starea ta este critică și ești aproape de moarte, a povestit Torin, relatând ce auzise.
- Cine sunt toți acești oameni despre care vorbești? Trai, provenind dintr-o familie de care nu auzise niciodată, se întreba de unde aflase Torin vestea.
- Cei care au participat la procesul de selecție, a spus Torin.
- Of, nu m-am gândit niciodată că imaginea mea în ochii altora m-ar înfățișa ca pe cineva bolnav în fază terminală. Vocea lui Trai era nuanțată de tristețea de a fi perceput astfel.
Trai a simțit regret pentru propria imagine, în timp ce Torin era confuz și uluit de cele auzite. Torin nu putea înțelege care era cu adevărat adevărul.
- Deci nu ești bolnav?
- Nu sunt bolnav. Poți vedea cât de puternic sunt, nu-i așa? Și motivul pentru care nu am ieșit este pentru că nu-mi place agitația, așa că am ales să lucrez liniștit acasă, singur, i-a explicat Trai lui Torin întregul motiv.
„Am fost înșelat tot timpul?” mormăi Torin în sinea lui, cu o față și o atitudine ca ale cuiva al cărui suflet i-ar fi părăsit trupul.
- De ce pari atât de dezamăgit?
- Nu, mă bucur doar să știu că nu ești bolnav, Torin și-a forțat un zâmbet, dar în sinea lui plângea din greu.
Visul lui Torin s-a spulberat într-o clipă. Plănuise să scape din ghearele familiei prin moartea lui Trai, dar realitatea era că Trai era sănătos și nu era bolnav în fază terminală. Prin urmare, planul lui Torin s-a prăbușit, lăsându-l nesigur ce să facă în continuare.
După ce și-a dat seama de adevăr, mintea lui Torin a dispărut complet și nici măcar nu a mai știut când se întorsese acasă. Torin își storcea creierii încercând să-și dea seama ce să facă în continuare, pentru că planul său inițial eșuase complet și nu pregătise un plan de rezervă.
- De ce te-ai oprit? l-a întrebat Trai pe Torin, care stătea pierdut în gânduri de o bună bucată de vreme.
- Tocmai mă gândeam la ceva.
- La ce te gândești?
- Doar ipotetic, dacă aș vrea să părăsesc această familie, ar fi posibil? a întrebat direct Torin, neavând altă opțiune.
- Poți ieși, desigur. Poți oricând să ieși pentru distracție, dar va trebui mai întâi să treci prin procedurile familiale. Oriunde vrei să mergi, te voi duce.
- Nu mă refeream la asta.
- Deci, ce vrei să spui prin «a ieși»? Trai se holba la Torin, fără să înțeleagă ce încerca să spună.
- Adică o plecare definitivă. Întreb doar, ipotetic, ce s-ar întâmpla dacă cineva din familie ar fugi în secret? a întrebat Torin despre consecințele celei mai rapide metode, care era evadarea.
- Probabil ar fi prin și pedepsit.
„Pedeapsă, hm?” mormăi Torin în sinea lui, întrebându-se dacă ar putea scăpa și cât de severă ar fi pedeapsa dacă ar fi fost prins.
- Adevărul este că nimeni nu poate scăpa de unul singur. Dar când vine vorba de pedeapsă, depinde. Ar putea fi muncă silită, închisoare, tortură, dar dacă știi secrete de familie sau aduci rușine familiei, pedeapsa ar putea fi la fel de severă ca moartea, explică Trai, ca și cum ar fi simțit întrebarea din mintea lui Torin. Vocea lui profundă vorbea calm, fără să dădea niciun semn de furie, pentru că văzuse oameni pedepsiți în toate modurile imaginabile.
- Ce s-ar întâmpla dacă acea persoană nu ar ști deloc niciun secret?
- Vrei să pleci de aici? Trai a înțeles ce spusese Torin; voia să părăsească familia.
- Nu, eram doar curios, a negat Torin imediat.
Torin își dăduse seama că o evadare din familie era exclusă, deoarece știa că nu putea ieși singur. Încercă să-și găsească un nou plan, dar nu găsea nimic. Prin urmare, va trebui să îndure să rămână aici deocamdată și să aștepte o altă ocazie.
Capitolul 17
CĂUTÂND O CALE DE IEȘIRE
Torin își petrecuse întreaga noapte gândindu-se cum să gestioneze situația actuală, întrucât vechiul său plan se năruise complet. Acum, prima lui prioritate era să elaboreze o nouă strategie.
Singura modalitate la care se putea gândi Torin acum era să se prefacă bolnav, pentru că o boală gravă ar necesita internarea la spital, ceea ce ar însemna că el ar putea părăsi teritoriul familiei.
- Khun Trai, încercă Torin să strige, încercând să-l găsească pe Trai și să vadă dacă îl putea auzi.
- Da? a răspuns vocea lui Trai din baie.
- O, nu! Ajutor! Odată ce fu sigur că Trai îl auzise, Torin începu să țipe, ținându-se de burtă cu ambele brațe.
- Ce e în neregulă cu tine? Trai a auzit strigătele de durere ale lui Torin și s-a repezit din baie să îl vadă, îngrijorat.
- Mă doare stomacul atât de tare, oh, nu!
- Te doare stomacul? Poți să-mi spui unde te doare? a întrebat Trai cu neliniște pe Torin despre simptomele lui.
- Nu știu, mă doare atât de tare! Au! a gemut Torin, ghemuindu-se și îmbrățișându-se în agonie.
- Ai răbdare, mă duc să chem un doctor să te vadă, vocea lui Trai era plină de îngrijorare. După ce termină de vorbit, Trai se dădu jos din pat și se pregăti să meargă să caute un doctor, așa cum spusese.
Înainte ca Trai să poată face măcar un pas departe de pat, Torin l-a apucat de braț. Trai s-a întors să se uite la Torin, nedumerit de ce era ținut, având în vedere situația urgentă.
- Nu pleca, spuse Torin agățându-se repede de brațul lui puternic, uitând pentru o clipă de propria durere.
- Ce? Durerea a trecut? Sprâncenele lui groase s-au ridicat în timp ce se uita la Torin, care a sărit brusc din pat ca și cum durerea de stomac i-ar fi dispărut.
- Au! Mă doare! Torin se prăbuși la loc de durere, dar mâna lui dreaptă încă strângea brațul puternic al lui Trai, refuzând să-l lase să plece singur.
- Mă duc repede să chem doctorul. Stai puțin.
- Dacă te duci după el, va dura prea mult să mergi și să te întorci. N-ar fi mai bine dacă m-ai duce la un doctor în schimb? Torin a sugerat repede scuza pe care o pregătise pentru a părăsi casa.
- Cum vei ieși când te doare atât de tare?
- Sunt bine, a afirmat Torin cu o voce fermă.
- Cum ai putea îndura această durere?
- Sunt foarte bine. Dacă mergi la doctor, va dura mult până acolo și înapoi, dar dacă mă vei lua cu tine va fi mai repede.
În timp ce Torin se chinuia să-l țină pe Trai, Trai a apăsat rapid un buton de pe telefonul său pentru a da instrucțiuni. Trai nu voia să piardă timpul, pentru că își dorea ca un doctor să-l examineze pe Torin cât mai curând posibil.
- I-am ordonat bodyguardului să-l cheme pe doctor. Ar trebui să fie aici în curând.
- Ce?! Ai chemat deja un doctor? Fața lui Torin era plină de șoc, pentru că planul lui era pe cale să se năruie din nou dacă nu se ducea la doctor.
- Încă te mai doare? Trai nu a răspuns la întrebare, dar s-a așezat lângă Torin și i-a mângâiat capul ca să îl consoleze.
- Nu mai pot suporta, spuse Torin, făcând o expresie de durere.
- Nu mai poți suporta?
- Mă doare atât de tare, te rog să mă duci la un doctor.
- Ding! Un sunet de notificare s-a auzit de pe telefonul lui Trai, făcându-l să-și întoarcă imediat privirea de la Torin ca să-l verifice.
- A sosit doctorul. Mă duc jos să-l aduc, i-a spus Trai lui Torin, apoi a ieșit în grabă din dormitor și s-a dus la parter. Trai le spusese deja personalului să deschidă poarta, dar voia să coboare repede și să-l aducă pe doctor.
- Ce?! a exclamat Torin tare, complet șocat că doctorul ajunsese atât de repede acasă.
Planul lui Torin fusese din nou zădărnicit pentru că nu avea nicio șansă să plece. Darămite să părăsească familia, pentru că Torin nici măcar nu ieșise încă din dormitor, iar Trai adusese deja un doctor acasă.
Trai l-a îndemnat pe doctor să se grăbească înăuntru ca să examineze starea lui Torin, în timp ce Trai aștepta afară, temându-se că intrarea ar putea perturba examinarea doctorului.
- Bună ziua. Îmi puteți spune, vă rog, despre simptome? Medicul de familie a sosit și a început imediat să întrebe despre starea lui Torin.
„...” Torin nu a răspuns pentru că mintea i se rătăcise.
- Khun Torin, vă rog să-mi spuneți despre simptomele tale, a spus doctorul. Când Torin nu a răspuns, a întrebat din nou.
- Mă doare stomacul, i-a răspuns Torin doctorului, menționând același simptom despre care îl mințise inițial pe Trai.
- De cât timp aveți dureri? Îmi puteți spune exact unde este localizată durerea?
- Durerea vine și pleacă, e așa de ceva vreme. Mă doare pe aici, a explicat Torin, arătând spre mijlocul stomacului.
- Dacă aveți dureri în această zonă, ar putea fi un simptom de gastrită. Aveți și alte simptome, khun Torin?
- Nu.
- Atunci nu este nimic de care să vă faceți griji. Evitați doar mâncărurile picante și alimentele prăjite. Îți voi pregăti medicamentul, a rezumat doctorul starea lui Torin, care nu era foarte gravă.
- Cum de ați ajuns atât de repede, doctore? întrebă Torin, nedumerit, întrucât bănuise că i-ar lua mult timp să intre pe vastul domeniu al moșiei familiei, totuși doctorul sosise în mai puțin de cinci minute.
- Spitalul nu e prea departe.
- Un spital? Doctore nu ai venit de afară?
- Sunt medicul familie. Ești nou aici și poate că nu ai mai fost la spital până acum, dar de acum înainte, dacă ai probleme de sănătate, poți ruga garda de corp să te ducă la spital.
Conștiința lui Torin s-a îndepărtat din nou de corpul său când și-a dat seama de adevăr: planul său nu avea nicio șansă de succes de la început. Întrucât exista deja un medic de familie aici, nu era nevoie să părăsească teritoriul deloc.
- Al treilea tânăr Stăpân, totul este gata, i-a raportat doctorul lui Trai după ce a terminat de examinat.
- L-ai examinat doctore? a întrebat Trai din nou, îngrijorat pentru Torin.
- L-am examinat temeinic, khun Torin are gastrită. Luați doar acest medicament și fiți atenți la dietă și veți fi bine, a explicat doctorul, înmânându-i medicamentul.
- Mulțumesc.
După ce examinarea și consultația au fost finalizate, Trai i-a ordonat bodyguard-ului să-l însoțească pe doctor înapoi la spital. Apoi, Trai s-a întors să verifice starea lui Torin în dormitorul său.
- Ce mai faci? Încă te doare stomacul? Trai se așeză pe pat lângă Torin.
- Nu, doctorul tocmai mi-a dat medicamentul, a răspuns Torin, stând în continuare întins cu ochii închiși.
- Atunci nu te voi mai deranja. Odihnește-te.
Trai a tras pătura până la pieptul lui Torin înainte de a se ridica și a ieși din dormitor, pentru a nu-l tulbura pe Torin din somn. Trai a observat că Torin părea obosit, așa că s-a gândit că ar fi mai bine pentru el să se odihnească suficient.
Pe măsură ce se apropia seara, Torin s-a trezit simțindu-se foarte flămând. S-a ridicat din pat și s-a îndreptat direct spre sufragerie, doar pentru a-l găsi pe Trai deja așteptându-l.
- Ce mai faci? Încă te doare stomacul? Vocea gravă era plină de îngrijorare pentru Torin.
- Nu, durerea a dispărut.
- Atunci hai să luăm cina, se simți Trai ușurat văzând că Torin se simțea mai bine.
Trai i-a servit mâncare lui Torin, iar Torin a început imediat să mănânce. Torin s-a consolat gândindu-se că, deși planul său nu reușise astăzi, cel puțin mai avea multă mâncare delicioasă.
Torin trebuie să renunțe la încercarea de a scăpa de familie în acest moment. Simte că nu există nicio cale de ieșire de aici, așa că prin urmare s-a gândit că va trebui să locuiască aici deocamdată, iar apoi, dacă s-ar ivi o ocazie, va căuta o cale de ieșire.
Capitolul 18
AL CINCELEA FIU AI FAMILIEI
Trai a observat că Torin nu se simțea bine în ultima vreme și nu părea la fel de vesel. Trai bănuia că Torin era epuizat din cauza antrenamentului său intens, combinat cu o boală recentă. Așa că astăzi, Trai a decis să-l scoată pe Torin afară să se relaxeze puțin.
- Nu trebuie să mergi la antrenament astăzi, i-a spus Trai lui Torin, care se pregătea să meargă la antrenament conform programului supraveghetorului.
- Serios? Vocea lui Torin era plină de entuziasm și bucurie că nu va trebui să facă mișcare astăzi.
- Sigur.
- Nu se vor supăra pe mine?
- M-am ocupat deja de asta. Ce-ar fi să te duc într-o excursie?
- Unde mergem? a întrebat Torin entuziasmat când a auzit cuvântul „excursie”, pentru că era prima dată când Torin pleca într-o călătorie de când fusese blocat aici atât de mult timp.
- Te duc să te distrezi puțin.
Trai a strâns mâna frumoasă a lui Torin înainte de a-l trage după el. Torin nu știa unde îl ducea Trai, dar era dispus să meargă și el, pentru că se gândea că ar fi mai bine să meargă undeva decât să fie nevoit să se antreneze cu gărzile.
După o scurtă călătorie, Trai l-a dus pe Torin într-o zonă mare, împrejmuită. Torin se simțise neliniștit de când Trai folosea o mașinuță de golf pentru transport. Ajunși la destinație, Torin s-a oprit, scanând împrejurimile.
- Am ajuns.
- Aici? Fața lui Torin era plină de surpriză, amestecată cu puțină dezamăgire, pentru că Trai spusese că îl va duce într-o excursie și ea a crezut că va părăsi teritoriul familiei, doar ca să descopere că Trai îl adusese pur și simplu în curtea din spatele hotarului.
- Da, te voi duce să călărești astăzi.
- Dar nu știu să călăresc.
- Nu-ți face griji, mă ai pe mine, spuse Trai, luându-l pe Torin de mână și conducându-l în grajduri, unde erau mai mulți cai. Trai îl conduse la un cal din cel mai ascuns grajd.
Calul era înalt, musculos, cu gât gros și un cap mare, părând puternic. Blana sa scurtă, maro deschis, strălucea frumos în lumina soarelui, dându-i o nuanță aurie. Torin îl privea uimit pentru că nu mai văzuse niciodată un cal atât de frumos.
- Am adus-o pe cumnata ta în vizită astăzi. Salută-l, i-a spus Trai familiar calului din fața lui, în timp ce îl prezenta pe Torin.
„...” Calul și-a plecat capul și s-a apropiat de Torin ca și cum l-ar fi salutat, așa cum îi spusese Trai. Torin a ezitat o clipă înainte de a întinde mâna cu precauție pentru a mângâia capul calului.
- E atât de ascultător, spuse Torin, mângâind coama calului cu plăcere.
- Se pare că începe să te placă, zâmbi Trai când văzu zâmbetul lui Torin, care arăta că începea să se bucure să întâlnească acest cal.
- Cum se numește?
- Benja.
- Ah, deci e al cincilea tânăr stăpân al familiei. Auzind numele calului, care înseamnă cinci, Torin a înțeles imediat de ce Trai se referea la el cu „cumnată”.
- Da, Benja este aici de când eram copil, parcă a crescut cu noi. Așa că Wa l-a numit pe Benja al cincilea fiu al familiei.
- Ce adorabil, vocea era plină de afecțiune atât pentru persoană, cât și pentru cal. Torin și-a dat seama că și familia Akkaraworakul avea povești atât de fermecătoare.
- Hai să o scoatem pe cumnata ta la o plimbare azi, i-a spus Trai calului înainte să-l conducă pe câmpul deschis.
Înainte de a putea începe să călărească, erau necesare pregătiri. Trai a început prin a pune o pernă pe șa pentru a face mai confortabilă șederea pe spatele calului. După ce Trai a terminat de pregătit, l-a chemat pe Torin să stea lângă cal.
- Ține-te de frâie și pune-te pe scară. Te voi ajuta să te ridici.
- Da, a răspuns Torin, urmând ascultător instrucțiunile lui Trai.
- Gata? 1, 2, 3, Trai numără invers, făcându-i semn lui Torin să se pregătească înainte de a-i ridica corpul subțire în șaua calului.
- Uau, ce sus e! a exclamat Torin entuziasmat în timp ce se urca pe spatele calului, care era chiar mai sus decât își imaginase.
- Ești bine? a întrebat o voce gravă, îngrijorată că Torin s-ar putea simți prost că este călare.
- Sunt bine, dădu Torin din cap în mod repetat, ca să-l asigure că era bine.
Trai apucă frâiele și păși pe scară înainte de a se urca în șa, așezându-se în spatele lui Torin. Spatele lui Torin se apăsă pe pieptul puternic al lui Trai, făcându-l pe acesta să se aplece imediat înainte.
- Oh, vom călări împreună? întrebă Torin, surprins că Trai stătea așa în spatele lui.
- Păi, nu știi să călărești, nu-i așa? Atunci te voi învăța eu.
- Da, nu a putut răspunde Torin decât cu înțelegere.
- Nu te apleca prea mult în față. Stai drept, Trai și-a pus brațul în jurul taliei lui Torin pentru al trage înapoi în poziție verticală.
„...” Torin stătea țeapăn, simțindu-se stânjenit în timp ce Trai îi îmbrățișa talia subțire.
- Nu-ți fie frică. Relaxează-te și stai confortabil.
- Da, a răspuns Torin, dar cum putea să nu fie nervos când Trai era atât de aproape de el?
- Trebuie să ții hățurile așa, Trai i-a ghidat mâna lui Torin să prindă ferm hățurile, în timp ce el însuși ținea și el frumoasa mână a lui Torin.
După ce amândoi s-au așezat corespunzător pe spatele calului, Trai a împins ușor burta calului cu piciorul pentru a-l încuraja să înceapă să meargă într-un ritm constant și ușor.
Trai a ghidat calul să meargă încet, astfel încât Torin să se poată adapta la mișcările calului. Trai a observat cu atenție comportamentul lui Torin pentru a vedea cum se simțea în legătură cu călăria.
- Hehe, a chicotit Torin entuziasmat.
- Cum ți se pare? a întrebat Trai persoana din brațele lui.
- Se simte foarte nou.
- Nu-ți mai este frică, nu-i așa?
- Nu mi-e frică.
Tensiunea lui Torin cu Trai se diminuase pentru că acesta era atât de absorbit de călărie. Torin nu mai călărise niciodată, așa că era deosebit de uimit de fiorul de a sta pe un cal.
- Putem merge mai repede? Torin s-a întors să-l întrebe pe Trai din spatele lui, dorind să încerce să călărească mai rapid.
- Dacă ești pregătit, atunci da.
- Atunci hai să fugim! spuse o voce dulce, plină de entuziasm.
Trai l-a apucat strâns pe Torin de mâna care ținea hățurile, înainte de a lovi gamba calului cu piciorul pentru a-l îndemna să alerge mai repede. Torin l-a lăsat pe Trai să controleze calul în timp ce el se relaxa și se bucura de fiorul călăriei.
- Uau, ce repede e! a exclamat Torin, încântat și entuziasmat.
- Hehe, văzându-l fericit pe Torin l-a făcut și pe Trai să zâmbească.
- E atât de distractiv.
- Hu! Calul necheză zgomotos, plin de exuberanță. În acel moment, nu doar oamenii se distrau; calul însuși era la fel de entuziasmat.
Calul galopa rapid prin împrejurimi. Torin se bucura de peisajul frumos din fața lui, împreună cu briza răcoroasă; era un moment minunat, umplându-l de o fericire copleșitoare.
După ce trecu o perioadă considerabilă de timp, Trai trase de hățuri, îndemnând calul să încetinească. De la un galop rapid, calul încetini treptat până când mergea într-un ritm constant.
- Ne oprim acum? întrebă Torin când îl văzu pe Trai încetinind calul, semn că era pe punctul de a se opri din călărie.
- Da, Benja începe să obosească.
- A, am înțeles, a răspuns Torin, dându-și seama că era deja obosit după doar câteva minute de alergare. Dar un cal care căra și o persoană în același timp trebuie să fie incredibil de epuizant.
- Te-ai distrat? a întrebat Trai, aplecându-se să se uite la persoana din brațe în timp ce calul se îndrepta înapoi spre grajd.
- A fost atât de distractiv! Fața lui frumoasă radia de un zâmbet de bucurie.
- Să te văd fericit mă face și pe mine fericit.
Activitatea inedită și distractivă din atmosfera relaxată le-a permis să stea de vorbă plăcut la întoarcere.
După ce au stat puțin de vorbă, Trai și-a îndemnat calul înapoi la grajduri. De îndată ce calul s-a oprit, Trai a descălecat imediat înainte de a se întoarce pentru a se pregăti să-l coboare pe Torin.
- Hai, coboară, Trai și-a deschis larg brațele pentru a primi silueta subțire.
Torin și-a mutat ambele picioare pe partea stângă înainte de a descăleca de pe cal și a aluneca în îmbrățișarea lui Trai, înfășurându-și brațele în jurul gâtului său puternic. Trai și-a deschis brațele pentru a primi silueta subțire înainte de al așeza ușor pe Torin jos, ca și cum s-ar fi temut că ar putea fi rănit.
- Mulțumesc, spuse o voce dulce lui Trai.
- Cu plăcere, a răspuns o voce gravă, însoțită de un zâmbet dulce.
- Mulțumesc, Tinere Stăpân Cinci, că m-ai scos la o plimbare, Torin s-a întors, i-a vorbit calului și a ridicat mâna pentru a-i mângâia gâtul în semn de recunoștință.
„Hu!” răspunse calul cu un nechezat, ca și cum ar fi înțeles ce spusese Torin.
- Te-ai descurcat atât de bine azi, meriți o recompensă! Mwah! a spus Torin, apoi a sărutat calul drept recompensă pentru că l-a cărat.
- Mwah, a răsunat din nou sunetul unui sărut, dar de data aceasta nu era Torin, ci Trai, care l-a sărutat pe Torin pe tâmpla.
Torin s-a întors să se uite la Trai, ochii lui frumoși s-au mărit de surpriză când Trai s-a apropiat brusc și l-a sărutat pe tâmplă.
- Astăzi a fost prima dată când ai călărit un cal și te-ai descurcat atât de bine! De aceea meriți o recompensă, nu-i așa? Pup
Trai a explicat motivul pentru care l-a sărutat mai întâi pe Torin pe tâmpla, înainte de al săruta a doua oară drept recompensă. Cel atacat nu a putut decât să stea acolo uluit și surprins, chiar dacă Torin fusese cel care inițiase ideea de a oferi sărutări drept recompensă.
- Ăă, mulțumesc, i-a mulțumit Torin stângaci, acoperindu-și obrajii roșii cu mâinile, jenat.
- Haha, Trai nu s-a putut abține să nu chicotească la vederea obrajilor roșii ai lui Torin, găsindu-i înduioșători. Trai a tras de hățuri, conducând calul înapoi în grajd, lăsându-l pe Torin singur acolo, cu obrajii roșii aprins.
Trai a observat că, chiar și după ce se recuperase după boală, Torin părea tot timpul obosit, așa că l-a adus aici să se relaxeze. Văzându-l pe Torin bucurându-se de călărie și zâmbind fericit, Trai s-a bucurat.
Capitolul 19
PĂRĂSIND TERITORIUL
Târziu în noapte, Torin nu putea dormi, așa că se tot zvârcolea în patul mare, plictisit. După multe zvârcoliri, în cele din urmă se așeză pe o parte, cu fața spre Trai.
- Ce s-a întâmplat? Nu poți dormi? l-a întrebat Trai pe Torin, care s-a întors și i-a întâlnit privirea.
- Mă plictisesc. Tu nu? a spus Torin, exprimându-și adevăratele sentimente.
- Nu.
- Nu vrei să faci și alte activități?
- Ce activitate ai dori să faci?
- Nu știu, dar mă plictisesc.
- Sunt fericit că trăiesc așa, și cel mai important, doar timpul petrecut cu tine mă face fericit, a spus el, mângâindu-i ușor obrazul neted cu afecțiune. Trai nu s-a plictisit niciodată de când Thorin a intrat în viața lui.
- Mă bucur că sunt aici cu tine, dar simt că uneori vreau să ies afară.
- Ce ți-ar plăcea să faci afară? a întrebat Trai, curios, din moment ce familia lui avea tot ce le trebuia și nu era nevoie să meargă nicăieri.
- Vreau să merg să cumpăr niște gustări delicioase.
- Spune-mi doar ce ai vrea să mănânci și voi ruga pe cineva să-ți cumpere.
- Nu așa
- O, nu vrei gustări?
- Nu e același lucru cu a ieși în oraș și a face cumpărături în persoană.
„...” Chipul său frumos era plin de nedumerire, sprâncenele i se încruntau. Nu înțelegea de ce Torin voia să meargă el însuși la cumpărături când putea pur și simplu să-i ceară altcuiva să i le cumpere fără să piardă timpul ieșind el însuși.
- Uf, oricum n-ai înțelege. Mă duc să dorm, oftă Torin, întorcându-se cu spatele la Trai nemulțumit. Își închise ochii frumoși, încercând să se forțeze să doarmă.
Trai s-a apropiat, întinzându-se în spatele lui Torin și punându-și brațele în jurul taliei sale subțiri. Torin nu a obiectat, deoarece începea să se obișnuiască cu contactul apropiat al lui Trai. Amândoi s-au cufundat într-un somn liniștit împreună.
Torin se zvârcolea și se întorcea cu greu, spre deosebire de momentul în care stătea întins pe pat. Simțea că locul era mai înghesuit și mai inconfortabil decât de obicei, așa că deschise ochii. Încă amețit, Torin își ridică frumoasa mână pentru a se freca la ochi, încercând să se trezească.
- Ești trează? a întrebat o voce gravă lângă el, ținându-i ușor mâna ca să îl împiedice pe Torin să-și frece ochii.
- Mmm, a răspuns Torin, încă nefiind pe deplin conștient.
Torin s-a trezit stând într-o mașină, cu chipul lui frumos plin de confuzie și nedumerire. Era atât de confuz încât credea că visează, așa că s-a întors repede să se uite la persoana de lângă el, dorind să ceară o explicație.
- De ce suntem aici? Vocea era plină de confuzie.
- Nu voiai să ieși să cumperi niște gustări?
- Ă? Ochii lui frumoși s-au mărit de o surpriză extremă.
Auzind răspunsul lui Trai, Torin s-a întors repede să privească înainte și a constatat că mașina era parcată în fața unui supermarket mare, același despre care îi pomenise lui Trai cu o seară înainte.
- Nu visez, nu-i așa? întrebă Torin, cu neîncredere în ochi. Încercase să găsească o cale de a scăpa de familia lui de atâta timp, dar dintr-o dată se trezise aici.
- Haha, nu visezi! Trai a chicotit văzând expresia surprinsă a lui Torin.
- Putem intra?
- Sigur.
- Atunci hai să mergem.
Torin nu voia să piardă niciun minut, așa că a deschis repede portiera mașinii și a ieșit în fugă. S-a îndreptat direct spre supermarket, entuziasmat pentru că nu mai ieșise afară de mult timp.
Torin a intrat în supermarket și nu a găsit pe nimeni acolo, totuși toate luminile din clădire erau încă aprinse, exact ca în timpul programului normal de lucru. Torin nu a acordat prea multă atenție lipsei de oameni și s-a îndreptat direct spre raionul de gustări.
Trai s-a dus direct să ia un cărucior de cumpărături și apoi l-a împins, urmându-l îndeaproape pe Torin. Nu se grăbea pentru că deja dăduse la o parte mulțimea, așa că putea face cumpărături în privat și liber.
- Cât pot cumpăra? Torin s-a întors să-l întrebe pe Trai să afle care e limita lui înainte de a începe cumpărăturile.
- Cât vrei.
- Ai spus-o singur.
- Te rog să nu eziți, poți cumpăra cât dorești, și-a reafirmat Trai declarația.
După ce a primit răspunsul, Torin s-a grăbit imediat să ia niște gustări. Nu mai avusese aceste gustări ambalate de mult timp și nu se putea hotărî ce să cumpere, așa că în cele din urmă s-a hotărât să ia câte o pungă din fiecare.
- Trebuie să-ți spun sunt incredibil de delicioase. Fiecare îmbucătură este perfect crocantă, a spus Torin, luând o gustare și punând-o în cărucior, explicându-i în același timp lui Trai cât de delicioase erau.
- Hm, a răspuns Trai cu un zâmbet, arătând că îl asculta cu atenție pe Torin.
- Ăsta e preferatul meu! Gustul de brânză e atât de intens încât l-am terminat pe tot fără să-mi dau seama, a înghițit Torin în sec, simțind foame doar gândindu-se la asta.
- Hehe, atunci va trebui să iei mai multe pachete din ăsta, a spus Trai, văzând atitudinea lui Torin și ghicind că îi plăcea foarte mult, așa că l-a ajutat luând un alt pachet.
- Am terminat de explorat această zonă. Hai să mergem la raionul de alături.
După ce și-a ales gustări după pofta inimii, Torin s-a dus la următoarea secțiune ca să ia mai multe fursecuri, ciocolată, jeleuri și alte dulciuri pentru a le pune în coș. După ce s-a săturat, Torin s-a oprit, ceea ce a stârnit curiozitatea lui Trai.
- Ești stresat? l-a întrebat Trai pe Torin, care stătea în picioare cu o expresie încordată.
- Nu, mă gândeam că dacă aș lua înghețata acum, s-ar topi.
- Putem merge să cumpărăm altceva mai întâi și apoi să ne întoarcem pentru înghețată.
- Atunci, putem merge să cumpărăm niște mâncare congelată?
- De ce trebuie să cumpărăm mâncare congelată? a întrebat Trai, nedumerit. Familia lui avea un bucătar care pregătea mese proaspete în fiecare zi, așa că nu vedea deloc nevoia să cumpere mâncare congelată.
- Aș vrea să cumpăr niște cartofi prăjiți, nuggets de pui ca să le păstrez la congelator și să le prăjesc când mi-e foame. Este posibil așa ceva?
- Sigur, a fost de acord Trai, pentru că astăzi voia să-l răsfețe pe Torin.
Torin nu putea găti, dar prăjirea mâncării preambalate nu ar fi fost prea dificilă. Așa că a luat toată mâncarea prăjită congelată și a pus-o în coș înainte de a se întoarce să ia înghețată.
După ce Torin și-a umplut coșul de cumpărături cu atât de multe articole încât practic a dat pe dinafară, a fost mulțumit de achiziție. Cei doi s-au îndreptat apoi spre casa de marcat, care era un sistem de autoservire, fără casieri.
- Ăă? De ce nu e nimeni aici?
- E un sistem de autoservire aici.
- A, înțeleg, a răspuns Torin înțelegător, apoi a ajutat să ducă căruciorul.
Amândoi s-au ajutat reciproc să ridice fiecare articol din cărucior, l-au scanat și l-au pus în pungi, totul în timp ce discutau pentru a preveni o liniște prea mare în atmosfera respectivă.
- Unde altundeva vrei să mergi?
- Putem merge și în altă parte? a întrebat Torin ezitant.
- Da, putem, a confirmat Trai că îl putea duce pe Torin oriunde dorea acesta să meargă.
„...” Torin n-a răspuns încă, dar se gândea bine la asta.
Evadarea de lângă familie era o oportunitate pe care Torin o aștepta cu nerăbdare. Situația actuală îi oferea o șansă de a găsi o cale de ieșire fără a se întoarce la familie. Totuși, Torin nu se putea abține să nu ezite. Astăzi, Trai îl dusese la cumpărături pentru tot ce își dorea și îl răsfățase în toate felurile. Dacă ar fugi acum, ar fi ca și cum l-ar fi trădat pe Trai.
- Deci, unde vrei să mergi? întrebă Trai din nou, văzând că Torin nu răspunse.
- Vreau să mă întorc acasă și să mănânc niște gustări, a decis Torin, intenționând să se întoarcă pentru că nu voia să trădeze bunătatea lui Trai astăzi.
- Da, răspunse o voce gravă, însoțită de un zâmbet dulce îndreptat către Torin.
După o vreme, Trai și Torin și-au terminat cumpărăturile de la supermarket. După ce totul a fost aranjat, au ieșit la mașină. Mâinile lui Trai erau pline de pungi, în timp ce Torin căra doar o pungă de înghețată, deoarece Trai refuzase să-l lase să-l ajute să care alte pungi.
- Vremea asta caldă și o înghețată rece sunt atât de răcoritoare, a spus Torin, desfăcând un cornet de înghețată și mâncându-l în timp ce se întorceau la mașină.
- E delicios? a întrebat Trai persoana care făcea o față extrem de fericită.
- Este delicios. Ai vrea să încerci puțin?
„...” Trai nu a răspuns, ci s-a aplecat mai aproape de chipul lui frumos.
Întâlnirea de la mică distanță l-a făcut pe Torin să-și țină pentru o clipă respirația. Trai i-a zâmbit dulce persoanei din fața lui înainte de a lua o mușcătură din înghețata din mâna lui Torin.
- Mai e multă înghețată în pungă! De ce furi din a mea? a protestat imediat Torin să-și ascundă jena.
- Pentru că a ta e mai dulce, Trai i-a sărutat buzele frumoase înainte de a merge să deschidă mașina, lăsându-l pe Thorin uluit de sărutul brusc.
Soarele thailandez nu-l putea tulbura deloc pe Torin, dar obrajii lui frumoși s-au înroșit de la sărutul neașteptat. Torin s-a urcat repede în mașină ca să folosească aerul condiționat ca să-și răcorească obrajii.
Au trecut doar câteva minute, iar Torin a căzut într-un somn adânc, fără să-și dea seama ce se întâmplă, datorită lui Trai. Trai a trebuit să-l lase pe Torin inconștient înainte ca acesta să poată intra în teritoriu, deoarece familia avea reguli stricte care împiedicau pe oricine să cunoască ruta către teritoriul Akkaraworakul.
Deși Trai încălcase regula scoțându-l pe Torin din teritoriul familie fără permisiune, el a respectat cu strictețe toate celelalte reguli. Odată ce Trai s-a asigurat că Torin dormea, și-a condus imediat mașina înapoi.
După ce trecu ceva timp, Trai își conduse mașina și parcă în fața casei. Coborî din mașină și îi găsi pe gărzi așteptându-l, iar Trai știa că Badin probabil trimisese pe cineva să-l cheme.
- Tinere Stăpân Trai, îl salută garda pe Trai.
- Îl voi duce pe Torin mai întâi în cameră, apoi vă voi urma, a spus Trai înainte ca garda să poată explica motivul vizitei sale.
- Da, a răspuns garda, dar a rămas în același loc, așteptându-l pe Trai. Nu se putea întoarce absolut deloc la Badin fără ca Trai să-l însoțească.
Trai l-a luat în brațe pe Torin, care dormea, înainte de a se îndrepta spre dormitor, ca să îl așeze ușor pe pat. L-a băgat cu grijă pe Torin în pat înainte de a ieși din dormitor pentru a-l întâlni pe Bodin.
Trai a intrat în casa mare a familiei, care acum era tăcută și pustie. Știa exact unde trebuia să-l vadă pe Bodin și s-a îndreptat direct spre camera privată a acestuia.
Badin ședea nemișcat în scaunul mare, atitudinea sa severă și impunătoare inspirând venerație. Trai s-a apropiat și și-a plecat capul în semn de respect față de Badin. Ochii pătrunzători și ageri ai lui Badin se holbau la fiul său, incapabil să creadă că Trai încălcase regulile familiei.
- Știi de ce te-am chemat, Trai? a început o voce severă, interogându-l pe Trai.
- Da, Khun, răspunse Trai, plecându-și capul cu remușcare.
- Și știi cu ce ai greșit Trai? întrebă Bodin, lăsând întrebarea deschisă pentru a-l provoca pe Trai să-și mărturisească vinovăția.
- L-am scos pe Torin din teritoriul familie fără permisiune.
- Din moment ce știai că este împotriva regulilor familiei, de ce ai făcut-o?
- Sunt încrezător că Torin va fi partenerul meu pe viață, Trai ridică privirea, întâlnind privirea lui Badin pentru a-i arăta că vorbea serios.
Familia are o regulă împotriva aducerii și ieșirii de persoane din familie fără permisiune. Din perspectiva familiei, statutul lui Torin rămâne incert. Prin urmare, Trai a trebuit să-i confirme personal lui Bodin că a decis să-l aleagă pe Torin drept partener și că are încredere în el.
„...” Bodin a rămas tăcut și nu a spus nimic.
- Nu e doar o relație superficială, dar sunt sigur că îl iubesc cu adevărat pe Torin și sunt încrezător că și Torin simte la fel. Suntem amândoi pregătiți să fim unul alături de celălalt pentru totdeauna, vocea lui Trai era fermă, transmițând seriozitatea cuvintelor sale.
- Dacă ești încrezător, atunci nu mă voi amesteca în relația voastră. Dar vreau doar să îți spun ai grijă de el și să nu mai încalci regulile familiei.
- Da, a răspuns Trai ascultător.
Badin nu avea nicio intenție să-l obstrucționeze pe Trai de la început. Era pur și simplu îngrijorat de spionii care se infiltrau în familie. Totuși, din moment ce Trai confirmase chiar el, probabil că nu mai era nimic de care să-și facă griji.
Capitolul 20 - 18+
TE ROG SĂ MĂ AJUȚI
Trai l-a luat pe Torin de mână și l-a condus spre subsol, aceeași cameră în care Torin aproape intrase înainte. Când au ajuns la ușa subsolului, Torin și-a retras brațul, ezitând și întrebându-se dacă i se permite să intre acum.
- Pot să intru? a întrebat Torin ca să fie sigur.
- Poți intra, confirmă Trai clar, apoi îl luă pe Thorin de mână și îl conduse prin ușă în subsol, o zonă restricționată.
După ce a coborât scările și a intrat în biroul lui Trai, Torin a găsit numeroase monitoare. Ecranele erau pline cu o cantitate imensă de text, despre care Torin a bănuit că era un fel de lucrare de programare, dar nu-l putea deosebi pentru că numai privindu-l îi amețea ochii.
- Scanează, i-a ordonat Trai lui Torin să-și pună mâna pe dispozitiv.
- Ce este asta?
- Scanează-ți amprentele.
- Da, Torin făcu așa cum îi spusese Trai, fără să știe de ce.
Torin și-a pus mâna pe dispozitiv, iar o amprentă a apărut pe monitorul din fața lui. După ce Torin a terminat de scanat amprenta, Trai a apăsat o tastă de pe tastatură, în timp ce Torin nu înțelegea ce făcea Trai.
Trai a stat tastând o bună bucată de vreme, apoi ecranul a afișat „Terminat”. Torin a văzut asta și s-a gândit că poate întreba acum, din moment ce se părea că Trai terminase ce făcea.
- Ce faci? Fața frumoasă și-a înclinat capul, părând curioasă.
- Ți-am introdus amprentele în sistem, ca să poți intra și ieși cu ușurință din casă.
- Pot avea acces liber în fiecare cameră?
- Da.
- De ce? întrebă Torin, surprins că i se permitea accesul în toate zonele casei, întrucât, în trecut, Trai fusese întotdeauna cel care îi deschidea ușile.
- Pentru că ești un membru al familiei, răspunse Trai cu un zâmbet sincer și dulce către Torin.
Acțiunile lui Trai au arătat că era serios în privința lui, făcându-i tânăra inimă să tresalte incontrolabil. Situația actuală l-a lăsat pe Torin confuz în privința propriilor sentimente.
În liniștea nopții, Trai și Torin stăteau în pat. Multe gânduri se învârteau în capul lui Torin, ținându-l treaz. S-a întors și s-a zvârcolit până când, în cele din urmă, s-a întors cu fața spre Trai. Ochii lui frumoși au privit chipul frumos al lui Trai în timp ce acesta dormea liniștit.
„...” Torin nu a putut rezista tentației de a întinde mâna și a mângâia chipul frumos al lui Trai, reflectând în timp ce își trăia propriile sentimente.
În ultima vreme, Torin se bucură să petreacă timp cu Trai, ceea ce l-a făcut să realizeze că viața aici nu este atât de rea pe cât credea. De fapt, este destul de confortabilă pentru că este bine îngrijit. Cu toate acestea, o parte din el încă tânjește să trăiască viața afară.
- Of... oftă Torin, derutat de propriile sentimente.
Torin alungă gândurile lui tulburătoare și și-a concentrat toată atenția asupra chipului frumos al lui Trai. Privirea i-a zăbovit pe gâtul lui subțire, captivat de curba atrăgătoare, iar mâna lui frumoasă nu a putut rezista tentației de a atinge mărul lui Adam al lui Trai.
Degete frumoase trasau jucăuș cercuri în jurul gâtului lui, fără să știe că acțiunile lui trezeau ceva. Dar ceea ce trezea nu era Trai, pentru că el nu dormise de la bun început. Trai doar închisese ochii ca să se odihnească, dar de fapt nu dormea.
Atingerea ușoară a lui Torin i-a trimis lui Trai fiori pe șira spinării. Incapabil să se controleze, respirația lui Trai s-a accelerat și și-a deschis ochii pentru a privi chipul frumos.
- Ce faci? Trai l-a apucat pe Torin de mâna poznașă.
- Oh, nu dormi? Torin ridică privirea și întâlni privirea lui Trai, surprins pentru că credea că Trai doarme, motiv pentru care îndrăznise să-l atingă.
- M-ai trezit, așa că trebuie să-ți asumi responsabilitatea.
- Pentru ce sunt responsabil?
- N-ai fost singurul lucru pe care l-ai trezit, Trai luă frumoasa mână a lui Torin și o așeză pe bărbăția lui, arătându-i că ceva fusese excitase.
- Te-ai excitat?! Torin și-a retras mâna surprins.
- Da. M-ai tot mângâiat. Oricât de încăpățânat aș fi fost, nu am putut rezista.
Obrajii netezi ai lui Torin s-au înroșit de jenă din cauza cuvintelor directe a le lui Trai. Torin se bucurase doar să-l mângâie pe Trai pe gât, fără nicio intenție de a trezi masculinitatea din el.
- Nu mai pot suporta, a șoptit o voce profundă și răgușită, dorința abia stăpânindu-și-o.
- Da, atunci ar trebui să te duci și să ai grijă de tine, a împins Torin pieptul puternic la o parte, îndemnându-l pe Trai să meargă repede la baie să se îngrijească.
- Mă poți ajuta, te rog?
- Să te ajut? Eu... eu nu sunt pregătit. Ai spus că nu o vei face dacă eu nu sunt pregătit, a bâlbâit Torin, clătinând din cap în semn de refuz, pentru că nu era pregătit să aibă ceva cu Trai.
- Doar mâna ta e suficient, promit că nu voi face nimic. Trai a luat mâna lui Torin și a pus-o din nou pe propriul penis. Era excitat și penisul lui era erect, așa că a vrut ca Torin să-l ajute să se elibereze.
„...” Torin ezită, dar mâna lui se odihnea pe penisul lui Trai.
- Te rog, fă-o pentru mine, văzând că atitudinea lui Torin se înmuia, Trai l-a implorat din nou, ghidându-i mâna să-i mângâie penisul.
Torin nu dăduse încă un răspuns, dar apucă de bunăvoie penisul mare și îl mângâie în sus și în jos prin materialul subțire. Trai zâmbi satisfăcut, deoarece această reacție însemna că Torin era acum dispus să-l ajute.
- Mmm, atingerea mâinilor moi ale lui Torin nu a făcut decât să intensifice dorința lui Trai.
Dorința lui Trai s-a intensificat, așa că a ghidat frumoasa mână a lui Torin în pantaloni. Apoi, Torin a simțit virilitatea lui Trai fără nicio țesătură care să le despartă. Torin a apucat penisul mare înainte de a începe cu abilitate să-și miște mâna în sus și în jos, mângâindu-l.
- Mmm, ce bine mă simt, gemu Trai, satisfăcut de mâinile iscusite ale lui Torin. Ochii lui pătrunzători priveau chipul frumos, înroșit. Vederea lui Torin era un stimulent puternic pentru dorințele lui.
- Nu face zgomote așa jenant! a exclamat Torin, enervat.
- Nu mă pot abține. Nu te opri, răspunse Trai neajutorat, îndemnându-l pe Torin să continue, pentru că Torin se oprise o clipă.
- O, nu... Torin își îngropă fața în pieptul puternic, jenat și neîndrăznind să mai întâlnească privirea lascivă a lui Trai.
Trai se simțea mai excitat datorită mâinilor moi care îl ajutau. Trai și-a plecat capul pentru a inhala parfumul unic al părului lung al lui Torin. Parfumul lui Torin i-a intensificat dorința lui Trai.
Torin a mângâiat penisul lui Trai de la bază până la vârf, încercuindu-și degetul la vârf pentru a-l excita și a-l aduce rapid la orgasm. Abdomenul lui Trai s-a încordat de plăcerea intensă care i-a străbătut corpul.
- Mmm...oh... gemu Trai de plăcere.
„...” Geamătul din urechea lui îl făcu pe Torin și mai jenat decât pe Trai.
- Aproape am ajuns. Poți să o faci mai repede? Mmm... Trai era aproape de punctul culminant, așa că l-a îndemnat pe Torin să-și miște mâna și mai repede.
- Hm, a răspuns Torin, apoi a început să-și miște mâna în sus și în jos într-un ritm mai rapid decât înainte, așa cum i-a cerut Trai.
- Rin, mmm... aproape am ajuns, a gemut Trai, strigând-o pe Rin pe nume.
- Mmm, s-a excitat și Torin, iar gemetele lui dulci s-au amestecat cu sunetele lui Trai.
Torin a continuat să mângâie penisul lui Trai o vreme, până când l-a simțit pe Trai încordându-se și eliberându-și sperma caldă, pătând mâna lui Torin. După ce a terminat, Torin s-a uitat la Trai și l-a văzut cu ochii închiși, într-o stare de extaz beatific și debordant.
- Mâna ta s-a simțit mult mai bine decât dacă aș fi făcut eu însumi, și-a exprimat Trai sincer sentimentele, pentru că nu se simțise niciodată atât de eliberat și fericit.
- Oh, nu trebuie să spui asta, își îngropă Torin fața la loc în pieptul puternic, roșind de jenă.
- Am vrut doar să te complimentez, Trai voia sincer să-l laude pe Torin pentru că făcuse o treabă excelentă ajutându-l să-și elibereze tensiunea.
- Poți să te oprești din vorbit acum.
- Bine, hai să nu mai vorbim. Hai să ne spălăm pe mâini, a ridicat Trai silueta subțire în brațe înainte de a-l duce pe Torin în baie.
La intrarea în baie, Trai l-a așezat ușor pe Torin pe blatul de la chiuvetă. A deschis robinetul înainte de a lua mâna frumoasă a lui Torin, pătată cu sperma lui, și de a o muta în chiuvetă pentru a-l ajuta să se spele pe mâini.
- Îmi pare rău că te-am murdărit, și-a cerut scuze Trai, frecând cu săpun toată mâna.
„...” Torin nu a răspuns, dar și-a întors fața jenat la vederea spermei lui Trai pe mâini. Torin a stat pur și simplu nemișcat și l-a lăsat pe Trai să îl spele pe mâini.
Trai a frecat degetele frumoase ale lui Torin cu săpun, curățând fiecare colțișor pentru a se asigura că mâinile lui erau cât mai curate posibil. După ce apa cu săpun s-a clătit, Trai a luat un prosop și i-a uscat mâinile.
- E curat acum. Pup. Trai a sărutat buzele frumoase ale lui Torin.
Trai a ridicat din nou trupul subțire în brațe înainte de a-l duce pe Torin înapoi în pat. L-a așezat ușor pe Torin pe pat și apoi s-a dus să ia o pătură nouă din dulap ca să o acopere.
- Mulțumesc foarte mult. Sunt atât de fericit astăzi, i-a mulțumit Trai lui Torin pentru că l-a făcut atât de fericit.
Torin nu a vorbit, dar a dat din cap în semn de răspuns.
- Îmi pare rău că te-am obligat să mă ajuți.
- E în regulă, a tras Torin pătura ca să-și acopere fața.
- Du-te și odihnește-te puțin, a spus Trai, apoi s-a întors în baie să se spele.
Întâlnirea intimă l-a lăsat pe Torin și mai confuz în privința propriilor sentimente. Lui Torin nu i-a părut deloc rău că l-a ajutat pe Trai; era pur și simplu jenat pentru că nu mai făcuse niciodată așa ceva pentru nimeni.
Lui Torin îi era teamă că se îndrăgostește de Trai, dar nu voia să lase relația să meargă mai departe, deoarece scopul lui era să scape de această familie.
Capitolul 21
E GREU SĂ GĂSEȘTI RĂSPUNSUL
De dimineață, Torin a început să se trezească, aproape de ora micului dejun. Ochii lui frumoși s-au deschis încet, întâlnind privirea lui Trai, care era deja fixată asupra lui.
- Oh? Torin tresări și trase repede pătura ca să-și acopere fața.
Trai l-a salutat pe Torin cu un zâmbet dulce:
- Bună dimineața.
- Bună dimineața, a bâlbâit Torin ca răspuns, trăgând ușor pătura în jos pentru a-l privi în ochi pe Trai.
- Ce vrei să faci azi? a întrebat Trai despre preferințele lui Torin pentru ziua respectivă. Trai era gata să facă orice își dorea Torin, ca să nu se plictisească.
- Trebuie să merg la sală astăzi, așa cum am programat.
- Dacă vrei să-ți iei încă o zi liberă, pot ruga instructorul să-ți anuleze programul.
- E în regulă, mă voi ține de program astăzi, a simțit Torin că se oprise pentru câteva zile și a crezut că era timpul să se întoarcă la antrenamente.
- Bine, răspunse Trai, așa îl răsfăța întotdeauna în orice pe Torin.
- E aproape ora pentru micul dejun, a spus Torin, uitându-se la ceas ca să-l anunțe pe Trai că se făcea târziu și că era timpul să se dea jos din pat.
- Da, răspunse Trai, dar rămase întins acolo, holbându-se la fața lui Torin.
- Faci tu un duș mai întâi sau ar trebui să fac eu? a întrebat Torin, pentru că Trai nu dădea semne că vrea să se dea jos din pat, iar brațul lui puternic încă îi înconjura talia.
- Atunci ce-ar fi să facem duș împreună? Trai s-a aplecat mai aproape și a întrebat pe un ton răutăcios.
- Nu mă mai joc cu tine, mi-e foame, Torin și-a dus mâna la pieptul lui Trai, îndemnându-l să se retragă.
- Haha, atunci o să fac eu un duș mai întâi, Trai se ridică din pat fără tragere de inimă.
Torin a privit spatele puternic al lui Trai în timp ce acesta intra în baie până când a dispărut din vedere. Astăzi, Torin simțea că ar fi vrut să stea departe de Trai o vreme, ca el să aibă timp să reflecteze asupra lucrurilor și să se înțeleagă mai bine.
Seara, după ce s-a terminat antrenamentul, Torin a ales să facă o plimbare până la grajduri. A stat și l-a mângâiat pe Benja pe cap, încercând să-și proceseze gândurile, dar, oricât a stat să cugete, nu a putut găsi un răspuns.
- O, Benja, poți să-mi dai te rog un răspuns? oftă Torin, cerându-i disperat ajutorul calului.
- Ce s-a întâmplat? a strigat o voce din spate, făcându-l pe Torin să se întoarcă și să-l vadă pe Jattawa venind spre el.
- Nimic, clătină Torin din cap, negând că ar fi existat ceva.
- Pot să ghicesc, spuse Jattawa, văzând atitudinea lui Torin.
- E vorba de P’Trai, nu-i așa?
- Ăă? De unde ai știut, Wa? Ochii frumoși ai lui Torin s-au mărit de surpriză că Jattawa știa ce avea în minte.
- Nu sunt multe lucruri care ar putea provoca o ruptură ca asta, nu-i așa? V-ați certat? A făcut ceva care să te supere pe Rin?
- Nu ne-am certat.
- O, atunci Rin, poți să-i spui orice.
- Totuși... nu știu cum să explic, a spus Torin, neștiind cum să înceapă.
- Aceste simptome indică faptul că ești îngrijorat în legătură cu relația ta cu Phi, nu-i așa?
„...” Torin a dat din cap în semn de răspuns.
- Trai te iubește atât de mult Rin, încât nu cred că există motive de îngrijorare în relația dintre Trai și tine.
- De ce crezi asta? a continuat Torin, dorind să afle raționamentul din perspectiva lui Wa.
- S-ar putea ca tu să nu observi, dar eu îl cunoaște foarte bine pe fratele său mai mare. Lui Trai nu-i place să iasă și este foarte protector cu spațiul său personal, dar totuși ți-a deschis ușa să intri în casă încă din prima zi.
- Ce? El a deschis-o? Fața lui Torin era plină de nedumerire la auzul noii informații pe care tocmai o primise. Torin crezuse întotdeauna că el însuși deschide ușa.
- Casa lui Trai are cel mai performant sistem de securitate. Dacă Trai nu este de acord să deschidă ușa, nimeni nu poate intra.
- M-a lăsat Trai să intru?
- Da, și P’ Trai te-a ajutat cu tot ce ținea de competiție.
- M-ai ajutat în timpul competiției? În afară de puținele informații pe care i le dăduse Trai, Torin nu avea nicio idee ce altceva făcuse Trai ca să-l ajute.
- Phi Trai a găsit tot felul de metode să te ajute phi Rin. În prima etapă, testul culinar, ai fost singurul care a ales pește ca ingredient... Eu cred că probabil P’Trai ți-a spus asta, nu-i așa?
- Da.
- Chiar dacă P’Trai nu ți-a spus în ceea ce privește foaia de examen, P’Trai chiar a ajutat la găsirea unei modalități de a dovedi nevinovăția lui P’Rin. Și apoi a fost testul unde au intrat intruși, chiar te-a ajutat să te protejeze P’Rin, astfel încât să poți trece testul.
Torin l-a ascultat cu atenție pe Jattawa, care a povestit povestea dintr-o perspectivă pe care Torin nu o cunoscuse niciodată înainte. La rândul său, Jattawa a împărtășit tot ce știa pentru a descrie calitățile fratelui său mai mare, deoarece Trai nu era genul care să se promoveze prea mult.
- În ceea ce privește alegerea unei soții, dacă în ziua aceea lui P’Trai nu i-ar fi plăcut de tine, ar fi putut pur și simplu să-i spună tatălui că nu există o persoană potrivită. Procesul de selecție s-ar fi încheiat fără a fi nevoie de nicio alegere. Dar P’Trai te-a ales pentru că îi plăcea de tine, P’Rin.
„...” Torin s-a gândit la ce-i spusese Jattawa și era adevărat, pentru că Trai îl ajutase întotdeauna și avusese grijă de el.
- P’Rin a intrat deja în subsol?
- Da.
- Uau, asta confirmă doar că P’Trai chiar te iubește foarte mult P’Rin!
- E doar o scanare ca să pot să deschid ușa, nu?
- P’ Rin ar putea să o vadă doar ca pe ceva de genul ăsta, dar din perspectiva lui Trai, este o acțiune foarte clară. După cum știe toată lumea, Trai își prețuiește foarte mult spațiul personal, așa că faptul că ți-a permis să intri și să pleci după bunul plac confirmă că este serios în privința relației, până în punctul în care te-a acceptat în familia sa.
Torin nu a răspuns, dar a ascultat cu atenție.
- Și, ca să fie și mai rău, P’Trai a încălcat chiar și regulile scoțându-te din teritoriul familie. Din câte îmi amintesc, nu l-am mai văzut niciodată pe P’Trai încălcând regulile familiei, dar de data asta a mers chiar atât de departe încât l-a lăsat pe tata să-l certe!
- Ce? A fost mustrat khun Trai?
- Da, am auzit că tatăl meu l-a certat foarte aspru.
Regulile familiei erau destul de stricte pentru nou-veniți, pentru a împiedica spionii să fure informații despre familie. Numai după o verificare amănunțită puteau intra și ieși din curtea familiei în mod normal. Totuși, pentru că Torin își dorea cu disperare să iasă afară, Trai a decis să încalce regulile și să-l scoată afară.
- Dacă ar fi să vorbesc din perspectiva lui Trai, aș putea confirma că Trai te iubește cu adevărat foarte mult, Rin. Și tu, P’ Rin? Ce simți pentru P’Trai? Jattawa, după ce vorbise deja mult din punctul de vedere al lui Trai, a decis să îl întrebe pe Torin despre sentimentele lui.
- Nu știu, mormăi Torin nedumerit.
Intenția inițială a lui Torin a fost să-l aleagă pe al treilea Stăpân, motivând că acesta era aproape de moarte și că, dacă Trai ar fi murit, ar fi fost liber de familie. Totuși, după ce a trăit aici o vreme și nu a simțit nicio greutate, Torin a devenit confuz în privința propriilor gânduri.
Capitolul 22
FLUTURELE PĂRĂSEȘTE CUȘCA
Trai și-a dat seama că antrenamentul lui Torin se terminase și era aproape ora cinei, dar nu-l putea găsi pe Torin nicăieri în casă. Apoi s-a dus la subsol și s-a așezat în zona camerelor de supraveghere pentru a-l căuta pe Torin folosind camerele.
- De ce nu s-au întors încă? a mormăit Trai în timp ce scana camerele de filmat din întreaga proprietate.
Trai a analizat toate imaginile de pe camerele de supraveghere până când l-a găsit în sfârșit pe Torin stând cu Jean la sală, dar nu făceau mișcare. Cei doi păreau să aibă o conversație serioasă.
- Despre ce vorbiți? Trai nu intenționa să tragă cu urechea, dar văzând expresia tensionată a lui Torin, nu a putut rezista tentației de a mări imaginea pe ecran și de a porni microfonul.
Torin stătea în fața lui Jean, cu fața încordată și sprâncenele încruntate. Jean era un prieten căruia se putea destăinui, cineva care se alăturase familiei în același timp cu el.
- Ce ar trebui să fac? a întrebat Torin, sperând că Jean îl va ajuta să găsească o soluție.
- Nu l-ai vrut pe al treilea tânăr Stăpân de la început?
- Nu, clătină Torin repede din cap, negând.
- Atunci de ce l-ai ales pe Khun Trai, Rin?
- Ei bine, pe vremea aceea, cineva mi-a spus că al treilea tânăr maestru era bolnav în fază terminală. Așa că l-am ales pe Trai ca să pot plăti datoria și să fiu liber după moartea lui Trai.
- Dar al treilea tânăr Stăpân nu este bolnav, nu-i așa?
- Așa este. Planurile mele s-au năruit complet odată ce am aflat că khun Trai nu e bolnav. Acum nu știu ce să fac în continuare.
- Planul a dat greș, dar tu tot vrei să pleci de aici, nu-i așa?
- Nu chiar, clătină Torin din cap în semn de negare, pentru că sentimentele lui se schimbaseră cu ceva timp în urmă, lăsându-l acum ezitant.
- Bine, am înțeles că lui Rin nu-i plăcea cel de-al treilea tânăr Stăpân înainte. Dar acum?
„...” Torin clătină din cap ca răspuns.
Trai a închis imediat ecranul când l-a văzut pe Torin dând din cap, spunând că nu-i place de el. Răspunsul lui Torin i-a zdrobit inima lui Trai de durere. Trai fusese îndrăgostit de Torin din momentul în care s-au întâlnit, iar sentimentele lui deveniseră mai puternice până când au înflorit în dragoste adevărată. Totuși, Torin nu l-a plăcut niciodată, nici măcar puțin.
După ce a vorbit cu Jean și l-a lăsat pe Torin să-și vină în fire, s-a întors imediat acasă. Torin a ajuns acasă exact la timp pentru cină, dar nu l-a găsit pe Trai acolo, așa că a așteptat la masă, dorind să mănânce cu el.
- Nu ai terminat încă munca? a mormăit Torin în sinea lui.
Torin a așteptat aproape o oră, dar nu l-a văzut pe Trai ieșind, așa că s-a hotărât să coboare la subsol. Când a sosit Torin, l-a găsit pe Trai stând nemișcat în fața unui monitor, dar ecranul era oprit, ceea ce însemna că Trai nu lucra deloc.
- Trai, e ora cinei, i-a amintit Torin, gândindu-se că Trai poate uitase să verifice ora și nu și-a dat seama că era ora cinei.
- Nu mănânc, vocea era calmă și lipsită de emoție, făcând imposibilă ghicirea sentimentelor vorbitorului.
- Nu ți-e încă foame?
- Vreau să fiu singur.
- Nu mi-e încă foarte foame, așa că hai să mâncăm împreună, a spus Torin, ignorând complet ce spusese Trai. Torin a continuat să vorbească despre cină, negrăbindu-se să mănânce pentru că voia să mănânce cu Trai ca în fiecare zi, așa că a decis să aștepte.
- Ieși!
- Ce ai spus? Torin nu a auzit clar, așa că i-a cerut lui Trai să repete.
- Ieși afară! a strigat Trai și mai tare la Torin.
De data aceasta, Torin a auzit clar vocea lui Trai, așa că s-a întors repede și a ieșit din subsol. Torin nu știa ce problemă avea Trai, dar judecând după atitudinea lui, era clar că nu era într-o dispoziție bună, motiv pentru care l-a alungat.
Torin aștepta de ore întregi, dar Trai încă nu dădea semne că ar ieși din subsol. Torin a decis să renunțe la așteptare și a urcat în dormitor ca să facă un duș și să se pregătească de culcare.
- Probabil oricum va veni să doarmă, murmură Torin în sinea lui. Era sigur că Trai se va întoarce curând, pentru că, oricât de mult muncea Trai, se întorcea mereu să doarmă cu el în fiecare noapte.
Torin se zvârcolea și se întorcea neliniștit, îngrijorat de expresia nemulțumită a lui Trai. Era extrem de îngrijorat, dar nu putea interveni, așa că nu putea decât să aștepte în cameră.
- De ce n-a venit încă? Torin se holba la ceas, care arăta că era foarte târziu, ora la care Trai ar fi trebuit să fie acasă și să doarmă.
Torin intenționa să aștepte până când Trai se va întoarce să doarmă cu el, dar pe măsură ce timpul trecea și se făcea foarte târziu, Torin a adormit, fără să știe, înainte ca Trai să se întoarcă măcar.
Soarele a răsărit pe cer, anunțând începutul unei noi zile. Torin și-a deschis ochii și și-a dat seama că adormise înainte ca Trai să se întoarcă în cameră. S-a întors repede să se uite lângă el, dar Trai nu era acolo.
- Nu te-ai întors? Torin a fost surprins, pentru că în trecut, Trai se întorsese mereu să doarmă cu el nu a lipsit nici măcar o dată. Torin se ridică repede, făcu duș și se îmbrăcă să coboare cât mai repede posibil.
Torin coborî scările și îl găsi pe Trai așteptându-l în sufragerie. Torin se duse imediat și se așeză pe scaunul lui obișnuit.
- Nu te-ai întors în cameră ca să dormi aseară, nu-i așa? a întrebat Torin, nedumerit de ce se întâmplase cu o seară înainte.
- Mănâncă, Trai nu a răspuns la întrebare, dar i-a spus lui Torin să înceapă să mănânce.
- Da, a spus Torin, nedumerit de comportamentul lui Trai, dar a fost de acord să înceapă să-și pună mâncarea în farfurie.
Torin și-a mâncat micul dejun ca de obicei, fără să întrebe ce s-a întâmplat aseară. Trai a stat pur și simplu și l-a privit pe Torin fără să se miște. L-a lăsat pe Torin să mănânce singur.
- Nu ai de gând să mănânci? l-a întrebat Torin pe Trai, care a rămas așezat în tăcere.
- Îți place de mine?
- Hm? Fața lui frumoasă era cuprinsă de nedumerire la întrebarea bruscă a lui Trai despre sentimentele lui, mai ales că luau masa împreună.
- Dacă suferi aici, te voi elibera din cușca asta.
- Hm? De ce ai spus asta?
- Din momentul în care părăsești teritoriul familiei, ești considerat liber de familie. Te asigur că nimeni din familie nu te va mai deranja de acum înainte. Vocea lui era calmă și serioasă, nuanțată de tristețe.
- Despre ce vorbești? Sprâncenele lui frumoase se încruntară confuz, întrebându-se de ce vorbea Trai ca și cum ar fi fost pe cale să se despartă.
- De acum înainte, sper să te bucuri de o viață independentă.
- Ce înseamnă asta...? Înainte ca Torin să-și poată termina întrebarea, a leșinat.
Mâncarea pe care o consuma Torrin conținea un sedativ, deoarece regula familiei interzicea străinilor să cunoască rutele de intrare și ieșire de pe teritoriul familiei. Prin urmare, Trai a trebuit să-l lase inconștient pe Torrin înainte de a-l trimite afară din familie.
Despre Kally
Pasiunea, nebunia și obsesia pentru Universul Love Sindrom m-a determinat să încep să traduc cărți. Traducerea cărților pentru mine înseamnă relaxare, descoperirea de noi perspective și culturi.
Budha în una din învățăturile lui spune:
"O minte dincolo de judecăți observă și înțelege"
Comentarii
Ce simpatic e Torin! <3