BESTIA MEA (2018) – CARTE
Titlul Original:
My Beast (สัตว์ร้ายของผม)
Genul Cărții: +18, BL (LGBTQ+), Romantic, Comedie
Limba Nativă: Thailandeză, Capitole: 23
Rating Conținut: 18+ - Restricționat (nuditate, violență, blasfemie etc)
Autor: Mame
Publicată în: 22 Mai 2018
Traducere și adaptare: Kally
Rezumat:
Aceasta este povestea lui P’Sin și Plerng.
Pentru cei care au văzut serialul „Love in the air” sau au citit cartea „Love sky” probabil vă mai aduceți aminte de fratele mai mic al lui Phra Phai. „Plerng” personajul nostru principal este copilul mijlociu al familiei. Plerng este ca și fratele său mai mare este un „rinocer” drăguț și încăpățânat care nu vrea o relație stabilă, îi e de ajuns să aibă doar parteneri sexuali fără prea multe dureri de cap.
Dar ce se întâmplă atunci când după o noapte cu P’Sin, Plerng vrea să aibă o fiară ca el în pat tot timpul. „P’Sin” este un tânăr cu ochelari foarte serios, nu este prea atrăgător pe dinafară dar când ajunge în patul lui... ei bine cineva ca Plerng nu vrea să lase să-i scape o asemenea fiară.
Introducere: ACEA PERSOANĂ E BUNĂ
- La naiba Plerng! Nu poți urmări fundul fiecărui tip cu astfel de ochii.
- Cum?
- Îl vreau!
Locul de adunare este un local unde studenții Facultății de Inginerie venisera cu câteva ore în urmă. Au fost mulți studenți din diverse departamente și clase care au venit să se distreze împreună, după ce luni de zile au trebuit să facă fețe serioase în perioada de orientare a noilor studenți și pentru ca ei să formeze o relație cu seniorii facultăți. Nu contează unde te uiți, va fi mereu în trecere un tânăr cu o formă bună, ceea ce este o bomboană pentru ochi lui... Prao Plerng.
Plerng este un tânăr arătos cu ochii mari și frumoși, un nas proeminent, buzele au o culoare naturală și frumoase ca oricine altcineva. Este zvelt și are un corp frumos care se combină perfect cu pielea albă, este genul de om care are grijă de el înșiși și cu siguranță injecțiile de înfrumusețare nu lipsesc. Iar dacă vrei să găsești un partener de același sex el e dispus să o facă, deoarece Plerng este gay.
Este un tânăr care nu se implică emoțional cu nimeni. Genul de persoană care ține cu adevărat la prieteni lui. Este persoana care dacă pune ochii pe fundul unui bărbat nu-l lasă să scape.
Aceasta persoana este Prao Plerng, student în anul III al Facultatii de Arte ale Comunicării.
- Hai, eu îl vreau pe el, nu pe tine. Spuse Plerng.
- Păi, ăla e fratele meu!
De data aceasta, Plerng a renunțat la a privi bărbatul mare și frumos la care se uita și se întoarse către cea mai bun prietenă a sa care îl lovește cu piciorul. Apoi făcu o mutră.
- Privind în acest fel, ochii îți vor ieși din cap.
- Oh, îmi pare rău că m-am născut ca un gibon!
Andrea sau Deea cum o mai numesc prieteni, este o femeie ruso-thailandeză, cu o față drăguță și cu ochii fumurii, s-a lăsat pe spate apoi a oftat obosită la „obiceiul necontrolat de mâncărime” al prietenului său apropiat. În plus, de această dată ea a fost însoțită și de fratele ei care este președintele Facultății de Inginerie. Acesta este motivul pentru care a târât-o împreună cu el în această zi.
- Auu!
- Cu tine vorbesc! Spuse Deea.
- Oh, de ce mă loveștii? Spuse Plerng când s-a întors să se uite la fratele, prietenei lui. Andrea ia lovit dosul mâinii până când Plerng a trebuie să se întoarcă făcând o față adorabilă prietenei lui. Andrea îi împinge ușor fruntea.
- Ei bine, vorbesc cu tine, ascultă-mă, uită-te la mine, nu la fratele meu.
- Ei bine, Drew e frumos, este o fostă lună universitară, vorbește trei limbi. Uite, nu vorbi despre aspectul lui, pentru că este cu mult peste al celor de aici. Și cu cât silueta este mai mare, brațele sunt puternice, coapsele sunt potrivite, iar fundul lui în acei blugii... nu cred că trebuie să descriu mai departe. Chiar și fără ochelari lui Doraemon pot să ghicesc că ce are între picioare trebuie să fie... mare! Chiar daca era stânjenită de privirea din ochii prietenului său apropiat a apucat niște creveții prăjiți și i-a îndesat în gură lui Plerng pentru a nu mai vorbi. Chiar dacă i-a băgat altceva în gură ea știe ce iar plăcea să aibă în gură.
- Hei știu că Drew este chipeș. Dar nu vreau să aud gânduri la ceea ce are sub centură... la naiba! Vrei să fii un gay discret sau un copil mai rezervat, de exemplu, poți fi ca Sy?
- Dacă aș fi ca Sy uterul meu ar fi ruginit deja.
- La naiba Plerng! Nu ai uter! Spuse Andrea
Plerng a râs, ceea ce a făcut-o pe cea mai bună prietenă a sa să clatine din cap. Nu mai suporta să vorbească cu un om ca Plerng și ea se întoarce să acorde atenție altor prieteni. După acea a continuat să se uite la acea masă, apoi își ridică mâinile pentru ași sprijini bărbia.
- Fața ta este, de asemenea, drăguță la un nivel avansat. Dacă nu ai fi un rinocer, sunt sigură că mulți bărbați ar alerga după tine. Dacă nu ai fi așa cochet cu acel zâmbet mic, cu ochii tăi mari, cu buzele tale roșie și cu această față mică cu piele ta frumoasă și atât de drăguță ai putea fi o persoana potrivită pentru el. Dar ai un obicei prost și asta e o problema.
- Mulțumesc pentru compliment. Spuse Plerng.
- Ei bine, nu te laud. Spuse Andrea sarcastic.
- Revenind la povestea lui Sy, nu pot să fiu așa. Câți ani a fost îndrăgostită de o singură persoană? Este o pierdere de timp, aș muri?
- Ei bine, nu e normal?
Plernga și-a umflt obrajii dar încă privea cu ochii nemișcați, iar asta a făcut-o pe frumoasa femeie să-i lovească fruntea.
- Nu e nevoie, te cunosc de 3 ani. Nu mă păcălești.
- Ha,ha, este adevărat, nu te pot păcăli, a spus Plerng în glumă, amintindu-și de un alt prieten apropiat cu care a fost mereu împreună. Dar dacă vii să te uiți la bărbați într-un local ca asta, nu va vine cu tine. Deși în mod normal era atașat de el și ia spus fiecare poveste dar el are deja pe cineva în inimă lui.
Gândul că trebuie să se lege de o singură persoană la făcut pe Plerng să i se facă pielea de găină de panică.
Fratele lui mai mare l-a învățat că viața trebuie să fie petrecută cu înțelepciune. Nu-i pasă dacă cineva v-a spune că este un rinocer. Dar să fi așa este cu adevărat răcoritor.
- Uită-te la acea persoană. Privind de la o distanța de o sută de metri, vei știi că este o persoană serioasă și plictisitoare. Cred că este încă singur și virgin. Cine ar vrea să fie cu un tip că el? Plerng s-a întors și i-a șoptit prieteniei sale. Apoi dădu din cap spre masa unde stătea fratele lui Andrea. El privea direct la bărbatul mare care poartă ochelari cu rame groase. Fața lui pare atât de serioasă încât nici nu ar trebui să te apropii de el.
Fiind sincer, dacă Plerng se uita de la distanta asta, nu știe dacă arata bine sau nu dar silueta lui este acceptabilă. Aura care se răspândește de la acea persoană serioasă te face să te dacă gândești „cine ar vrea să se apropie de cineva ca el”. Ei bine, el este o persoană iubitoare de libertate. Andrea își miji puțin ochii înainte de a striga încet.
- Acela e Phi Sin.
- Uh. Numele lui este plictisitor.
- Hei! Ascultă mai întâi, el este phi Sin un prieten apropiat al lui Drew și se cunosc din liceu. El a venit des la noi acasă. E adevărat, cum ai spus că este o persoană serioasă, dar fetele umblă după el. Este calm, profund, amabil, are un chip zâmbitor și frumos. În plus, studiază dreptul și este cel mai bun din clasă, IQ lui este peste medie. Și eu am susținut examenul dar nu l-am luat. A spus Andrea.
- Ești proastă? Ai dat examenul și nu l-ai luat.
- Ei bine, nu vreau să fiu responsabil pentru viața acestei persoane.
- Așa că a studiat dreptul pentru a observa oamenii în schimb.
- Ce prejudecăți ai împotriva lui?! Andrea se uită tachinat la persoana care râde.
- Nimic, îți place de el? Întrebă Plerng.
- Nu, nu-mi place, doar cred că e bun. Dar asta nu este o specificație. Spuse Andrea.
- Uite, tot nu poți să-mi că e bun! Plerng râde până când prietena lui îl lovește brusc.
- Nu știu când sunt lângă phi Sin, simt că ceva mă sperie... La naiba Plerng. Mă asculți! Andrea oftă pentru că băiețelul drăguț, care era mai scund decât ea, se uita din nou prin local. Dacă nu l-ar cunoaște ai crede că doar se uită dar ea știe bine că Plerng se gândește că trebuie să pescuiască ceva. În seara asta, cu siguranță va duce peștele acasă. Oare a avut dreptate sau a greșit că Plerng a venit să „mănânce” ceva.
- Voi aștepta să văd ziua când că o ai pe cineva cu adevărată. A spus Andrea.
- Peste zece ani, poți veni să-mi vorbești din nou despre asta. Spuse Plerng.
Andrea, se ruga la toate lucrurile sacre ca prietenul ei să fie subjugat! „Doamne te rog cs Plerng să ajungă ca un pisoi!”
Când ora a trecut de 12 noaptea obrajii lui Plerng au devenit roșii și ochi mari erau plini de alcool până a atras ochii multor oameni. La un moment dat persoana care se uită decide că ar trebui să aleagă pe cineva cu care să se întoarcă înainte de a se îmbăta și mai mult.
Dar...
- Deea te întorci cu mine, nu? Drew a venit de la grupul de prieteni și de juniori și a întrebat-o îngrijorat pe sora lui. În timp ce privea prin local pentru a-i spune surori sale să nu se încurce cu nimeni. Sora lui s-a uitat la persoana de lângă ea.
Indiferent cât de cochet este prietenul ei nu poate să nu-și facă griji pentru el.
- Mă întorc cu phi Drew, așteaptă o clipă.
- Cu cine... Desigur, sfârșitul propoziției, nu este rostit pentru că, oricum, vrea să arate bine în ochii unui senior chipeș. În plus... e foarte mare. După aceea, nu s-a putut abține să nu se uite în jos.
- Uf, vreau să-l văd. Mormăi Plerng.
- La naiba Plerng!
- Oh, da, mă întorc cu Drew. Sunt foarte bine. Am băut câteva pahare. În plus, apartamentul meu este aproape. Îi spuse Plerng lui Andrea apoi s-a întors pentru ai trimite un zâmbet fratelui prietenei sale. Dar pare că Plerng a reușit să atragă atenția celuilalt.
- Unde este apartamentul lui Nong Plerng?
- Doamne ce om frumos! Spune-mi Nong Plerng de fiecare dată când mă simt trist.
- Plerng locuiește într-un apartament vizavi de universitate phi Drew. Clădirea înaltă de culoare verde deschis.
- Bine.
- Stai calm, ticălosule. Astăzi nu este posibil să ia articole premium acasă.
Seniorul a zâmbit fericit. Până când Plerng se uită și încearcă să își rețină zâmbetul apoi se concentrează să îl privească în ochii. El și-a ridicat puțin pieptul înainte, nu era deloc atent la prietena sa și întinde mâna să mângâie brațul de câteva ori privind cu atenție la buzele sexy care se mișcă în sus și în jos și care scoate sunete fine și frumoase. Iar persoana acea vorbește...
- Atunci îi voi spune prietenului meu să se întoarcă cu tine.
Uau!
- He he, ohh, scuze, am mâncat o ciupercă de aceea râd. Deodată, prietenul său a râs zgomotos. Făcându-l pe fratele lui Andrea să-și întoarcă chipul frumos și să privească nedumerit. Dar prietena lui îl privea cu furie, ea simți nevoia de a lua acea față care se scurgea pe jos și de a o asambla la locul original.
„Nu-mi pasă de asta, dar nu pot împinge povara asupra ta!”
Plerng se gândi viclean: „Oare vei accepta!”
- Da, phi Drew, care prieten? Spuse Plerng.
„Vreau să mă lovești.” Plerng suspina. Dacă cineva vine să se uite acum la fața aceea blândă a lui Drew cu acei ochi fumurii care păreau blânzi și cu acele buzele care se undulau într-un zâmbet rugător și cu acea față care ar spune „ajută-mă, te rog”. Când toate aste sunt combinate Plerng devine moale.
Dar acel zâmbet devine mai mare când întreabă care prieten?
„Bine, astăzi poți lăsa peștele să plece primul.”
Drew întinse mâna și arată spre prietenul său. Plerng își duse mâna pentru ași susține tâmpla. În timp ce Andrea râde zgomotos.
- De ce?
- Hei, prietenul meu Sin locuiește în același condominiu. O să ai cu cine să te întorci. Hei, Sin tu ești mai conștient?
Plerng ar vrea să întrebe dacă mai era conștient sau nu din cauza bărbatului spre care a arătat. Plerng se apropie și pune mâna pe umărul lui Andrew. Era aceeași persoană despre care au bârfit recent și despre care spusese că numele lui este plictisitor. Andrea s-a întors să se uite la fața prietenului său apropiat care și-a închis gura și și-a scuturat umeri, dar ea nu s-a gândit să mai spună nimic pentru a-și ajuta prietenul, până când Plerng a trebuit să cedeze.
- Ei bine, dacă nu mănânci înghețată într-o noapte nu vei muri.
- Phi Drew, o să-l conduc la mașină, tu ia-l pe Sin?
- Da, mulţumesc. Hai Nong Plerng.
Sunt de acord!
Când Andrew a strigat la Plerng. Persoana cu care a vrut să meargă pentru un suport cald a renunțat la plan și s-a ridica de la masă. A luat banii și ia dat unui alt prieten apoi s-a dus să-l ajute pe phi Sin, ce este pe cealaltă parte. Nu a observat că acest senior era foarte mare, în acel moment s-a uitat la Andrea ușor.
Cine a spus că atunci când ți o persoană beat, trebuie să-i îmbrățișezi talia, Plerng s-a ținut de spatele cămășii lui Andrew.
- Uf! Sin, ești îngrozitor de greu.
„Ăsta e tot jocul” a spus Plerng în inima lui, gâfâind puternic, până când a trebuit să se uite la bărbatul care s-a aruncat să stea pe scaunul de lângă șofer. Dar nu a avut încă timp să îl privească pentru că Andrew se întoarse cu un zâmbet larg.
- O să-l las puțin pe prietenul meu cu tine ... Nong Plerng te va aduce în cameră? E bine?
- Bine!
„Pălmuiește-ți gura!” Plerng a vrut să moară pentru că a acceptat. Nu e ca și cum ar vrea să ducă pe cineva atât de plictisitor în cameră dar dacă P’Drew îi cere asta cum poate refuza.
- Atunci să mergem.
- Da.
„O să-mi pălmuiesc din nou gura.” Gândul unei persoanei s-a dus spre cealaltă parte. Privind cu ochii melancolici ca un cățeluș fără stăpân (despre care toată lumea spune că este atât de drăguț) care se uită drept la un senior frumos. Sper ca această frumusețe să se transforme într-un lup care să se înfigă în pieptul lui alb. Un pic din el este încă bun. Dar Andrew făcu doi pași înapoi și ridică mâna pentru a face un semn de rămas bun.
- Hei, păsărică!
- Oh, eu sunt pasărea!
Plerng se uită din nou în oglinda retrovizoare. Apoi el sa uita îndurerat pentru că tânărul metis s-a întors cu spatele și a intrat în local fără ai acorda atenție până când la luat durerea de cap și s-a lăsat pe spate.
- Ce naiba fac? În mod clar este o povară pentru mine? Ei bine, sunt o mulțime de apartamente în acel bloc, trebuie să dorm din nou singură în seara asta! Cu cât vorbea mai mult, cu atât era mai dureros. Așa că calca pedala de accelerație ca să se întoarcă repede și să merg să fac o baie. Și dacă mă apucă mâncărimea foarte tare... am nevoie de ajutor.
- Uf, cu cât mă gândesc mai mult, cu atât sunt mai trist. Deși nu îmi lipsesc niciodată bărbați. Trebuie să merg acasă și să folosesc un vibrator pentru a mă satisface.
- Cu doar o clipă în urmă, am primit un bărbat. Deși nu la fel de chipeș ca Drew, dar dimensiunea este în regulă.
- Hei nenorocit lacom! Își spuse Plerng, cu un zgomot puțin mai puternic. Pentru că se gândi la seniorul care a trecut pe lângă masă de mai multe ori și a observat în secret că viermele din pantaloni nu era mic. Probabil că ar merg să-l salute în această noapte. Dar a trebuit să trimită un om beat înapoi în apartament!
- Nu pot, în plus am o povară! Plerng a mormăit și a rămas uluit pe tot parcursul drumului. El a condus mașina la un condominiu de lux care a fost cumpărat drept cadou pentru că a promovat examenul de admitere în urmă cu câțiva ani. Plerng, ofta adânc pentru că omul din mașină... este foarte mare.
Cel puțin e mult mai mare decât el.
Plerng l-ar lăsa să doarmă chiar aici dacă nu ar fi fost Drew.
Dacă vrei să mă dai în judecată cu Drew, totul va eșua!
Plerng s-a introdus sub axila omului mare și s-a forțat pentru al ridica, dar era confuz, era atât de greu!
- Phi Sin! Dacă nu mă ajuți să-ți muți fundul afară o să te las să dormi chiar aici! A țipat Plerng.
- Da.
Din fericire, phi Sin, mai este un pic conștient, pentru că se mișcă încet și apoi s-a aplecat spre Plerng pentru al ajuta să iasă din mașină chiar atunci se clătină până aproape că au căzut pe jos.
- La naiba! Idiotule! Ajută-mă!
Plerng a continuat să se plângă din nou. Dar l-a sprijinit pe omul mare spre lift. Acum nu doar că se uita la persoana de lângă el. Dar câtă forță ar trebui să folosească pentru al târâ. Zgomotul gâfâitului devine mai tare și tânărul își dă seama că ... Nu știe în ce cameră stă phi Sin!
Mai mult decât atât nu e că ar putea lăsa acea persoană pe podea.
- Hei! Hei... care este camera ta... Hei... a încercat să întrebe Plerng obosit. Dar oamenii beți mai fac zgomot, ah...
- Hei! Sin a venit în față până când Plerng abia că îl mai putea susține. El a crezut că vor cădea pe jos împreună. Institutul lui îi spunea să-i de-a drumul. Așa că omul mare a coborât și a căzut, până când Plerng a suspinat. De fiecare dată i s-a umplut ochi de lacrimi. Dar acum... chiar voia să plângă.
- Huh, nu, nu mai vreau nimic. Vreau să dorm.
Omul drăguț aproape că a plâns. El merge să-și deschidă propria cameră, dar înainte de a păși...
- Hei, ticălos nebun, ticălos de modă veche, ticălosule ești o povară! Plerng a făcut un pas înapoi să îl târască pe bărbatului mare cu stare haotică în dormitor. El nu este o persoană lipsită de bunătate.
Chiar a fost capabil să aducă un om mare în cameră. Amândoi au căzut și s-au lovit și au implorat până când bețivul își ridică privirea, tot e bine că mai are o oarecare forță pentru a se mișca. Plerng este aruncat pe un pat moale. De data aceasta, omulețul a icnit și a aruncat omul mare pe marginea patului, obosit.
- Dacă ești înjunghiat, nu va conta nici un cuvânt , a suspinat persoana în gât. Apoi s-a ridicat.
- Acum vreau să fac un duș și să mă culc. Nu mă mai pot nici masturba. Dacă o fac o să mor de epuizare.
Brusc
- Hei! A strigat Plerng când a fost aruncat în mijlocul patului. Nici măcar nu a avut timp să clipească pentru a-și reveni din șoc pentru că o umbră mare neagră a călărit corpul său. El a intrat în panică pentru că ceva îi bloca încheietura mâinii deasupra pernei. Ceva la fel de puternic ca o gheară de oțel indestructibilă.
Brusc
Înainte că Plerng să poată strigă numele marelui om, întregul corp era imobilizat pentru că a văzut... un animal sălbatic.
Fața ascuțită și-a scos ochelarii mari dar nu știe în ce moment dezvăluind niște ochii sălbatici și fioroși care îl privește și care vor să-l zdrobească până la capăt.
El se uită drept la Plerng, fără să ridice privirea. Buzele pe care Plerng le criticase pentru că credea că este un bărbat plictisitor s-au întins într-un zâmbet răutăcios...
Ohh!
Mâna mare a tras cămașa de student până când a auzit zgomotul nasturilor sărind. Dar a scos la iveală un piept alb și neted pentru a apărea în fața ochilor.
Două perechi de ochi se întâlnesc.
Unul a fost extrem de surprins.
Unul este fierbinte ca un prădător.
Și apoi... începe povestea lor...
Capitolul 1: M-A LUAT...
„Nu este adevărat. Nu este adevărat.”
- Ah ... uh.
În camera întunecată. Plerng plângea în inima lui, nu-i venea să creadă ce i se întâmplă în acel moment. Pe măsură ce sunetele gâfâiturilor alternau cu gemete, rupea liniștea nopții care se amesteca cu sunetul cearșafurilor și al saltelei. Dacă sunetul este mai puternic decât orice altceva, vocea lui Plerng era și mai tare.
În acest moment, un tânăr minion cu pielea albă netedă își folosea ambele mâini pentru a strânge cearșafurile ca un nebun. În timp ce șoldurile lui pluteau deasupra patului. Fața îi era acoperită de lacrimi și ochii i-au devenit roșii.
Buzele îi erau umflate de parcă ar fi fost zdrobite multă vreme. Nu numai atât, hainele care îi acopereau întreg corpul au fost scoase. A rămas doar pielea albă moale și netedă, îmbibată de sudoare și pete roșii.
Da! Plerng a fost jefuit!
Da, ați citit bine tânărul cu „obiceiul necontrolat de mâncărime” care poate alege de data aceasta nu a ales. Tocmai a spus că nu va exista nici o luptă în seara asta!
Chiar atunci, Plerng a fost aruncat în pat. Nu-și amintește mare lucru. Ce s-a întâmplat? Ceea ce își amintește clar este privirea din ochii lui care i-a făcut părul să i se ridice în cap. Era fierbinte, aspru și nebun, și apoi sărutul fierbinte părea că ia supt sufletul. Era aproape nebun de fierbinte, sugea, mușca, până când i s-a umflat gura și i-a bătut inima repede. Iar cu dimensiunea lui, probabil că știa deja unde să-și pună puterea să lupte.
Plerng a fost supt, și a fost mângâiat până și-a dat seama că nu mai are hainele pe el. Dar de când nu le mai are nu știe.
Palma mare mângâia întregul corp, zdrobindu-l fără să-i pese deloc. Este excitat, este fierbinte, este inconștient. Creierul lui funcționează din când în când... dar el geme tare. Și cum să nu strige. Cine ar crede că un bărbat cu aspect plictisitor poate avea ... un penis uriaș.
Plerng poate spune că nu a mai văzut niciodată o asemenea dimensiune.
Când a fost lovit pentru prima dată, încă mai era conștient dar când a fost lovit a doua oară... și-a pierdut mințile.
- Ce fel de nebun a făcut asta!
- Ah, ah, este palpitant, este... atât de puternic ...ahhh. Plerng gemu răgușit pentru că cealaltă parte se luptă în spatele lui. Două mâini îl prinse șoldurile și... la naiba! se infigea în el până la spulberat.
Sop... Sop...
Chiar acum, sunetul cărnii lovind carnea răsuna în toată încăperea. Plerng nu mai avea simțuri să asculte. Mintea lui era concentrată doar pe acel penis mare care era încă în el. Nici măcar nu puteam să se uite la cât era înăuntru dar era capabil să simtă dimensiunea foarte intim, extrem de aproape. Era atât mare, cât și lungă, dar care se împingea adânc înăuntru până când lacrimile îi cad în râuri pe față.
Frecarea și împingerile îi zdrobeau interiorul sensibil până când i s-a făcut pielea de găină pe tot corpul. El a gâfâit până când îi venea să vomite iar cele două mâini strângeau și mai mult așternuturile.
I-am spus că nu mai pot dar cealaltă parte nu avut deloc milă de mine.
Brusc.
- Phi, ești prea puternic... Ahh... o sa mor, o sa mor!!
Deodată, Plerng a fost prins de ambii umeri pentru a se sprijini de pieptul persoanei din spatele lui, folosindu-și genunchii tremurători pentru a-și susține greutatea până când a trebuit să întindă rapid mâna pentru a se rezemat de capul patului pentru a se susține. În timp ce persoana din spatele lui se împinge mai adânc și fără ezitare până când partea lui sensibilă s-a legănat în aer, eliberând picături de apă care acopereau fiecare parte a lui.
Tânărul a recunoscut că a fost cu adevărat entuziasmat până la moarte.
- Uf, doare... doare ah!
Omulețul strigă tare când omul mare din spate îi mușcă curbura gâtului. Durerea i-a străbătut tot corpul. Dar nu era o durere insuportabilă, dimpotrivă, i-a stimulat corpul mai violent decât dacă l-ar fi mângâiat. Asta îi face corpul să se cutremure și să elibereze un lichid tulbure care a pătat patul. El își simțea corpul fierbinte și înroșit, canalul se strângerea atât de puternic încât se auzea un vuiet.
- Ah, ești grozav!
Plerng gemea în inima lui când a experimentat senzația intensă de la final, este ca și cum ai merge în rai. Corpul lui slab este incapabil să suporte greutatea senzației. Deși avea ochii închiși lacrimile încă curgeau în râuri, buzele roșii și învinețite erau deschise puțin, era un sentiment uimitor care nu l-am mai experimentat niciodată. În momentul în care omul cel mare s-a retras, a respirat greu și a simțit o senzație de gol în interior.
Dar...
- Nu o face încă! Nu, tocmai am terminat, stai, stai... ahhh!
Omulețul care a vrut să-și mai tragă răsuflarea pentru câteva secunde a strigat tare când corpul i-a fost răsturnat din nou, iar bărbatul mare l-a prins de șolduri și l-a tras spre el deodată. Corpul lui plutește până când cele două bucăți de carne se ating. Se pare că omul mare este încă puternic și cu siguranță nu se vor freca doar unul de celălalt.
Plerng a fost ținut cu picioarele desfăcute larg și nu trebuie să ghiciți ce s-a întâmplat.
Un penis uriaș a fost înfipt din nou în fundul lui, făcându-i soldurile să plutească deasupra patului. El plângea tare. Două mâini s-au mișcat pentru a strânge strâns perna, nu numai pentru că era emoționat dar aproape că nu mai avea unde să intre acel uriaș. Este atât de dureros încât nu poate face nimic. Plerng și-a răsucit trupul, icnind după aer. Penisul lui care tocmai fuseseră moale cu o clipă în urmă a devenit mai puternice și mai rușinos.
Încă o dată, armele grele declanșau un atac puternic.
- Oh asta e bine...ah atât de puternic... ah... la naiba ah. Lui Plerng nu-i păsa ce strigă, creierul îi era complet năucit. Există doar trupul care răspunde celeilalte părți în consecință.
Instinctiv, fața i se mișca înainte și înapoi. El folosește o putere enormă pentru a deschide ochii încet. Privi prin întuneric pentru a vedea o față udă în sudoare, dar... atât de fierbinte încât aproape că îi vine să moară.
E crud, e sălbatic, e atât de flămând încât Plerng pare că este doar un pui de iepure care se confruntă cu un leu.
„Da, această persoană este cu adevărat o fiară!”
Omul care se înfigea în el nu dădea semne de oprire. Sunetul respirației lui era puternic și profund, stârnind emoții până când a simțit furnicături peste tot. Plerng a încercat să lupte dar a leșinat când cealaltă persoană îl întoarce și îl întinde pe o partea și apoi s-a introdus adânc în el.
Plerng care era încrezător că este bun la asta acum poate doar să geamă și să icnească și el îl lase pe celălalt să facă ceea ce își dorește. Nu știu câte semne de mușcături are pielea lui moale, cate urme se supt de culoare roșie are, cu atât mai mult simțea căldură în partea inferioară. Nu mai experimentase niciodată așa ceva.
De data asta nu a fost doar strigătul lui Plerng. Dar s-a auzit zgomotul patului care scârțâia și zgomotul cearceafului care aproape se rupea în mâinile sale. Sunetul frecări umede care îi lovea punctul sensibil, acel uriaș era fierbinte și puternic. Sunetul corpurilor care se loveau unul de altul de multe ori și sunetul... lui cerșind milă.
- Ah... nu mai suport... ahh... la dracu, cedez!
Chiar dacă a spus că nu mai suportă și cedează, dar omul mare nu dă niciun indiciu în acest sens. Când va trece această furtună?
Când crezi că se va termina? O nouă furtună a apărut din nou, lovindu-l și trimițându-l să sară într-o tornadă, fără a-l lăsa să cadă la pământ pentru că forța mișcării nu va face decât să facă emoțiile să urce din ce în ce mai sus, atât de mult încât chiar își va pierde mințile.
- Ajunge... Ah.
Este ultimul lucru pe care Plerng și la amintit înainte ca creierul său să nu mai funcționeze. Adică... omul acesta este o fiară însetată de sânge!
Da, acest prieten al lui Drew este cel mai rău om de pe planetă. Cel mai bun la pat pe care l-a întâlnit vreodată.
Aseară... ce s-a întâmplat?
Era dimineață și soarele răsărise deasupra cerului, în timp ce Plerng se ridica din pat cu o expresie obosită și palidă.
Părul lui este dezordonat și ciufulit. Inima lui este încă umedă de plâns, dar și fericită pentru noaptea trecută. Creierul lui nu a început încă să se activeze, el doar stă nemișcat și clipește ca un copil.
- Eh, cum să nu?
Plerng se uită în jos la propriul său corp gol. Apoi a văzut... urme de mușcături!
- Oh. Plerng a scos un sunet ciudat. Apoi a ridicat mâna pentru a-și acoperi fața. Nu e nimic...
- La naiba, acesta este cea mai satisfăcătoare partidă de sex din tot universul! Cea mai bună pe care am avut-o vreodată cu cineva!
Plerng mornăi încet când începe să-și amintească evenimentele de aseară. Nu era sigur când cealaltă parte a terminat runda a treia pentru că a leșinat. Oare a mai continuat după aceea? pentru că este neclar. El știe doar că a putut vedea stelele și a fost lovit până când a fost trimis în rai... exact așa.
Cineva ca el care a câștigat destul de mult a cedat în fața unui bărbat plictisitor!
Când se gândea la asta Plerng și-a amintit și cu cine a fost aseară.
Plerng s-a întors repede să se uite în pat, lângă el și a văzut un animal sălbatic pașnic.
„Ești sigur că este aceeași persoană?”
Persoana care leșinase din cauza atacului greu se aplecă în fața să se uite la persoana cu care împarte patul. S-a uitat peste fața lui și și-a încruntat sprâncenele.
P’Sin (nu?) Indiferent de ce, acesta este la fel de frumos cum spunea Andrea. Poți să-l folosești, sprâncenele erau întunecate și avea o față ascuțită, dacă nu ar fi văzut acei ochii cum l-au privit nu ar crede că este aceeași persoană. Nasul este destul de proeminent. Buzele erau drepte, dând un aspect general destul de... plictisitor din punctul lui de vedere.
- Nu e rău, este bine, dar așa cum a spus prietena mea, nu este perfect.
Așa am crezut aseară. Dar când s-a gândit la ceea ce făcuse împreună toată noaptea, Plerng a început să se răzgândească puțin.
Ei bine, la naiba. Când se uita la el cu acei ochii care arată de parcă ar vrea să-l mănânce și ia pătruns în tot corpul, l-a făcut să se simtă atât de fierbinte încât a devenit nebun. În plus sexul a meritat.
Nu este plictisitor, este puternic, rapid, durabil, dar totuși sârguincios în schimbarea pozițiilor, adăugând savoare, gust și textură, făcând pe cineva ca el să geamă aproape fără suflare.
În acest moment, Plerng și-a spus că... nu poți judeca oamenii după aspectul lor exterior.
Tânărul nu s-a putut abține să nu întindă mâna și să ridice puțin pătura pentru a vedea uriașul ce doarme!
„Această dimensiune este dimensiunea viselor mele!”
Acest gând l-a făcut să inspiri adânc pentru că nu l-am putut vedea aseară. Acum, chiar vrea să știe cum e mărimea viselor lui. Oare cum îți face gura să se simtă? În cele din urmă, a înghițit în sec.
„Îl voi putea obține pentru puțin ceva vreme.”
Plerng își linse din nou buzele. În timp ce trăgeam pătura de pe omul mare, nu s-a putut abține să nu se simtă puțin speriat ca noaptea trecută dar n-a putut decât să geamă tare. Mâna lui ia atins stomacul musculos. Nu este chiar la fel de musculos ca a unui model din revistă, dar se simte ferm și are un pachet de șase, iar părul de sub buric este sexy. Arată atât de bine încât vrei să strângi totul în mâinile tale.
- Uf!
Plerng scoase un oftat greu pentru că doar se gândea la asta, nu trebuie să mă iubești doar să te joci cu mine e bine.
Dar ochii săi... privi mai jos decât atât.
Tânărul nu știa ... dar omul mare era treaz.
- Te rog, vreau să te simt puțin.
- Ce faci?! Omulețul a tresărit surprins și și-a eliberat mâna de lucru pe care tocmai îl atinsese. Se întoarse repede să se uite la sursa sunetului. Apoi a văzut... o fiară care s-a trezit. O fiară care s-a transformat într-un pui de căprioară.
Plerng se gândi confuz. Din cauza privirii rele din ochii lui de aseară, era năucit și surprins, el se uită la fața lui până la gât. Până când a vrut să se uite și mai jos, dar...
Brusc
- Hei! Spuse Plerng confuz.
Omul cel mare nu s-a gândit deloc să-i rezolve preocupările pentru că silueta înaltă a sărit din pat. Apoi se uită în jos la corpul său gol cu surprindere de parcă nu ar ști ce a făcut noaptea trecută, ascunzând uriașul cu ambele mâini. Atunci Plerng a fost atât de șocat încât aproape a căzut de pe pat.
- Îmi pare rău!
Bărbatul mare a căzut în genunchi. Apoi își lasă capul până atinge podeaua. El a strigat atât de tare încât ia zguduit timpanele.
- Iartă-mă. Nu am vrut să se întâmple asta, nu am vrut să te rănesc!
- Ce?! Plerng a fost atât de surprins încât a scos un strigăt blând. S-a aplecat și a privit iar el a înțeles vag... însemna că erau urme de mușcături pe el?
Poate fi puțin dureros, dar când a făcut-o, s-a simți bine.
Omulețul s-a uitat la seniorul său care tocmai stătea în acea poziție, complet gol, până când nu putea decât să vorbească nesigur.
- Nu mă deranjează.
Brusc
Sin, care se comporta de parcă ar fi fost pe cale să fie condamnat la moarte, a ridicat capul cu neîncredere Apoi atitudinea lui s-a schimbat cu un sentiment de ușurare și fără să se gândească el a sărit în pat și a îmbrățișat persoana de pe pat dar nu cu pasiune, ci...
- Îmi pare rău din nou.
Seniorul se aplecă repede și își adună hainele din jurul patului pentru a fugit din dormitor cu o față jalnică!
Bang!
Bang!
- Oh, îmi pare rău, îmi pare rău!
În acest moment, Plerng nu putea decât să stea nemișcat ca un nebun. Își întinde mâna încercând să oprească omul mare. Se auzea doar vuietul omului care aleargă prin cameră pentru ași aduna lucrurile în timp ce vocea lui jalnică își cerea scuze, dar mai presus de toate, era uluit de ceea ce tocmai se întâmplase.
Bine ce dracu se întâmplă acum?
- Asta e, ce naiba s-a întâmplat acum?Tânărul a stat așa câteva secunde, apoi...
- Ahh...
Plerng luă imediat o pernă și o aruncă în direcția persoanei care a plecat. Nimeni nu a plecat așa din patul lui până acum!
Unde este fiara de aseară? Unde este animalul sălbatic care era înfometat și însetate. Era ca un bărbat fără droguri care fuge cu coada între picioare?
În concluzie, aseară era atât de beat încât și-a imaginat asta!
- Uită-te, sunt semne pe pe tot corpul meu! Strigă Plerng furios pentru că dovezile sunt clare că ce s-a întâmplat aseară era adevărat Pur și simplu nu credea că persoana care l-a atacat aseară când se va trezi va fi atât de diferit. În plus tipul care a fugit era genul de om pe care voia să îl țină cât mai mult posibil până s-a simțit enervat.
Cum aș putea să mă simt așa de bine din greșeală cu un astfel de bărbat? Am spus asta dar Drew este mai bun decât tine.
- Uau, ce ticălos! Plerng și-a spus asta și s-a ridicat din pat, dar...
Picioarele îi erau atât de slabe încât s-a lăsat pe podea clipind din ochii și...
- Hei! Idiotule, vreau persoana de aseară, adu persoana de aseară înapoi.
- Cum poți să faci asta și să fugi așa, nu e corect?
......
- Haha. Oh. Nu mai suport. Mă doare stomacul... haha.
- Sper să mori de râs. Spuse Plerng.
- Este în regulă. Cred că voi muri fericită. Haha. Spuse Andrea
- Haide, ai milă de el, Andrea.
- Povestea ta este amuzantă, trebuie să râzi.
În acest moment, toți cei de la Facultatea de Arte ale Comunicării se uitau la cei trei prieteni care au ieșit în evidență din cauza râsului. Un bărbat drăguț, despre care se spunea că era un rinocer, a venit și s-a așezat lângă prietenii săi apropiați cu o expresie morocănoasă. În timp ce povestea ce i s-a întâmplat. Frumoasă metișă râde cu gura până la urechi, până când Sy a trebuit să-i avertizeze că au vorbit tare... dar el și-a reținut râsul cât a putut.
- Și tu, Sy. Văd că umerii îți tremură.
- Mi-e frig. Spuse Sy.
- Ce naiba? La 32 de grade ti-e frig! Spuse omulețul încruntat până când un alt prieten apropiat care nu a văzut evenimentele de aseară, a trebuit să-și păstreze fața neclintită. Chiar dacă aproape că a murit de râs.
Phana (*sau Sy), prietenul apropiat al lui Plerng cu numere de cod consecutive. Un bărbat care are aceeași natură că și Plerng. Dar el se dezvălui de la început că nu îl interesează femeile. Dar este mai modest și mai îngrijit, fie că este vorba de felul în care se îmbracă sau de temperamentul său inclusiv fața care contează. Se poate spune că este un bărbat foarte arătos dar nu este ca Plerng. De îndată ce te uiți la el, știi că s-a născut pentru a fi conectat de el.
Sy arată bine atât în ochii femeilor, cât și al bărbaților. Plus obiceiul... de a iubi este mult mai rezervat...
Mulți oameni se întreabă cum au devenit acești trei oameni atât de apropiați.
Sy a răspuns că nu erau aproape dar numerele lor erau unul lângă celălalt, ei au stat unul lângă celălalt din ziua orientării și sunt și ei (acceptați) chiar dacă nu vrea să fie aproape, oricum trebuie să fie.
Cât despre Andrea, ea s-a implicat...
- Bine, deci, în concluzie, l-ai dus cu tine pe phi Sin, care este prietenul lui Drew, și nu știai în ce cameră locuiește, așa că l-ai dus să doarmă în cameră ta. Deci el ți-a tras-o toată noaptea, dar când s-a trezit dimineața a fugit repede. Dsr... este corect, nu?
- Oh, cu ce este diferit de ceea ce ți-am spus?
Sy își miji puțin ochii. Și întrebă pe un ton serios.
- Ești sigur că nu l-ai adus intenționat în cameră pentru a te lupta cu el?
- Haha, nu pot... nu mai suport... haha.
Phana care cunoștea bine personalitatea lui Plerng a râs zgomotos și a ridicat mâna pentru a-și ține stomacul, mulțumit de această concluzie. Până când Plerng și-a dezvăluit colții la amândoi.
- Oh, știu că sunt un rinocer. Dar nu e așa pentru toată lumea și Deea a auzit că nu îmi place de el. De ce l-aș lua? Este același lucru care mi-a făcut și mie. Uită-te la urmele de pe gâtul meu, sunt urme de dinți peste tot. Ce fond de ten ar reuși să le acopere? Apoi el își închide cămașa ca înainte.
Sunt mulți oameni care țintesc spre Plerng și care salivau după el.
- Nu sunt supărat pe el. Dar nu-mi place deloc că a fugit de parcă aș fi un fel de creatură cu care nu merita să te culci. Dacă pleci frumos, e o idee bună, dar nu fugi. Nu am venit să vă spun totul despre această mizerie emoțională pentru a râde. Plerng și-a strâns buzele și și-a întors capul într-o altă direcție. Nu se mai simțise așa prost până acum.
De fiecare dată sunt oameni care îi cer numărul și cerere o altă întâlnire dar nu au fost oameni care să fugă de el așa.
El recunoaște că asta doare...foarte mult.
Mai mult, nu el a fost primul care a început și a făcut-o până la capăt. Omul era atât de priceput, încât Plerng a fost nevoit să cerșească îndurare, ceea ce a fost foarte satisfăcător, foarte bun. Dar când se confruntă cu așa ceva, ce va putea spune?
Gândurile omului erau și mai distorsionate. El își muscă buza până când a devenit albă, Plerng părea atât de jalnic, încât cei doi prieteni care îi cunoșteau firea nu s-au putut abține să nu se simtă nerăbdători.
- La naiba, Plerng ești prea drăguț.
Nu doar ei se gândesc la asta. Chiar și femeile și bărbații din jur probabil că gândesc în același mod pentru că, deși viața în pat a lui Plerng este bogată, nu înseamnă că caracteristicile lui personale sunt sărace.
Plerng este o persoană simplă, se exprimă direct, este afectuos și este foarte iubit de toți seniori și juniori. Iar când vine să facă astfel de ochi: Cine nu vrea să-l iubească?
- Deci, vrei să fac rost de numărul lui Sin?
Andrea însăși este încă blândă. Chiar dacă corpul încă îi tremura de râs.
- De ce să îl vreau? Numele lui este depășit. Nici măcar nu are o față bună. Lasă-l. Dacă este bun, doar... uită-l. Nu, nu vreau să îl mai văd. Plerng a clătinat din cap în cealaltă direcție.
Nu poate spune altceva decât ceea ce s-a spus pentru că era foarte șocat.
„Este mare, este puternic, este dur și atât de fierbinte”.
- Ești sigur că nu vrei? Sy își miji ochii cu bună știință.
- Nu! Omul furios (pentru că a rămas singur dimineața) a confirmat ferm, dar umerii i s-au lăsat de regret. Prietena lui să apropiat și îi șopti în glumă.
- Nu-mi spune că ai fost învins de phi Sin și te-ai transformat într-o pisică.
- Ești nebună! Plerng a împins capul lui Deea dar nu îndrăznesc să spun că... e bun.
- Cu o astfel de față, cred că sexul este plictisitor. Nu văd nimic de regretat.
- Desigur.
Tânăra își flutură telefonul mobil în fața lui, Plerng nu a putut să se stăpânească și s-a ridicat imediat și și-a luat geanta. Apoi o aruncă peste umăr.
- Cine l-ar dori? Nu mai vorbesc cu voi. Mă duc mai întâi în sala de curs. După ce a spus asta, Plerng a plecat imediat în altă direcție. Nu vrea să fie prins. O persoană cu talentatul sau a fost prinsă din cauza unui astfel de om. Dacă era fi P’Ann sau phi Drew. El ar anunța întregului grup că este... bun.
Dar nu l-ar lăuda pe P’Sin pentru că este bun.
Erau doar gândurile omulețului care își mișcă fundul spre sala de clasă.
În timp ce cei doi prieteni continuau să privească. Sy s-a întors apoi către prietena sa apropiată și l-a întrebat curios.
- Phi Sin, nu arată atât de bine?
- Ești nebun? O să ți-l arat eu. Andrea a râs tare. Apoi intra pe Facebook și căută pentru un moment. Pe ecran a apărut o poză cu un bărbat și i-a arătat-o prietenului său.
- La naiba, pur și simplu lui Plerng nu-i plac oamenii care poartă ochelari. Fața lui arată un pic prea serioasă, dar e frumos până și fetele îl plac pentru că este calm și profund dacă îl înțelegi. Pare a fi un soț atât de distractiv, a spus Deea în glumă. Și apoi a vorbit puțin mai mult.
- Probabil are specificațiile care îți plac, Sy. Phana a derulat curios imaginile de pe ecran, privindu-l pe bărbatul cu ochelari care avea mereu un zâmbet ușor pe față. Colțurile ochilor i se lasă puțin dar nu îl face să arate ca o persoană morocănoasă. Este mai bine să îl numești politicos. Și la fel de adevărat cum a spus prietenul său, pentru că...
- Cred că este foarte frumos și arătos. Persoana care a vorbit i-a dat telefonul înapoi fără a sugera nimic.
- Este prima dată când îl văd pe nenorocitul de Plerng așa.
- Asta e. Îmi pare rău. Mi-aș dori ca afurisitul ăsta de Plerng să fie învins. Și dacă ar fi cineva ca phi Sin, cu atât mai mul! Aș fi de acord să fiu soția lui Plerng. Phana se întoarse brusc.
- Plerng este o femeie.
- Este atât de drăguț. Îl vreau. În acest moment, Sy își frecă tâmplă pentru că... a fost de acord cu ce a spus cealaltă persoana. Dacă stai cu ei, trebuie să fi de acord cu ei. Până la urmă, Sy nu am putut decât să ofteze.
- Ei bine, dacă există o zi în care Plerng este învins. Probabil că eu însumi voi avea o zi când o să mă pot decide la fel.
Nu știe cum va fi ziua în care Plerng va accepta să fie legat, dar va fi foarte dificilă. Este ca atunci când nu poți renunța la prima dragoste.
Dacă... acea zi vine.
Capitolul 2: A FUGIT DE MINE
- Articolul 276 spune că oricine violează sau rănește o altă persoană prin amenințări sau folosind violența asupra altei persoane se pedepsește cu închisoare de la 4 la 20 de ani și o amendă de la 8.000 la 40.000 de baht...
În sala de curs a Facultății de Drept un tânăr stătea în colțul camerei cu o expresie de parcă urma să fie condamnat la moarte în timp ce recita cu precizie articolul 276 din Codul penal, fără a fi nevoit să se bazeze pe o carte deschisă.
Despre ce este aceasta sectiune?....viol. Dreptul penal este considerat aria de expertiză a lui Sin, nu pentru că este deosebit de interesat dar pentru că...îi era teamă mai ales de ceea ce făcuse.
- Din nou, am făcut-o din nou! Sin a ridicat mâna și și-a frecat puternic capul. Era de neconceput când se gândea la dimineața în care s-a trezit în patul cuiva. Mai șocant... a fost când a văzut semnele de pe corpul acelei persoane. Nu avea cum să-și demonstreze nevinovăția. Știa exact ce a făcut.
- Oare sunt genul ăsta, în plus am făcut-o cu un bărbat.
Indiferent cât de drăguță este fața lui se estompează. Sin este sigur că chiar dacă există ceva atârnat între ambele picioare legea spune clar că violul este folosirea penisului făptuitorului asupra organelor genitale, anusului sau gurii. Dar el... poate era foarte beat. Dar cu siguranță a umplut la maximum acea persoană. Acel moment în care faci sex și, deși legea nu specifică includerea anusului, indiferent de unghiul în care ar privi, el la violat cu siguranță.
În trecut, s-ar putea să fi avut obiceiul de a nu se putea controla în timpul sexului, dar nu a fost viol. Chiar dacă se trezea și o găsea pe cealaltă persoană plângând și blestemându-l pentru că este un diavol. Dar la început a fost consimțământ, dar de data aceasta nu a fost. Sin și-a amintit doar vag și nu credea că îl va lăsa să o facă atât de ușor.
Sin și-a dat seama că era un om mare, foarte puternic, iar acel copil... era atât de mic!
- La naiba, nu știu dacă are peste optsprezece ani sau nu. Mormăi Sin.
Cu cât Sin se gândea mai mult, cu atât devenea mai stresat. Cu cât credeam mai mult că a fugit din dormitorul lui cu atât se simțit mai vinovat. Știe că și-a plecat capul și și-a cerut scuze dar el a fugit. Era greșit și asta nu este o trăsătură pe care ar trebui să o aibă o persoană care studiază dreptul.
Nu doar că avea o expresie obosită dar acele urme ale dinților, semnele repetate pe corpul lui, acelea erau semne de agresiune sexuală...
- Ce naiba am făcut?!
- Hei, Sin. Ce este cu tine? Sin a ridicat capul când a auzit sunetul vocii vorbindu-i și a constatat că era un prieten apropiat lui pe nume Mix.
- Aseară....
- Oh, aseară te-ai dus să bei cu Drew, nu? Întrebă Mix.
- Nu chiar, aveam de gând să ies să iau ceva de la el, dar mi-a scria: să merg să mănânc și să beau ceva cu el. Știi că nu rezist la băutură. Spuse Sin.
„Am fost atât de beat și inconștient încât am ataca alți oameni.” Gândi Sin nervos. În timp ce prietenul lui îl privea surprins.
- Atunci de ce te comporți ca și cum ai fi pe cale să fii condamnat la moarte? Deci, de ce ai adus codul penal? Nu există cursuri de cod penal în acest semestru. Nu-mi spune că o să memorezi toată cartea. Tocmai am terminat examenul și am uitat totul, a spus Mix în glumă. Dar Sin nu a râs deloc pentru că ochii lui s-au uitat accidental la secțiunea care fusese lăsată deschisă până când prietenul lui i-a urmat exemplul.
- Nu-mi spune că aseară te-ai luptat din greșeală cu cineva până ti-ai pierdut controlul și acum calculai pedeapsa dată de instanța... uh. Glumești cu mine, nu? Mix a vorbit încet în timp ce se schimba la față. Sin însuși și-a ținut tâmplele cu o față încordată.
- Ce s-a întâmplat? Mix se aşeză lângă el și la întrebat îngrijorat.
- Nu știu, îmi amintesc doar că m-am îmbătat și voiam să plec, dar Drew a spus că vor mai rămâne puțin. Nu-mi amintesc cum m-am întors. Este foarte neclar, Mix. M-am trezit și am găsit pe cineva care dormea lângă mine. Îmi amintesc doar vag, că am făcut sex, dar.... Sin a vorbit, iar asta l-a făcut și pe Mix să suspine. Ei se cunosc de 4 an. Prin urmare, îl cunoaște suficient să știe problema lui Sin.
Problema este... sexul și este motivul pentru care Sin se desparte de toate prietenele lui.
- Starea este foarte gravă?
-... Urmele dinților mei erau peste tot pe el. Sin a mormăit încet ca răspuns.
„Asta indică faptul că starea persoanei nu era deloc bună. Aproape că nu-i păsa de aspectul lui dar, cum este cealaltă parte? Deoarece corpul era plin de urme de dragoste, vânătăi de la supt și urme de dinți care erau împrăștiate de-a lungul pielii albe până când erau clar vizibile, chiar și în jurul sânilor, se vedeau urme, făcându-l uimit pe Sin de ceea ce a făcut. A fost mai grav decât a făcut vreodată oricărei dintre fostele lui prietene. Of...” Asta era în inima lui Sin, dar el nu a spus-o.
- Și ce a spus? Întrebă Mix.
Acesta este motivul pentru care Sin este cel mai îngrijorat pentru că...
- Nu știu. Mi-am cerut scuze față de el, i-am spus că nu intenționam să se întâmple așa ceva. Când a spus că este în regulă, am fugit. Nu am putut suporta să-l văd. M-am simțit dezgustat și disprețuitor încât nu am putut privi cât de nenorocit am fost. Partea amuzantă este că are același număr de cameră, dar el locuiește la etajul de jos și eu la etajul de sus, a spus Sin, epuizat pentru că vinovăția îi blocau cuvintele și el a crezut accidental ca...
- Erai atât de beat încât te-ai dus în camera greșită și când a deschis-o l-ai atacat sau nu? Mix a întrebat tot ce avea în minte.
- Nu știu.
- Deci ce ai de gând să faci cu el? Întrebă Mix.
- Nu știu.
- O să-l întâlnești?
- Nu știu.
În acest moment, Sin nu știa ce să facă mai întâi. În inima lui, voia să-și ceară scuze oficial celeilalte părți dar o altă inimă credea că ar trebui chiar să sune la poliție să spună ce a făcut. Era supărat pentru lucrurile rele pe care le făcuse și, așa, merita să fie. El ar vrea să-și arate din nou fața acelei persoane dar a fost atât de speriat încât a fugi. Probabil că acea persoană este dezgustată și nu vrea să fie lângă el.
Încă o dată, Sin subliniază că o persoană ca el... nu ar trebui să existe sau să aibă o relație cu cineva?
Cine spune că dragostea nu are legătură cu sexul, aș vrea să argumentez că acest lucru nu este adevărat. Dacă ai sau iubești pe cineva și nu vrei să faci nimic persoanei pe care o iubești, atunci ceea ce și-a spus Sin în ultimii ani este că nu ar trebui să iubească pe nimeni pentru că atunci când dragostea ajunge la punctul de a face sex... dispare. Ce ar trebui să facă cu comportamentul lui violent în pat? Acum Sin nu avea niciun răspuns pentru el. În plus, mai trebuie să stea și să-și facă griji și să se întrebe când va fi pedepsit pentru viol.
El crede că în această lume, nu va exista nimeni care să accepte această latură a personalității sale.
Gândurile lui privesc neputincios legea penală, fără să știe că... a găsit aceea persoană pentru că Plerng fusese supărat toată ziua.
Că cei doi prieteni apropiați aveau să vorbească doar despre faptul că era un copil din acea universitate.
Persoana care a dispărut imediat ce s-a trezit dimineața, probabil că nu i-a plăcut stilul lui drăguț și mic și poate credea că nu va suporta o asemenea lupta. Până când Plerng a fost atât de enervat încât nu și-a putut da seama.
„Nu-mi spune că s-a purtat atât de șocat pentru că era un bărbat.” Gândurile lui Plerng îl făceau să fie și mai frustrat cu fiecare clipă ce trecea. Plerng știe că, oricât de drăguț ar fi, nu poate concura cu femeile. S-ar putea să atragă privirile altor bărbați gay. Dar un bărbat adevărat ca Drew cu siguranță el nu ar avea speranță, indiferent cum ai privi tipul acela cu un nume vechi este probabil un bărbat adevărat. Iar când s-a trezit și a găsi un bărbat în același pat cu el probabil sa speriat și acesta a fost motivul pentru care a fugit.
- Săracu! a mormăit Plerng furios. Chiar dacă fața îi este distorsionată până în punctul în care vrea să plâng.
Nu este că îi pare rău. Dar doare.
- O, Doamne, am găsit dimensiunea viselor mele. Plerng plângea încet. În timp ce mergea spre partea din față a camerei și s-a împiedicat de cava...
- Ce este asta?
Chiar acum, în fața camerei lui se află un coș cu cuib de pasăre, împreună cu... un bilet.
Plerng nu s-a gândit prea mult, îl ridică imediat și îl citi, apoi văzu un scris mâzgălit de mână.
📃”Îmi pare rău. Știu că asta nu înlocuiește scuzele, dar vreau să-mi cer scuze pentru ceea ce s-a întâmplat.”
Plerng și-a strâns buzele strâns și a mototolit hârtia până a devenit o minge. Apoi a intrat în cameră luând coșul cu cuiburi de păsări, de îndată ce ușa s-a închis...
- Nu vreau scuze!
Totul a confirmat în continuare că bărbatul era serios. El crede că dacă ar putea să își asume responsabilitatea i-ar cere să se căsătorească cu el. Dar acea responsabilitate a dispărut pentru că era un bărbat. Dar acea seriozitate evlavioasă l-a motivat totuși să cumpere lucruri în loc de scuze, ce risipă.
Bineînțeles că Plerng nu vrea scuze!
- Dacă vrei să te scuzi, să o facem din nou! Și de data asta, te rog nu fugi. Se gândi Plerng supărat punând coșul pe masă. El a aruncat o privire spre patul care era încă în aceeași stare ca azi dimineață. Apoi și-a ridicat mâna pentru a-și acoperi fața.
Nu, oamenii ca el nu regretă că și-a pierdut virginitatea pentru că aceea s-a pierdut cu mult timp în urmă, dar e atât de păcat.
- De ce tipul ăsta de care îmi place cum mi-a tras-o este acest gen de persoană? Plerng s-a gândit la distracția pe care a avut-o aseară, care i-a lăsat urme de dinți pe tot corpul, apoi a oftat și s-a dus să ia cearșafurile și să le arunce în mașina de spălat. Nevrând să vadă dovezi că cineva ca el ar vrea acel tip de persoană.
- Stai să vezi nenorocitule, eu voi găsi pe cineva mai bun și mai incitant de privit decât tine! A spus Plerng mormăind.
- Dă-l naiba de bărbat adevărat, dă-i drumul, voi găsi în viitor unul mai bun!
Dar nu azi nu acum el este foarte plin din cauza moților de aseară care încă persistă și probabil vor dispărea în câteva zile.
......
- La naiba! De ce am devenit așa?
După câteva zile de la incident senzația de a dori să plângă încă persistă. Chiar dacă ar trebui să zâmbească și să fii bine dispus pentru că tocmai s-a dus să se elibereze, dar nu este deloc așa. Chiar dacă merge într-un pub din mijlocul orașului, chiar dacă se duce să-și arunce farmecul pentru doar câteva minute, va prinde un pește în cârlig pentru că sunt mulți care indica că l-ar dori. Dar judecând la prima vederea mărimea din afară care pare bună dar când au continuat la un hotel... a devenit un eșec lamentabil.
Nu este că cealaltă parte nu știe cum să o facă sau că este prima dată cu un bărbat. Dar starea lui de spirit din cauza incendiului cu bărbatul serios îi făcea emoțiile să se prăbușească!
- Bine ah... atât de strâns, ești atât de drăguț.
„...”
- Îți place asta, nu? Înăuntru, mă strângi foarte tare.
„...”
- Nong ești uimitor. Plerng chiar voia să-l întrebe pe nenorocitul ăla... s-a uitat măcar la fața lui pentru o clipă?
Obișnuia să creadă că dimensiunea este principalul factor decisiv pentru că oricât de rău ar fi, tot e considerat bun. Dar ce s-a întâmplat cu o seară înainte l-a făcut să realizeze că a greșit. Acum Plerng se întreabă:
- Sexul poate fi chiar atât de plictisitor? Care este fericirea, goana când ajungi la eliberare? Dar dacă lua în calcul emoția din această seară este că și cum nu s-a întâmplat absolut nimic.
Bine, a simțit acea parte frecându-se în el dar ceva îi spunea lui Plerng că nu este suficient. El a vrut mai mult și mai violent decât atât, voia să se poarte ca și cum ar fi fost doar un iepure mic care este neputincios în fața unei fiare.
Ce este asta? El doar geme de o plăcere falsă iar cealaltă persoană continuă să îl lovească și să se simtă mândru de el pentru că este atât de talentat. Dar Plernga încă nu s-a terminat deloc.
Prost!
Deci, când acea runda s-a terminat și cealaltă parte a vrut să continue Plerng s-a ridicat din pat, a făcut un duș și a plecat simțind că ar vrea să plângă.
- Cum pot să scap de mâncărime dacă nu mă scarpină în locul potrivit?! Plernga se plângea cu voce joasă. Când ajunge în fața camerei chiar... vrea să plângă.
Astăzi avem un coș cu fructe.
- Tatăl lui phi Sin a deschis o afacere de ambalare a coșurilor sau așa ceva!
Plerng a luat coșul și a intrat în cameră. Nu este nevoie să citească biletul. Acum știe că probabil își cere scuze din nou, ca de obicei, și cu credința lui că nu urmărește oamenii cărora nu le pasă de el, deci nu l-a întâlnit încă. Acum erau doar coșuri pline cu cameră!
Ieri a fost un coș de marcă. Zilele trecute a fost un coș cu mâncare ca un cadou de Anul Nou.
- Nu știi că cu cât le văd mai mult, cu atât mă doare mai mult? Dacă chiar vrei să-ți ceri scuze, vino și ajută-mă și scarpină-mă ca în noaptea aceea!
Este gândul lui Plerng care pune jos un alt coș lângă celelalte trei coșuri și se îndreaptă spre dormitor, apucând lucrul care l-ar putea ajutat să scape de starea asta... un vibrator albastru strălucitor.
Acum nu mai era nevoie să vorbească prostii. Își da jos hainele, sare pe pat și începe rapid operația palpitantă cu ambele mâini în cazul în care îl va putea ajuta să uite de noaptea asta proastă. Oricum, Plerng însuși știe care este locul unde este cel mai sensibil corpul său. Cu o mână s-a jucat cu propriile lui sfârcuri iar cu cealaltă mână duce vibratorul spre canalul din spate introducându-l extrem de emoționat în gaură...
- Viguros...
Ar trebui să fie așa dar ceea ce s-a întâmplat la făcut pe Plerng să plângă încet și să suspine. El și-a aruncat copilul iubit în cealaltă parte a patul epuizat. Cu ochii înlăcrimați se uita la tavan pentru că... nu este senzația din acea noapte care a fost foarte bună. Atât de bună încât nimeni nu o poate înlocui. Iar asta îl face să te simtă așa cum nu s-a simțit până acum.
„Eu îl vreau pe P’Sin acum! Acum!”
În inima lui am vrut să facă ceva, să o sune pe Andrea și sa-i ceară numărul lui Sin. El știe din greșeală și numărul camerei în care se află dar are mândria de a nu urmări niciodată pe nimeni. Toată viața lui a flirtat dar acum să se năpustească asupra cuiva parcă e prea mult. Dar el trebuie să încerce să-l obțină. El nu este persoana care să alerge după cineva cu care s-a culcat.
Nu a vrut să fie cunoscut ca un homosexual enervant și psihotic, dar acum...
- La naiba phi Sin. Om plictisitor și avocat jefuitor!
Ideea este... oare vrea să mă jefuiască din nou?
- Îl vreau, vreau dimensiunea aceea e de vis. O vreau. Huh!
Până la urmă, Plerng s-a supărat pe el însuși.
......
- Plerng, fața ta este întunecată. Partenerul tău ți-a bagat un bivol în stomac?
- Phan, sunt fratele tău mai mare.
- Deci, când am spus că Phi Plerng nu este fratele meu mai mare?
În weekend Plerng nu a suportat ca camera să fie plină de coșuri cadou. Așa că merge într-un loc de unde nu putea vedea fața proprietarului. Așa că a luat coșurile și le-a adus acasă până când soră lui mai mică, care era în primul an la o altă universitate, l-a salutat.
- Noul partener a deschis un magazin pentru a oferi servicii de împachetare a coșurilor?
Asta îl face pe Plerng să tresară și să se strâmbe că sora lui mai mică îl salută așa.
- Ei bine, acum nu am fost vrăjit de un bivol în stomac. Dar vreau să bag acel lucru în gaură. Ești mulțumită? A spus Plerng care s-a uitat la chipul surorii sale care are un corp înalt și zvelt și arată ca un model.
Familia lui Prao Plerng are trei copi.
Cel mai mare... Phra Phai.
Mijlociul ... persoana în cauză, Plerng.
Cea mai mică... Praiphan sau mai pe scurt Phan.
Fratele cel mare era la fel de înalt ca tatăl său, cu o față ascuțită și închisă la culoare, Plerng a moștenit culoarea pielii, înălțimea și tenul mamei sale, care este mai alb. Cât despre cea mai mică, înălțimea a luat-o de la tatăl său și tenul de la mama sa.
Deși cei trei frați au înfățișări izbitor de diferite, au un lucru în comun... o personalitate egocentrică.
Dacă îl întrebi pe Plerng, cine are acest gen de dragoste și distracție? Primul răspuns este unchiul său. Dar pentru că unchiul este deja căsătorit. Așa că răspunsul este „fratele cel mare.”
De asemenea, fratele său Phra Phai îi place să găsească un partener potrivit.
Cât despre cea mai tânără ea este mai calmă în această privință deoarece de abea a terminat liceul și a fost într-o școală de fete.
Dacă îl întrebi cine are personalitatea așa? Plern trebuie să răspundă că ambi.
- Deci unde mergi Phi Phai?
- M-am îmbrăcat frumos, azi o să merg să prind prada.
Plerng dădu încet din cap pentru că tocmai acum știa că acel frate a pus ochii pe cineva. Nu a mai putut vorbi pentru că fratele mai are a mers fluierând într-o dispoziție bună. El a luat cască în mână, ceea ce indică faptul că astăzi probabil își va scoate motocicleta favorită din garaj.
- Se pare că îți place foarte mult această victimă, a spus Plerng, făcându-l Phai, care era bine dispus, să arate un zâmbet larg.
- De ce ai venit acasă astăzi, ticălosule?
- Mama mi-a spus să mă întorc și să o ajut la alegerea unui parfum. Vom ieși la cumpărături după-amiază, dintre cei trei frați Plerng este copilul preferat al mamei sale pentru că este singurul care nu se plictisește când este târât la cumpărături. Cât despre cea mai mică, chiar dacă este o fată este mai simplă și are mai mult personalitatea tatălui și în astfel de momente, își găsește scuze mai mereu.
- Acum ți-am adus asta să mănânci. Persoana care a vorbit a dat din cap spre cele 6 coșuri.
- Te întâlnești cu o persoană care a deschis un magazin de împachetat coșuri? Întrebă Phai.
- Și eu am întrebat la fel P’Phai.
Plerng îşi strânse buzele furios la cei doi fraţi care se înghesuiau în jurul lui.
- Vrei să iei câteva? În cazul în care victimei îi place. Întrebă Plerng.
- Nu, ultima dată când l-am invitat să mănânce m-a refuzat ferm. Dacă i l-aș dat, l-ar arunca, a spus Phra Phai în timp ce își întorcea casca, chipul devenind mai elocvent și dezvăluind un zâmbet larg. Părea să-și amintească de persoana despre care vorbea. Și cu siguranță Plerng nu a greșit ce a văzut în acei ochii adoratori.
- Este aceeași persoană de acum o lună? Întrebă Plerng
- Ah, nu.
- A trecut mult timp. Nu ți-ai găsit ceva mai bun în care să îți înfigi dinți?
- Nu.
- Ce? Întrebă Plerng uimit.
- Eu vreau mai mult decât să îmi înfig doar dinți. Spuse Phai.
Fratele mijlociu a înghețat imediat în timp ce își privea fratele mai mare, care pare să fie într-o dispoziție bună, este un alt nivel pentru că în cea mai mare parte, phi Phai este o persoană care se plictisește repede și n-a vorbit niciodată despre nimeni mai mult de două ori, dar de data aceasta pare că vizează aceeași persoană de ceva timp, deși l-a prins deja. Dar Plerng nu s-a putut abține să nu întrebe:
- Este grav?
Phra Phai aruncă o privire la telefonul care a vibrat pentru o clipă, apoi se întoarse și ridică o sprânceană în timp ce se ridica. Apoi a spus niște cuvinte pe care cei doi frați le-au auzit și care au fost aproape șocați.
- Și dacă mă gândesc cu adevărat la asta, este greșit?
- Te rog sună-l repede pe unchiul şi spune-i că P’Phai şi-a scos dinţii şi ghearele!
- Oh, sun, sun acum, spuse Phan.
Phra Phai a râs tare și scutură din capul surori sale.
- Nu mă mai joc cu voi. Mă duc. Vă rog să-mi urați noroc.
Fratele mai mare ajunsese deja la ușa sufrageriei. În timp ce cea mai tânără lua telefonul ca să-l sun pe unchiul său, dar Plerng se gândea la fratele mai mare care tocmai mărturisea că hărțuia pe cineva de ceva vreme și asta la făcut să se gândească la ceva...
- P’Phai!
Plerng a alergat după el până când proprietarul numelui s-a întors.
- Dacă eu am pe cineva pe care îl doresc cu adevărat, ce ar trebui să fac?
Phra Pai zâmbește privind expresia înfricoșător de serioasă a fratelui său mai mic (cum a putut să nu fie serios, este singur de atâtea zile). Phai s-a oprit și a vorbit cu o voce rece.
- Fă tot ce poți până când îl obții.
- Fă tot ce poți… repetă Plerng.
- Da, în toate privințele, atunci eu voi pleca. Să fie cu noroc. Spuse Phai apoi a accelerat motorul motocicletei și a plecat.
În timp ce Plerng încă stătea în același loc. Dar ochii lui au început treptat să strălucească din ce în ce mai tare iar colțurile gurii s-au răsucit într-un zâmbet hotărât.
- Așa e, dacă vrei dimensiunea visurilor tale, doar fă totul până o obții! Își spuse Plerng.
„Dacă nu, tăi blestemul cu siguranță un vibrator îmi va decora camera.”
Astea erau gândurile persoanei care zâmbește răutăcios.
........
Sin încă oftă din greu. Nu știe în ce zi era în timp ce se uita la telefonul mobil unde îi apăruse comandă unui coș cadou, se gândi ce ar trebui să-i trimită azi ca scuze copilului, Sin însuși nu știa cât ar mai trebui să facă asta... pentru a-și mai domoli vina. Va mai trece mult timp.
Gândul la cineva îl face să ofteze din nou. El coborî din clădire dar a trebuit să își oprească picioare pentru că...
- Bună, phi Sin.
„Era prima dată când întâlnea un bărbat atât de drăguț.” Sin îşi spuse în inima lui.
El se uită confuz la persoana care îi spusese numele. El era un bărbat înalt iar prietenii din jurul lui sunt toți de aceeași înălțime. Dar când stătea în picioare, în fața acestui tânăr în comparație cu el persoană mai tânără părea foarte mică. Dar înălțimea nu a fost primul lucru pe care Sin l-a observat, au fost ochii mari și rotunzi care arătau incredibil de dulci, buzele plinuțe de un roșu aprins, pielea albă părul vopsit roșu-maroniu care îi conturau fața și care arata și mai izbitoare, era genul care îi făcea în secret inima să bată într-un mod de neiertat. Sin le auzea pe fete care vorbeau despre bărbați frumoși, unii drăguți, dar tocmai de data asta a întâlnit cu adevărat unul.
- Nu, te-am mai văzut...
Brusc
În acel moment, ochii i s-au mărit din ce în ce mai mult și amintirile i-au fulgerat în cap. În acel moment, și-a amintit doar urmele dinților de pe corp. Mai mult, fața copilului părea și mai palidă. Părul lui dezordonat îi acoperea o parte din chipul lui drăguț. Dar acul el îi zâmbea. Până când violatorul a tresărit și picioarele lui lungi au făcut accidental un pas înapoi.
- Îţi amintești de mine?
„Vai am plecat!” Bărbatul mare s-a întors și a vrut să plece, dar...
- Unde te duci? Întrebă Plerng.
- Nu... nu. Sin a clătinat din cap în timp ce se uita la acel copil drăguț care face un pas spre el. Sin nu s-a putut abține să nu se gândească că sub acea drăgălășenie există o sură sexy care este cel puțin periculoasă. Pe lângă asta... încheietura maini lui avea încă urme.
- Phi Sin probabil că nu își amintește de mine. Deci, permiteți-mi să mă prezint mai întâi. Mă numesc Plerng. Sunt în al treilea an de supervizare. Îți poți aminti vag?
„Eu nu pot suporta... nu mai poate suporta...” Amintirile trecure aparu brusc, aproape până la punctul de a fi uluit.
- Uh, mi-am dat seama că sunt ocupat. Nong Plerng, poți te rog să-mi dai drumul la mână?
- Oh, eu mi-a dat brusc seama că ar trebuie să pun știri pe internet că există unii bărbați care fac anumite lucruri și nu își asumă responsabilitatea?
Brusc
Persoana care era considerată drăguță de Sin a zâmbit din nou.
- De data aceasta, poți să-ți amâni afacerea pentru un moment?
În acel moment, lui Sin i s-a facut pielea de găină și nu știe de ce.
Capitolul 3: EL NU MĂ VREA
Zona condominiului lui Plerng este plină de magazine. S-au deschis multe afaceri pentru a mulțumi rezidenții și studenții din universitatea care nu este departe. Una dintre acestea afaceri este o cafenea care are o atmosferă plăcută pe care Plerng a ales-o ca loc de discuție de data aceasta.
„Chiar vreau să îl târăsc în cameră și să-i trag pantalonii jos, dar așa eu nu voi mai fi o victima” Sunt gândurile persoanei care observă omul mare care stă vizavi de el cu un ochi discernător.
Plerng confirmă cuvintele sale anterioare că P’Sin este încă un om fără chip atractiv pentru el. Fie că este vorba despre ochi căzuți din ochelarii cu ramă groasă, sprâncenele întunecate care sunt brăzdate de seriozitate atunci când alege din meniu o băutură pe care vrea să o bea. El are un gât lung care se potrivește cu cămașă de student care avea nasturele de sus descheiate, dar prin care se poate vedea pieptul său larg. Și el știa că sub acea cămașă bărbatul mare arată mai bine decât părea și era și mai bine cu cât cobora mai în jos.
Plerng aproape că oftă cu regret la masă dar apoi a încercat să își concentreze vederea pe fața lui.
În ziua aceea, când l-am văzut, încă dormind aproape că s-a îngropat în el. Dacă îl întrebi de partea de jos a corpului Plerng poate răspunde și poate descrie în detaliu forma sa. Oare cât de ciudat este? Însă dacă el era întrebat cu privire la uriașul dintre picioare, nu a putut răspunde pentru ca nu văzuse încă cât de mult se putea mări uriașul și bineînțeles ca el a vrut sa îl vadă pana i-a tremurat trupul.
„De ce a ales această cafenea ca loc de discuție? Era doar pentru al nu îl trage pe Sin în cameră pentru a explora acel buștean uriaș.”
- Nong Plerng, ai vrea să adaugi altceva?
Plerng își trase înapoi gândurile din pat pentru a fi atent la cealaltă persoană care tocmai comandase o cafea fierbinte. Apoi el și-a ridicat capul și l-a întrebat pe un ton politicos. Dar este ceva de privit la el? Nu poți spune asta pentru că sub acea față serioasă, evident că era ceva...
„Chiar nu-mi place. Am avut o dispoziție bună acasă, zâmbesc larg și sunt ușor de înțeles dar când întâlnesc pe cineva ca acesta, parcă nu pot supraviețui.”
- Nu, e de ajuns. Tânărul care comandase deja un suc, a zâmbit, ochii îi erau dulci, el își înclină capul în cel mai drăguț unghi și vorbi cu voce veselă de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat data trecută. Ceea ce l-a făcut pe Sin se mișcă mai inconfortabil. Apoi a trimis meniul înapoi angajatului cu un mic zâmbet și spune:
- Mulțumesc.
„Acest tip trebuie să fie genul care atunci când acceptă un bilet de parcare, trebuie cu siguranță să le mulțumesc angajaților de fiecare dată.” Încă o dată, Plerng era și mai sigur că cealaltă parte părea să fie serios în legătură cu totul.
„Este o idee bună să mă încurc cu oamenii de genul ăsta?” Plerng se întrebă în secret.
„La naiba, sunt pe cale să mor. Nu ai de gând să vii să-ți întâlnesc fiara? Nu mă refer la el, ci la ce are sub pantaloni.”
- Phi Sin s-a comportat de parcă nu ar fi vrut să vorbească cu mine. Spuse Plerng, apoi și-a scos arma mortală coborând ochii și uitându-se la mâinile care sunt unite în poală lui. Ochii îi erau plini de picături de apă limpede simțindu-se enervat că partea cealaltă a acționat dezgustat față de el. Asta l-a făcut pe Sin să facă ochii mari.
- Nu, nu, nu este că nu vreau să vorbesc cu Nong Plerng.
- Oricum, îmi place când oamenii îmi spun Nong Plerng.
- Atunci de ce trebuie să te comporți ca și cum ai fugi de mine? a spus Plerng, îngustându-și ușor ochii în timp ce își mușcă puțin buza.
- Din cauza... Sin a tăcut pentru o clipă înainte de a vorbi ca cineva care își mărturisește vinovăția.
- Probabil Nong Plerng mă urăște.
- Eh, de ce?
„Stai, m-ai auzit spunând cuiva că ești un prost?” În inima lui Plerng s-a întrebat îngrijorat. Dar pe dinafară, încă se uita și clipea la omul care se mișcă puțin și face fețe ca atunci când înghite pastile amare. El deschide și închide gura de multe ori dar nu a vorbit niciodată până când Plerng la stimulat puțin.
- Te referi la noaptea aceea?
- Uh... așa e, a recunoscut în cele din urmă Sin.
- Ai fugit pentru că eu sunt un bărbat, nu? Phi Sin este dezgustat de mine? Întrebă Plerng.
- Nu! Pentru că Nong Plerng este un bărbat, trebuie să mă urăști cu adevărat pentru că ți-am făcut asta pentru că, probabil, am făcut-o... Sin își întrerupse brusc vocea confirmând puternic că persoana care trebuie evitată ar trebui să fie el. Sfârșitul propoziției este ușor, și creează confuzie pentru mulți ascultători.
„Stai, tipul ăsta nu arată bine?” Gândi Plerng
- Nu, chiar dacă Nong Plerng ar fi o femeie, tot ar fi dezgustată pentru că m-am comportat atât de josnic. Spuse Sin.
„Nu, are scuze, e rău, dar îmi place foarte mult.” Dar acum nu este momentul să te gândești la asta. O să vorbesc cu cealaltă parte să știe că pentru mine este o mare binecuvântare. Plerng își ridică capul și își strânse buzele apoi aruncă o privire jalnică care ar face pe oricine să aibă inima slabă, apoi a vorbit cu o voce blândă.
- Phi Sin. Phi Sin, nu vezi? Sin a părut nedumerit și apoi a clătinat din cap.
- Ce să văd?
Plerng se uită puțin la stânga, puțin la dreapta, purtându-se ca și cum ar fi fost un secret, deși toată lumea știa cum este el. Apoi se aplecă peste masă până când Sin însuși s-a dat înapoi. Atunci Plerng a simțit un parfum bărbătesc care îi dădea pielea de găină. Eram sigur că era aceeași persoană din noaptea aceea. Apoi spuse cu o voce tremurândă, de parcă i-ar fi frică să nu fie ocolit.
- Plerng este gay, phi Sin.
- Da. Plerng ar trebui să râdă sau să plângă că un nebun, el s-a comportat de parcă n-ar fi fost conștient de asta înainte.
- Da, Plerng este gay, așa că nu mă deranjează ce s-a întâmplat în noaptea aceea. Dar cred că phi Sin este cel căruia nu-i place faptul că a avut ceva de-a face cu mine. Plerng a vorbit apoi și-a lăsat din nou capul în jos, folosind un ton trist pentru a-și recăpăta conștiința. Sin pare uluit dar el a clatinat rapid din cap.
- Nu, cum pot să-l urăsc pe nong Plerng? Micul Plerng este atât de drăguț, chiar dacă ești un bărbat, nu mă deranjează! Spuse Sin cu o voce serioasă. El intenționa să mângâie copilul drăguț care s-au înroșit la față. Sin părea să întindă mâna și să-i frece capul pentru a-l mângâia pe Plerng, care își înclinase deja capul înainte. Ceea ce este un gest bine-cunoscut...
O mână mare se întindea deja și Plerng se aplecă mai aproape, apoi își ridică ochii și se uită la acele gene groase sprijinite pe obraji limpezi care erau atât de drăguțe și enervante.
Brusc...
- Îmi pare rău că v-am făcut să aștepți. Spuse angajatul.
„Nu voi mai veni niciodată la această cafenea!” Gândi Plerng. În momentul acela angajatul a adus băuturile la masă zâmbindu-i în special celui care poartă ochelari. Chiar dacă s-ar simțit enervat Plerng s-a uitat la angajat și a zâmbit ușor. Chiar dacă a vrut să profite de această apropiere pentru al prinde pe Sin a trebuit să își țină emoțiile în frâu.
- Sucul de căpșuni al lui Nong Phloeng.
Plerng și-a tras capul înapoi simțindu-se enervat. Ca să fie sincer, nu mai avea chef să bea. Dar a observat că P’Sin desface paiul din ambalaj apoi îl introduce în sticlă, lăsând ambalajul de hârtie într-un capăt fără ca mâna să atingă paiul, apoi l-a mutat în fața lui Plerng cu un zâmbet.
Era politicos, atent și părea atât de blând încât inimile multor fete ar tremura.
Dar Plerng nu vrea un iubit. Nu are nevoie de atenție. Nu vreau să fie cocoloșit. El a venit cu un scop anume, așa că a întins mâna și a apucat paharul cu ambele mâini aplecându-te să bea puțin din politețe. Apoi a întrebat pe un ton nervos care părea drăguț.
- Deci asta înseamnă că pe phi Sin nu-l deranjează că s-a culcat cu mine?
- Nu, deloc. Plerng a zâmbit dulce.
- Mă bucur atât de mult. Plerng a zâmbit într-o manieră extrem de uşurată și de deschisă, părând extrem de fericit că pe Sin nu îl deranjează. Plerng era pe cale să deschidă gura pentru a lovi într-o manieră jucăușă ”Ei bine, vrei să încerci din nou?” Dar el nu a avut timp pentru a vorbi la timp...
- Dar mă simt vinovat. Dacă Nong Plerng mi-a vorbit direct am să îți mărturisesc sincer, eu nu-mi amintesc nimic din noaptea aceea. Nu știu cum am ajuns în cameră. Nu știu cum am putut face asta? Dacă am făcut ceva care să-l facă nefericit pe nong Plerng, îmi cer scuze. Știu că ceea ce am făcut nu este diferit de a hărțui pe cineva. Am greșit foarte mult. Nu-mi amintesc nici măcar un singur lucru!
„Și cum rămâne cu vânătorul meu!” Gura lui Plerng s-a deschis de șoc. A vrut să vorbească dar a tăcut repede când cealaltă parte și-a ridicat privirea cu o expresie deznădăjduită.
„Nu există absolut nicio modalitate de a mă lua din nou așa.” Gândurile lui Plerng aproape s-au zvârcolit de frustrare, dar...
- Dacă Nong Plerng vrea să fac ceva pentru a mă răscumpăra, spune-mi doar.
- Atunci hai să urcăm în cameră! Plerng a scos un sunet puternic, el s-a ridicat și a apucat încheietura celeilalte persoane. Apoi folosește forța pentru a-l trage în sus cu un singur gând.
„Când vorbim așa, este greu de înțeles. Deci, să folosim o altă limbă pentru a vorbi.” Acum nivelul de frustrare al lui Plerng crescuse la nivel 3. Când cei doi au pășit în liftul îngust, micuțul nu a ezitat să se aplece spre persoana care a apăsat butonul liftului apoi se mută să stes lângă el. Chiar dacă este mult spațiu. El intenționa să ridice privirea din acest unghi pentru că fratele său mai mare a spus odată că este atât de drăguț. Și dacă există o șansă o să-l tachineze puțin pe Sin. Îl poți numi pur și simplu flirt.
Phi Sin făcu un pas înapoi.
- Te rog vino. Plerng știe că nu este vorba de dezgust, dimpotrivă bărbatul mare se dădu înapoi politicos și făcu semn către tabloul de control al liftului. Probabil a crezut că vrea să apese el însuși pe numărul etajului, în timp ce el însuși s-a retras aproape până în spate, făcându-l pe Plerng să... ofteze de dezamăgire.
„Dacă ar veni altcineva în lift cu mine, m-ar apuca de talie și m-ar strânge de fund!” Erau gândurile lui Plerng care își suprima emoțiile, dar el încă mai are o mulțime de arme grozave.
- La început, eu am crezut că P’Sin a fugit în acea zi pentru că a fost șocat să văd că a dormit cu un bărbat. Am crezut ca m-ai confundat cu o femeie toată noaptea și de dimineața când te-ai trezit și ai văzut că sunt un bărbat ai fost șocat, a spus Plerng în glumă, strâmbându-se la bărbatul mare care împinge rama ochelarilor mai aproape de podul nasului pentru că era stânjenit.
- Nu am fost șocat că Nong Plerng este bărbat. În acel moment... eram mai șocat de ceea ce am făcut.
- Ce?
- Acele semne, Sin se uită cu vinovăție în ochii, apoi întinse mâna spre gulerul cămășii până când Plerng se prefăcu că se uită în jos pentru al urmări...
Plerng deschide larg gulerul cămășii sale de student, arătându-i pielea sa frumoasă.
- Totul s-a estompat. Nu-ți face griji. Spuse Plerng, dar persoana la care se uită pur și simplu se întoarce și privește în altă parte.
„Cum poți fi politicos? Când îți arăt asta! Nivelul de frustrare a lui Plerng a crescut la nivelul 5. Se gândi Plerng în timp ce mergea spre partea din față a camerei. Ridică cheia și deblochează ușa. Dar el nu a ezitat să îl tachineze cu o voce clară.
- Azi nu sunt coșuri?
- E în cameră. Vrei să mă duc să ți-l iau?
„Nebun, chiar acum am eliberat locul, era plin de coșuri până în punctul în care nu mai avem loc pe unde să merg.”
- Nu trebuie, phi Sin, de fapt, eu am venit să te vadă astăzi pentru că vreau să vorbim despre aceea noapte, dar s-a dovedit că vorbim despre altceva. Nu te urăsc și nu sunt deloc supărat, așa că eu vreau să-i spună lui P’Sin: că nu e nevoie să îmi trimiți un coș cadou pentru a-ți cere scuze. A spus Plerng, pășind primul în cameră, oferindu-i celeilalte persoane șansa să nege că ar putea să stea și să vorbească în fața apartamentului. Apoi s-a întors și a intrat în dormitor.
- Uh, Nong Plerng...
Proprietarului camerei nu-i pasă că Sin îl strigă, pentru că ar fi grozav dacă l-ar putea urmări în acest dormitor. Prinzându-l și aruncându-l în mijlocul patului ca în seara aceea, urmărindu-l și călărindu-l din greu, cu o nădejde deplină că acest bărbat doar se preface un om serios până când toți l-au crezut, dar de fapt el era un lup în haine de oaie care când era singur cu cineva... își dezvăluia adevărata formă. Așa că Plern își desfăcut repede pantalonii și a rămas doar în boxerii, care au fost mai mici în mod intenționat să pară mai scurți decât de obicei, scoțându-i în evidență picioarele albe. De asemenea, era sigur că dacă se aplecă, sânii îmi vor ieși din cămașă.
Plerng își amintește clar că lui P’ Sin îi plăcea să-i sugă sânii! Apoi Plerng s-a așezat pe pat cu cămașa deschisă, ținându-ți ochii pe tocul ușii.
- Hai, hai să mănânci iepurele. Plerg a așteptat ca Sin să îl urmeze, dar cealaltă parte nu la urmat până când a început să se enerveze iar nivelul de frustrare a crescut la 7.
- De ce este atât de greu?!
- O să ies eu! Plerg respiră adânc pentru a-și aduna conștiința apoi a decis să iasă din dormitor și să intre în sufragerie și să vorbească pe un ton de scuze.
- Îmi pare rău, phi Sin. Pantalonii mei sunt strâmți și inconfortabili, așa că i-am scot mai întâi. Cred că sunt mult mai gras decât am fost în primul an. A spus Plerng pentru a face acei ochii să se întoarcă și să se uite la el. În același timp, el era... un nenorocit.
Așa că Plerng își ridică tivul cămășii sale de student deasupra taliei. Dezvăluind o talie mică, care nu a fost niciodată grasă. În plus, se încadrează foarte bine în acele mâini mari ca atunci când îl ținea strâns.
Plerg îi oferi un zâmbet inocent omului mare care era uluit.
- Uf!
„Uf, ti-ai înghițit saliva foarte clar.” Nivelul de frustrare a scăzut la 5. Plerng a zâmbit în secret pentru sine. Plerng își ridică cămașa puțin mai sus și întreabă:
- Ce crezi, phi Sin?
- Uh, nu știu.
- Ei bine, phi Sin a văzut totul. Chiar și o persoană proastă ar ști că acesta este un flirt de nivelul 10. Dar bărbatul mare insistă să se întoarcă în altă parte.
- Ți-am spus, nu-mi amintesc nimic din ziua aceea. Spuse Sin cu o voce răgușită care tremura puțin.
- Chiar dacă phi Sin a mușcat tot corpul meu?
- Uh... Sin aruncă puțin o privire în direcția lui Plerng, apoi și-a întors repede capul în cealaltă parte și și-a dres glasul.
Plerng a putut vedea că mâinile lui Sin tremurau, până când ochii lui au sclipit și a crezut că era pe cale să-l văd din nou pe acel bărbat rău și când Sin nu s-a mai uitat direct la el... Plerng a mers imediat și a stat în fața bărbatului mare care stătea pe canapea.
Nivelul ochilor lui Sin era exact la nivelul taliei lui mici.
- Phi Sin, știi de ce eu te-am invitat să vi în cameră? a întrebat Plerng cu o voce confuză.
- Nu știu. Omulețul și-a mișcat încet mâna pentru a descheia nasturii rămași până când cămașa a fost descheiată complet arătând un piept alb pe care se mai vedeau urme ale nopții fierbinți. Dar faptul că Sin stătea aici însemna că nu exista nicio scăpare din forma lui revelată.
Chiar dacă Plerng este un bărbat mic, el nu este atât de slab și lipsit de emoții, arată plin din toate punctele de vedere. Pielea corpului său era foarte albă, sfârcurile lui au o culoare mai dulce decât a multor femei, lungimea gâtului este perfectă pentru a te ghemui în el și el este suficient de strâns pentru...
Și acum era în fața bărbatului care a mai gustat din acest corp. Proprietarul camerei aproape că a aplaudat pentru că a văzut... ceva în pantalonii studentului care se ridica.
„Da, cu siguranță mâncărimea mea va dispărea astăzi.”
Brusc
Plerng abia își putea ține bucuria, când bărbatul mare îi trage încheieturile mâini până când l-a așezat să stea împreună pe canapea. Ochii i se măriră, nu de șoc, ci de bucurie pentru că... Sin sa ridicat în sus deasupra lui cu o expresie întunecată pe chip.
„Ai înțeles, m-ai văzut și ai înțeles ce vreau.” Gândi Plerng care era încrezător în propriul farmec. El a înghițit greu pentru că expresia celeilalte persoane era foarte sumbră până când și-a îngustat ochii pentru a arăta puțin zâmbitor.
Plerng se uită peste pieptul său lat. În plus, Sin însuși știe la ce se uită pentru că... nasturii cămășii sunt descheiați.
Plerng era fericit pentru că oricât de bună ar fi o persoană, dacă vor fi lucruri gratuite în fața lui care i se oferă doar trebuit să deschizi gura pentru a le primi. Era ceva normal.
Ochii lui Plerng se uitară în jos la umerii lui largi și apoi mai în jos. Era enervat că phi Sin a pus mâna pe cămașa de data asta atât de încet, de parcă i-ar fi torturat inima.
„O poți scoate repede ca înainte? Nu ești nerăbdător!” Parcă omul mare știa la ce se gândește Plerng pentru că o mână mare a tras rapid de cămașa studentului pe care o purta și...
- Phi Sin...
- Mai bine te-ai acoperi. Spuse Sin pe un ton serios apoi se duse spre colțul camerei.
- Ce!? Plerng striga cu o voce răgușită de excitare.
„Dacă ar fi fost un alt bărbat... mi-ar fi aruncat cămașa jos pentru a-mi gusta pieptul!” În acel moment, tăcerea a cuprins întreaga cameră, iar Plerng nu a putut decât să strige...
- Ce!? Omulețul obraznic a sărit în picioare cu o privire uluită pentru că bărbatul care purta încă pantalonii își acoperi fața și nu s-a comportat ca în noaptea aceea. Plerng în sine a rămas neputincios timp de câteva secunde.
„Stai puțin, nu înțelegi că flirtez cu tine”
- Atunci de ce a fost Nong Plerng de acord să mă lase să intru aici?
„Trage-mi-o naiba, bivole!” Plerng a vrut să-i strige de frustrare, dar strânse din dinți.
- Ei bine, phi Sin a spus că se simțea vinovat. Așa că eu voiam să-ți arăta chiar acum că nu au mai rămas urme. Așa că tu nu va trebui să îmi mai aduci coșuri cadou. Dacă nu crezi, uită-te. Plerng i-a scos cămașa de student pentru că voia ca bărbatul mare să arunce o privire, dar omul mare s-a uita atent pe fereastră unde pare că există o mulțime de lucruri interesante.
„Dacă aș fi mai cochet decât atât, ți-aș spune să mi-o tragi, idiotule!” Gândi Plerng în timp ce îi venea să verse lacrimi.
- Nong Plerng, este suficient să-mi spui. Nu trebuie să mă lași să te văd.
„Te rog să vi și să mă iei” Asta a vrut să spună Plerng. Dar acum poate doar să strângă din dinții și nu trebuie să se mai prefacă pentru că lacrimile au început să curgă pe fața lui drăguță, el a privit în jos și și-a privit propriile mâini. Încrederea lui înnăscută a fost spulberată de mâinile unui singur bărbat. Nu era trist, dar era foarte rănit.
De când se știa, Plerng a reușit să flirtez cu oricine dar acum este prima dată când a ratat.
Persoana sedusă a vorbit cu o față seacă:
- Chiar dacă Nong Plerng și-a revenit, eu încă nu mi-am depășit vinovăția, știu că ar putea să-l deranjeze pe nong Plerng pentru că te-am forțat, dar dacă nong Plerng vrea ceva, spune-mi voi încerca să îți fac pe plac. Chiar dacă nu poate înlocui ceea ce am făcut, dar mă simt foarte vinovat pentru ceea ce s-a întâmplat. Eu știu că sunt puțin mai violent decât alți oameni...
Plânset...
- Hmp! Deodată, omul mare care bolborosea despre sentimentele lui s-a întors brusc și s-a uitat când a auzit suspine. Și a constatat că... Plerng și-a acoperit fața. Atât, omul mare care insistase să rămână nemișcat a mers spre el.
- De ce plânge nong Plerng? Ce am spus greșit?
- Phi Sin a mințit, șopti Plerng încet.
- Am mințit?
- Phi... mă urăști că eu sunt gay?
- Nu, nu...
- Atunci de ce te porți de parcă nu vrei să fii lângă mine? Plerng și-a ridicat capul cu lacrimi în ochii și îl întrebă pe un ton tăiat.
Acum era timpul ca Plerng să folosească un alt atu... lacrimile.
- Te comporți de parcă eu te voi mânca (de fapt, aceasta este ideea), dar eu vreau doar să-ți spună că nu sunt supărat. Nu e nevoie să-mi dai nimic. (Cu excepția lucrurilor din pantaloni tai) Eu mi-a dat jos cămașa pentru a-ți arăta că m-am vindecat. (De fapt, nu ne provocăm unul pe celălalt, într-adevăr) Dar tu te-ai comportat ca și cum eu aș fi dezgustător. Plerng nu ar mai tăcea.
„Nu mă mai iei o dată!”
La sfârșitul propoziției, omulețul era prea deprimat pentru a vorbi. Nu putea decât să-și acopere fața cu ambele mâini și să plângă.
„Am găsit bușteanul visurilor mele în această pădure blestemata. E greu să-l scoți. Ai sânge rece, ce dracu ești așa greu de convins. Dacă nu vrei să mi-o tragi din nou, atunci nu o face, pentru a mă face sa devin dependent!” Era gândul cuiva care ridică privirea cu fața udă de lacrimi, intenționând să le folosească pentru a stârni compasiune în celălalt.
- Asta e corect. Încurajarea a venit brusc. Spuse Sin cu o voce de parcă s-ar fi hotărât deja. În timp ce își întindea mâna și îi ștergea blând lacrimile. O față ascuțită care este adesea serioasă a eliberat stresul de parcă s-ar fi gândit cum să rezolve această problemă, apoi a zâmbit.
- Există cel mai bun mod de a dovedi că nu îl urăsc pe micul Plerng.
- Da, care este? Ascultătorul se mers imediat înainte pentru a tine mâna celeilalte persoane care își odihnea mâna pe obrazul lui. El își întredeschise buzele pentru a arăta sărutabile. Așteptând pe deplin acest moment.
Sigur, pentru că de data aceasta exista o modalitate prin care să dovedească că a dormi împreună este bine. Așa Plerng îi va putea demonstra că nu era deranjat de ceea ce ia făcut și că îi place foarte mult violența lui.
- M-am gândit mult timp. Când Plerng mi-a spus că nu-i plac femeile, eu m-am gândit cum să îmi asum responsabilitatea pentru ceea ce sa întâmplat. Deci trebuie să fie așa, nu? Plerng aproape că și-a tras propria mână și a plecat, nevrând să audă ce avea să spună în continuare.
Între timp, Sin i-a tras mâna pentru al ține.
„Nu, trebuie să mă iei de mâini așa ușor. Nu mă mai doare.” Plerng zâmbea din ce în ce mai larg. Și deodată...
- Nong Plerng vrea să fie iubitul meu acum?
- Ce? Plerng a zâmbit și a rămas nemișcat. Apoi o voce blândă se auzi în timp ce omul mare a vorbit pe ton serios.
- Din moment ce l-am mâncat deja pe nong Plerng, așadar, aș vrea să-mi asum responsabilitatea. Deci solicit a fi într-o relație cu Plerng.
Plerng a fost atât de uimit, apoi...
- Wow!
Apoi Plerng a înjurat tare în inima lui.
„Ce om prost e ăsta!”
Capitolul 4: VREA SĂ FIE IUBITUL MEU
„Calmează-te, Sin.” Asta este ceea ce Sin și-a spus de multe ori de când a pășit în camera lui Plerng, tocmai astăzi a aflat numele juniorului cu care avusese deja o aventură. Chiar nu înțelege de ce nu își poate controla ochii continuând să se uite la gâtul alb până când s-au gândit la el însuși.
El nu este un bărbat care nu a avut niciodată o experiență sexuală înainte. Chiar dacă au fost doar două persoane dar nu l-a făcut nimeni să se simtă vreodată așa.
„Vreau să-l zdrobesc. La naiba!” Silueta înaltă a blestemat când un gând îi trecu brusc prin cap.
La început, el l-a văzut pe Plerng doar ca pe o persoană drăguță. Și credeți-mă, oricine ar fi, probabil că l-ar fi văzut la fel, are față mică și ochii mari, dar când a intrat în cameră el s-a simțit ciudat de treaz, iar când micuțul a dispărut în dormitor, el a trebuit să își folosească o putere enormă pentru a se forța să stea nemișcat pe canapea în timp ce cu cele două mâini își ținea ferm genunchii care tremura.
Subconștientul îi șoptește.... urmează-l, du-te după el.
Dar de fapt nu poate, până când nu a putut decât să stea nemișcat pe canapea, deși în mintea lui se tot gândi la părul moale, neted, brun-roșcat, ușor ondulat care arăta atât de moale, încât a vrut să bage mâna și să-l atingă, ar vrea să fie blând... sau sa-l prindă de acel par moale și să-l tragă spre el... până când el simți o senzație de furnicături.
„Nu! Sin, la ce naiba te gândești?” Un gând ciudat îi trecu din nou prin minte până când Sin a încercat să privească pe fereastră, dar raiul nu a fost deloc de partea lui pentru că proprietarul camerei a ieșit arătând... nu prea prezentabil, care mi-a dat niște emoții de pantaloni mi s-au umflat.
Deodată, Sin a avut pielea de găină pe tot corpul. Transpirația îi curgea pe față, inima îi bătea atât de tare încât s-a întors repede și a fugit în altă parte. Dar Plerng nu a avut milă de el, așa că a venit să stea în față lui atingându-și cămașa pentru a dovedi că toate semnele din ziua aceea dispăruseră, dar mintea lui îi spunea... fă mai multe, chiar acum.
Emoțiile lui au izbucnit atât de violent încât a fost nevoie de o cantitate enormă de voință pentru a-și suprima emoțiile și să îi tragă cămașa pe piept, chiar dacă mâinile îi tremurau.
Sin știa că are destulă imaginație în acest sens dar el în trecut a încercat să se consoleze că va găsi pe cineva, dar până la urmă s-a dovedit că niciunul dintre foști săi nu a putut accepta violența sa în pat. Așa că toți i-au spus în față că... „Sin nu ești genul de om pe care îl credem.”
Sin însuși nu știa ce fel de persoană dorea cealaltă parte să fie, dar ceea ce era sigur era că trebuia să-și păstreze această parte a gândurilor cât mai adânc posibil mai ales cu juniorul drăguț.
Este ca o decizie judecătorească. Dacă inculpatul săvârșește o infracțiune prima dată, cu necunoașterea vinovăției, există de obicei o reducere a pedepsei la jumătate și cu siguranță așa era și în cazul lui cu Plerng.
El ar trebui să-și țină gândurile murdare în sertar chiar dacă... doar să își înghită propria salivă este dificil. Prin urmare se așeză în capătul îndepărtat al camerei, privind cu atenție pe fereastră, în ciuda parfumului slab care îi umpleau nasul și a pieli moale care era încă blocată în ochii lui chiar dacă avea ochii închiși.
„Rău, rău. E din ce în ce mai rău pentru că nong Plerng... a plâns.”
Sin era și șocat și neputincios. Plerng a spus repede că nu-l deranjează deloc dar de fapt dacă Plerng ar ști la ce se gândește el cu siguranță ar fi dezgustat de el. Dar, mai presus de toate, lacrimile îi curg din ochii și trupul îi tremura. Nu era cu mult deosebit de geamătul aproape fără suflare al unui pisoi care era sub trupul lui, de sunetul trupurilor lor frecându-se unul de celălalt într-un ritm obscen... totul i-a fulgerat în cap până când aproape că și-a ridicat propria mână și brațul pentru a o împinge pe cealaltă persoană pentru al întinde pe canapea.
Sin poate fi un pic dur în pat, dar nu și-a „dorit” niciodată pe cineva așa înainte. El a simțit o cantitate enormă de farmec care radia din Plerng chiar dacă fața îi era roșie, obrajii îi erau umezi, ochii mari și rotunzi doar se îngustau și păreau zdrobitori până când corpul lui simți o durere în pantaloni. Dacă partea lui bună câștigă, creierul lui va crea haos în rezolvarea problemei. Și un adevăr a fost dezvăluit. El își poate asuma responsabilitatea pentru micul Plerng în acest fel.
Din ziua în care a avut loc incidentul Sin are doar cuvinte de vinovăție și a dori să-și asume responsabilitatea. Dar ceea ce făcuse era atât de rău, încât cu greu putea să respire. Nu putea decât să stea și să aștepte ziua când poliția va veni și-l va aresta pentru viol și dacă există un mandat de arestare el era gata să se predea. Dar s-a dovedit că cealaltă parte a fost atât de drăguț, cât și amabil și indiferent ce a spus, Plerng la iertat, dar totuși el avea încă o expresie nervoasă și în momentul când ia spus că nu îi plac femeile.
Cum poate fi bine? Fie că este vorba despre o femeie sau un bărbat care întâmpină o astfel de problemă oricum trebuie să fie greu de acceptat și cineva este responsabil.
Creier inteligent (în studiu) așa că i-a trecut prin minte cum să-și asume responsabilitatea pentru ceea ce s-a întâmplat.
„Dacă o femeie este însărcinată bărbatul trebuie să accepte să fie tată.”
„Deci dacă un bărbat este jefuit el ar vrea să-și asume responsabilitatea fiind iubitul său.”
Așa că Sin și-a relaxat respirația și încearcă să se gândească la asta în loc de a avea alte gânduri obscene și o va spune pe un ton fericit. El a crezut că cealaltă parte îi va zâmbi timid, nu...
- Despre ce naiba vorbești, phi Sin?
Persoana care a ascultat se uită cu atenție într-un loc și în altul până când sprânceana i se încruntă:
- Îmi ceri să fiu iubitul tău? Ești nebun? Băiatul drăguț a ridicat imediat vocea, făcându-mă uluit.
- Este adevărat. Trebuie să fi înnebunit cu adevărat.
Sin s-a întristat când s-a gândit la așa ceva cu copilul drăguț pe care tocmai l-a cunoscut și caruia tocmai acum i-a cerut să fie iubitul său ... pare puțin prea mult, nu?
Dar el este un bărbat cu sensul responsabilități deci trebuie să fie așa.
- Nu este că eu chiar cred că phi Sin este nebun, dar phi Sin, nu crezi că există o cale mai bună?
Nong Plerng părea uluit dar în același timp a ridicat vocea spre mine.
Fața lui drăguță s-a schimbat într-una mai serioasă în timp ce ochii mei arătau limpede un sentiment de vinovăție în timp ce stăteam în același loc.
- Așa cred.
Apoi un zâmbet a revenit pentru a decora din nou chipul atrăgător.
- Așa crezi, ce?
- Dacă Plerng crede că este prea repede putem începe prin a fi prieteni, să fiu iubitul tău s-ar putea să pară prea mult. Dar vreau să îmi asum responsabilitatea pentru lucrurile care s-au întâmplat cu adevărat. Dacă nu te deranjează vreau să am grijă de tine, iar dacă Plerng crede că eu sunt suficient de bun, te rog să mă accepți ca iubit după aceea.
Aceasta poate fi prima dată când cineva poate mă va accepta așa cum sunt cu adevărat chiar dacă totul începe prin ami asuma responsabilitatea pentru ceea ce am făcut. În timp ce fostele mele iubite se uitau cu frică și fugeau, Plerng a venit la mine să-mi arate că nu-i pasă până când Sin însuși s-a simțit bine în legătură cu propria sa decizie.
„Nu-mi place de el acum.” Dar Sin s-a gândit că nu i-ar fi greu să-i placă de acest copil drăguț.
- Ce spui?
Plerng încă stătea acolo, uluit. Sin a folosit acel moment pentru a trage cămașa lui Plerng pentru al acoperi complet și al proteja de gândurile lui depravate de care Plerng însăși probabil nu și-a dat seama pentru că îl privea cu ochii mari.
Brusc...
Plerng ridică ambele mâini pentru a-și acoperi fața, apoi scoate un sunet de plâns.
- Phi Sin, poți te rog să te întorci mai întâi? Eu am fost luat pe nepregătite.
- ... bine.
Eu care ascultam eram entuziasmat pentru că Plerng părea clar șocat dar nu îndrăzneam să-l ating. Nu puteam decât să stau în picioare și să cred că cealaltă parte vrea mai mult timp pentru a gândi și a reflecta. Eu mă uit ezitant pentru o clipă la el apoi mormăi cu o voce recunoscătoare.
- Îți mulțumesc că m-ai iertat pentru ceea ce am făcut.
Sin a spus ultimul cuvânt înainte de a ieși din cameră și de a închide ușa și de a o încuia ferm de teamă că cealaltă parte va întâlni din nou o persoană beată care ar veni să se lupte cu el.
- Uff! Sin se uită înapoi la uşă in timp ce a auzit... un țipăt.
„Nu, cred că a pornit televizorul.”
Apoi Sin care a fost uşurat că și-a ținut instinctele în frâu pentru a nu viola persoana din cameră a urcat cu liftul înapoi în camera lui. Acum se simțea mai confortabilă decât înainte.
Dar... o altă persoană plângea de frustrare.
„A avea un iubit înseamnă a avea un angajament.”
„A avea un iubit este egal cu a avea un laț la gât.”
„Să ai un iubit înseamnă să-ți pierzi libertatea.”
- Ce parte a creierului folosește pentru a gândi! De ce ești atât de deștept încât ai trecut examenul medical?!
Plelrng îl blestemă pe înțelept de aseară și până a doua zi. Tânărul a continuat să se plângă și să-și roadă unghiile pentru a scăpa de stres. Niciodată în viața lui nu s-a gândit că va întâlni acest tip de persoană. Se spune că oamenii deștepți vorbesc adesea fără să înțeleagă.
Dacă ieri P’Sin s-ar fi oferit să fie partenerul său sexual, Plerng aproape că ar fi acceptat. Dar să sari brusc peste anumiți pași și să devină un iubit, Plerng poate spune că nu s-a gândit niciodată la asta cu siguranță pentru încă cel puțin zece ani, pentru că nu vrea încă bătăi de cap. A avea libertate este mult mai confortabil decât dacă ai ieși cu cineva. Dacă vrei să te distrezi cu cineva, nimeni nu va putea spune nimic pentru că nu ești legat de nimeni.
În concluzie un iubit este egal cu... dezastru.
- Dar eu nu vreau să fiu într-o relație cu el.
Până la urmă, nivelul de frustrare de ieri s-a încheiat la nivelul zece. Indiferent cât s-ar fi gândit acum situația era asta.
- He, he, hai, am venit aici pentru a te scăpa de stres.
- Nu e nevoie, Sy. De când ați ajuns aici râdeți de mine!
Plerng și-a dezvăluit dinții către un prieten apropiat care aducea o sobă portabilă pe gaz pentru a o așeza în mijlocul mesei. El pune o oală cu supă, apoi ridică treptat carnea de porc, puiul, fructele de mare și multe feluri de legume proaspete care au fost deja pregătite. Tot ce a mai rămas este să le pună într-o oală și să le scufunde în deliciosul sos sukiyaki și sunt gata să le bagi în gură.
- Dacă te plângi de când ne-ai văzut fața.
Sy a vrut să-i pară rău pentru prietenul său, dar nu s-au putut abține să nu fie amuzat, pentru că de îndată ce i-a văzut fața prietenului său și a auzit povestea care s-a întâmplat el nu își mai poate reține râsul.
Bine că Andrea nu a putut veni pentru că era ocupată cu un alt grup de prieteni altfel până acum ar fi ajuns să râdă și să se tăvălească pe jos în mijlocul camerei dacă ar fi auzit povestea dintre Plerng și phi Sin care îi cere lui Plerng să îi fie iubit.
În plus motivul relației... vreau să îmi asum responsabilitatea.
Sy încă nu este sigur dacă este adevărat că Plerng a fost jefuit, pentru că un tip că Plerng chiar îi place acest gen de luptă.
- Păi, ce crezi? E o nebunie, te-ai culcat doar o noapte și apoi a venit să îți ceară să ai o relație. Dacă ai fi fost o femeie cu siguranță te-ar fi cerut în căsătorie. Serios, e nebun. Plerng știu că tu nu ești deloc supărat pe P’Sin, dar cred că planul de a avea o altă noapte distractivă e cam departe, a spus Phana.
Când Plerng se gândea să aibă un iubit, i se făcea pielea de găină.
- Deci, ce vei face?
- Ei bine după cum am spus totul s-a întâmplat prea repede. Știi că, chiar dacă imi place să mă joc mă protejeaz mereu... Săptămâna aceasta mă duc să fac un examen medical, pentru orice eventualitate.
- Oh, este ca și cum ai face un control medical înainte de căsătorie. Este foarte tare.
- Du-te naibi, Sy.
Dacă Phana nu ar amesteca în supa care era pe cale să fiarbă cu siguranță Plerng ar fi luat o pernă să i-o arunce în față lui Sy. Chiar dacă Plerng era îngrijorat, prieteni lui încă îi mai râd în față și fac mișto de el că aud sunetul clopotelor de nuntă la ușă casei lui.
- Bine, nu mai glumi. Serios, am fost șocat de P’Sin.
- Vrei să ți-l dau? Întrebă Plerng.
- Ești sigur? Sy zâmbi strălucitor până când omul care a vorbit și-a înăbuși vocea.
- Îți voi da totul, cu excepția lui...
- Ești mai nebun pe zi ce trece? Sy și-a strâns buzele și a clătinat din cap.
- De aceea mi-am lăsat deoparte toată mândria pentru a merge în fața lui, doar pentru chestia aia mare...
Plerng era într-o dispoziție ceva mai bună acum. Așa că am folosit ambele mâini pentru a arăta dimensiunea și a făcut o față care spunea că este foarte mare și care își face pe prieteni să... roșească la față. Desigur, Sy nu este la fel de informat despre acest gen de lucruri ca el.
- Acum nu trebuie să mă tragi după tine... cred că spui adevărul. Chiar dacă nu l-am întâlnit niciodată pe phi Sin, din câte am auzit, mie doar îmi place personalitatea lui. Este arătos, responsabil, bun la studiu. Probabil că doar tu ești cel care nu-ți plac oamenii ca el. Spuse Sy.
Pleng a oftat și s-a mutat pe marginea canapelei și a făcut o mutră.
- Ei bine, astea sunt specificațiile tale nu specificațiile mele.
- Atunci hai să o lăsăm așa.
Ascultătorul a luat o pernă și a strâns-o tare dar ochii îi străluceau de neplăcere pentru că...
- Sy nu pot face asta.
- De ce? Sy și-a oprit mâna în timp ce punea glorie de dimineață și varză chinezească în oală, uitându-se la prietenul său apropiat cu suspiciune. Pentru o clipă, s-a bucurat în secret că s-a gândit la asta și va deveni serios cu cineva, dar doar văzându-i fața...
- Pe cel mare nu l-am încercat încă.
Sy a aruncat varză chinezească către prietenul său.
- Hei, te joci cu mâncarea.
- Uite, dacă spui asta și părinții tăi aud, probabil că nu vor râde.
- Nu, părinții mei sunt obișnuiți deja cu asta. Plerng a zâmbit, apucând legumele aruncate pe lângă el și punându-le pe masă până când Sy a clătinat obosit din cap, întorcându-și atenția către cină, în timp ce el care stătea pe canapea se uită la tavan și a continuat să vorbească pe un ton ceva mai serios.
- Nu vreau să fiu un iubit al lui Sin dar cu toate acestea, îl voi accepta. Spuse Plerng.
- Dacă nu-ți place de el atât de mult, de ce nu-i dai drumul?
- Vreau să demonstrez ceva. Plerng întoarse distrat varza în mână.
- Să demonstrezi ce?
- În acea zi... chiar eram beat sau nu?
S-ar putea să-i spună lui Sy aproape tot. Dar nu i-a spus povestea că și-a pierdut cumpătul cu alți oameni. Nu vrea să arate atât de rău. El este un om care crede că libertatea este o avere excelentă. Presiunea de a te îndrăgosti de un bărbat diferit este ca și cum ar trăi în lumi diferite dar el vrea să investească în așa ceva.
Plerng vrea să știe dacă cealaltă parte este așa în realitate atunci când este într-o relație serioasă...
- Hei te întreb cu adevăr, dacă persoana care ți-ar fi cerut să fie cu tine ar fi phi Drew, ai fi curios să încerci? Întrebă Sy, pentru că prietenul lui par să fie fascinat de tânăr de ceva vreme.
- „...”
- Hai! Fi serios.
Când Plerng a tăcut, cel mai bun prietenă a făcut ochii mari și s-a târât până la marginea canapelei până a zâmbit dulce și a spus cu toată gura...
- Glumesc.
- La naiba! Omulețul râse zgomotos și agită legumele în fața feței prietenului său.
- Hei, ce fel de persoană crezi că sunt? De ce mă lovești așa? Eu nu vreau să mă întâlnesc cu el mi-am imaginat deja asta. Sy tu te gândești la Drew cu dragoste. Eu nu vreau să trăiesc așa, nu m-aș simt confortabil. Plerng s-a ridicat și a zâmbit strălucitor pentru că a putut să își tachineze prietenul care iubea pe cineva în secret de mulți ani. Asta la făcut pe Sy să apuce o pernă și să îl lovească în cap pe Plerng.
- Nu mai vorbesc cu tine. Ridică-te și mănâncă, ai spus că vrei să mănânci Suki, așa că vino să mănânci chiar acum!
Când bucătarul-șef a comandat Plerng s-a ridicat leneș și apoi s-a oprit.
- Nu e că nu mă gândesc la dragoste, doar că nu am găsit-o încă. Ascultătorul se uită la fața prietenului său. Și a constatat că cealaltă parte zâmbea atât de trist încât a trebuit să ofteze.
- De aceea nu vreau să fiu îndrăgostit. Indiferent câte cupluri sunt, întotdeauna va exista suferința dacă te despărți.
Dar Plernga încă nu știe că... dragostea îi bate la ușa inimii, și nici nu face zgomot puternic.
.........
Sin este cel care ia decizii decisive, așa că atunci când a spus că își va asuma responsabilitatea asociindu-se unul cu celălalt....a luat imediat măsuri.
„Da, fă-o acum.”
- Despre ce citești, Sin? Sin își ridică privirea de pe ecranul telefonului și se întoarse să se uite la prietenul său care stătea aproape de el.
- Nu e... nimic. El a ridicat mâna pentru a acoperi ecranul, dar...
Brusc...
- Oricum, lasă-mă să văd ce mai citești în afară de rezumate. Mix a fost mai rapid pentru că i-a luat imediat telefonul apoi a întins brațul la distanță de mâna lui Sin și citi mesajul de pe ecran. Ochii i s-au mărit de șoc și se întoarse să se uite neîncrezător la fața prietenului său.
- Cu ce bărbat cochetezi?! Sin citește... cum să flirtezi cu bărbații. Asta a văzut Mix când a mai derulat puțin pe ecran.
- Oh, nu este greșit să flirtezi primul. Îți garantez că nu va fi nicio zdrobire.
Mix a răsuflat ușurat, în timp ce tânărul cu ochelari și-a luat telefonul mobil înapoi și a oftat obosit că prietenul lui se amestecă în afacerile lui. Chiar dacă Sin îi povestise lui Mix de experiențele sale violente din pat, el știa că prietenul lui mereu încerca să îl facă să nu se gândească prea mult la asta. Dar în privința flirtului Sin este o persoană ne experiența, nu pentru că nu a avut pe cineva înainte dar Sin nu a flirtat primul niciodată cu cineva. Cu celelalte persoane s-au cunoscut la școală, au lucrat la împreună s-au apropiat, au vorbit și au decis să fie împreună dar niciodată cealaltă persoană nu a fost un bărbat. Așa că tânărul nu avea experiență în abordarea cuiva după ce a avut o aventură de o noapte înainte.
Odată ce Sin a luat această decizia el a început să caute informații. Chiar dacă a ajuns să creadă că aceste informații îi sunt complet inutile.
- Întotdeauna am crezut că îți plac femeile.
- De ce? Ce e în neregulă în a fi interesat de bărbați? Sin se încruntă la cuvintele prietenului său în timp ce Mix ridică din umeri.
- Fără supărare, dar arăți ca... o persoană care are principi dictate de o societatea în care bărbații trebuie să fie cu femeile și am crezut că așa vei crede și tu pentru tot restul vieții tale. Așa că sunt surprins cum de ai început să fii interesat de băieți.
Era adevărat ce a spus Mix despre genul de om care este el până în noaptea aceea...
La început Sin, nu a crezut că lui Plerng îi plac bărbații, așa că ceea ce i-a spus micuțul a răsturnat complet credințele pe care le avusese întotdeauna.
„Nu este că bărbații trebuie să fie cu femei. Bărbații pot fi cu bărbați, nu este ceva în neregulă.”
- Îți amintești când am spus că m-am lupta cu cineva? Mix se uită fără oprire la Sin care a fost în cele din urmă de acord să spună acea poveste, iar asta l-a făcut pe puțin uimit.
- Serios, te-ai culcat...
- Hm, persoana cu care m-am culcat este un bărbat. Apoi m-am dus să-l cunosc pe acel junior și el m-a iertat, dar m-am simțit vinovat și vreau să-mi asum responsabilitatea pentru el. Ascultătorul a dat din cap, cu o fața încruntată și a pocnit din degete când Sin și-a terminat fraza.
- Așa că îți vei asuma responsabilitatea devenind iubitul acelei persoane... nu? La naiba, Sin, dacă nu este supărat de ce s-a întâmplat, de ce nu o termini? Nu trebuie să faci asta. A fost doar o aventură de o noapte, ai auzit asta?
- Dar vreau să o fac. Spuse Sin.
- Am spus...
- Chiar vreau să fac asta, prietene. Mix era complet tăcut înainte ca să poată înțelege ceva iar după acel gând buzele i se curbă într-un zâmbet larg.
- Nu-mi spune că îți place copilul ăla? Sin a tăcut, dar a fost suficient pentru a-l face pe Mix să râdă nebunește.
- Bine, dacă îmi spuneai așa de la început, atunci discuția asta s-ar fi terminat. Acum nu trebuie să te gândești ca flirtezi cu un tip, Sin. Gândește-te că flirtezi cu o persoană, fie că este o femeie sau un bărbat, este la fel, vorbești, ieși să mănânci îi faci cadouri dar tu nu te gândești la sex. În acest moment cel mai bine este să nu te gândești la sex. Tânărul cu ochelari a ascultat cu atenție, apoi a tăcut și s-a gândit la asta.
- Este adevărat ce ai spus.
- Bine, hai să luăm lupta asta cu sinceritate. Tânărul s-a gândit la acel bărbat mai tânăr și zâmbetul i s-a lărgit puțin.
Așa este, primul lucru nu este să stea și să citească despre cum să flirteze cu bărbații, dar ar trebui să se gândească mai întâi despre ce subiecte să vorbească cu el. Dacă Sin încă nu a putut ajunge la o concluzie cum ar trebui să înceapă și despre ce subiect să vorbească cu persoana la care se gândea tocmai acum.
Surpriză... acea persoană tocmai a apărut în fața grupului său iar Sin făcu în grabă pași lungi spre locul însorit în care stătea Plernga. Sin a vorbit cu o voce profundă și îngrijorată:
- Nong Plerng, de ce stai aici? Pe cine cauți? De ce nu aștepți la umbră?
- Eu an venit să te vadă, mi-a fost teamă că phi Sin nu va veni să mă vadă. Dar să uităm mai întâi de asta...
Sin a făcut o față de dezaprobare.
- De ce ai făcut asta? a spus omul cel mare, întinzând mâna spre o batistă din buzunarul pantalonilor pentru a o scoate și a șterge sudoare care se aduna în jurul frunții copilului. El a șters-o cu grijă dar după aceea și-a dat seama de gestul pe care l-a în timp ce micuțul a făcut ochii mari.
- Uh…
- De aceea ai o mână ușoară.
- Ce? Tânărul a auzit doar un mormăit și a trebuit să întrebe din nou, dar cealaltă parte a clătinat din cap până când părul său brun-roșcat flutura înainte și înapoi.
- Nimic, pot să vorbesc cu tine?
- Oh, da, dar mai târziu, dacă Nong Plerng are ceva să îmi spună poți să mă suni să ști dacă sunt la facultate, așa nong Plerng nu ar trebui să aștepte mult timp. Apropo nu ai numărul meu, așteaptă un minut.... Sin și-a scos telefonul din buzunar, dar... Brusc...
Omulețul întinse mâna și îl apucă mai întâi de încheietura mâinii pe Sin în timp ce îl privea cu o față serioasă.
- Phi Sin, ascultă-mă cu atenție.
- Da?
- Phi Sin, m-ai întrebat ce vreau?
- Da, nong Plerng, dacă vrei ceva, spune-mi sunt o persoană hotărâtă care își va asuma responsabilitatea pentru ceea ce sa întâmplat.
Zâmbetul lui Sin s-a lărgit pentru că a crezut că așa își va răscumpăra unele dintre păcatele comise și crede că și cealaltă parte își dorește acest lucru, așa că indiferent ce va cere, el este gata să răspundă persoanei din fața lui... cu un zâmbet mulțumit.
- Nu este greu, phi Sin. Eu doar...
- Doar... ce? Ochii lui străluceau puternic de anticipare, apoi cuvintele care au ieșit...
- Trebuie să dormi cu mine! O cerere care l-a făcut pe Sin însuși să tacă.
Capitolul 5: SE CULCĂ CU MINE
„Da, dormim împreună, nu e greșit, dar...”
Când cerul este deja întunecat, lumina stelelor decorează cerul și luminile stradale decorează pământul, Plernga își pune cele mai bune pijamale ale sale... un tricou uriaș și lejer care acoperă partea din față a picioarelor și pantaloni scurți. Înțelegeți cuvântul „dormit” în întregime în sensul micuțului... care este?
Dacă semnificația lui P’Sin este...
„Vino și întinde-te aici, micuțele.”
Persoana în vârstă s-a băgat sub o pătură groasă, apoi a ridicat pătura în timp ce privea cu ochi calzi și un zâmbet mic persoana din cameră. Era ca un tată care își așteaptă fiul cel mic să se urce în pat pentru a asculta o poveste, oricine se poate simți jenat de drăgălășenia care se răspândea în aer. Dar acea persoană nu era o persoană obișnuită... era doar Plerng.
„Hei, este vreo problemă cu creierul tău? Cred că am vorbit atât de clar... dar nu înțelegi!” Plerng rămase brusc cu gura deschisă.
În trecut, a vorbit cu lumea fără să-și dea seama, el nu știe cum este să ai un iubit. De data aceasta Plerng încearcă să joace teatru pentru a face pe cineva să înțeleagă că „somnul” nu înseamnă o palmă la fund sau un cântec de leagăn. El vrea să-i fie plesnit fundul și să-i fie strâns până când țipă și geme de se scutură patul.
„Trăim în lumi diferite?” Se întrebă Plerng din nou.
Deși phi Sin era vizibil ezitant dar a răspuns cu o expresie nesigură. Îmi era teamă că ar putea fugi așa că am mers împreună cu el în aceeași mașină. Mă gândesc să îl întreb dacă are prezervative, Dar s-a dovedit că phi Sin a întrebat primul.
- Va veni Plerng să doarmă în camera mea?
Plerng a cerut numărul camerei și la repetat până când a fost încrezător că nu-l va uita, apoi a cerut să se întoarcă și să se pregătească de luptă. Punga din mână conținea atât prezervative, cât și gel lubrifiant de marca preferată, gata de scos și utilizat în orice moment, iar corpul îi era complet curat și parfumat.
- Tot ce vom face este să dormim... doar dormim împreună.
Acum creierul lui Plerng a fost complet distrus de atitudine lui Sin. Cealaltă parte probabil crede că Plerng nu îndrăznește să se bage în pat din cauza încruntării sale. Atunci Sin s-a ridicat din pat și a mers spre Plerng luându-i geanta din mână și punând-o pe masă lângă pat. Apoi Sin a murmurat o permisiune și a tras brațul copilului pentru a-l baga în pat și pentru al acoperi cu o pătură apoi trase o pernă între ei și Sin se urcă încet în pat.
„Asta e tot” lui Plerng ia revenit conștiința.
- Phi Sin! Pentru mine nu înseamnă asta.
„Și ce naiba fac cu acest blestemat?”
- Eh, am înțeles greșit? Ei bine, Plerng a spus să dormim împreună, este cum-va o neînțelegere? Eu am crezut că nong Plerng a avut un vis urât și nu vrea să doarmă singur de aceea vrei să dormi cu tine. Dacă nu ai vrut asta, atunci ce ai vrut să spui?
„Să dormi unul lângă altul, nu e nevoie de haine.”
Plaeng a fost o persoană care a îndrăznit să-și exprime sentimentele în mod direct, dar s-a dovedit că atunci când a privit expresia serioasă a celeilalte persoane care îl privea cu ochii vinovați totul i-a s-a blocat în gât și brusc a simțit că nu poate vorbi.
„Adică, indiferent ce vreau, nu vreau să arăt ca un băiat rău în ochii lui.”
Ph Sin era genul de persoană care dacă spune să mergem la culcare, asta înseamnă doar să dormim. Chiar dacă Plerng a vrut să se certe când Sin ia vorbit așa gura lui parcă se blocase, deși a vrut să se comporte că o curvă nesăbuită nu a putut. Dar dacă încă Sin nu înțelegea despre asta... atunci Sin nu știe de ce sunt capabili.
„Hei, eu sunt hărțuitorul aici? Gândi Plerng furios în inima lui pentru că încă mai există oameni care nu înțeleg sensul a ceea ce a spus.
- Oh, ce zici de phi Sin?
- Nong Plerng se va întoarce în camera lui? Te voi conduce.
- Nu!
„Am ajuns până aici, nu mă întorc. Sincer dacă nu funcționează, atunci pot face altceva!”
Gândurile omului care a așteptat cu nerăbdare multe zile se vor concretiza astăzi și atunci un zâmbet dulce a apărut pe chipul lui drăguț în timp ce mâna lui... a apucat perna.
- Nu, phi Sin. Ai înțeles corect eu am avut un vis urât și nu vreau să dorm singur. Phi Sin, noi vom dormi împreună ca prieteni, spuse Plerng ridicându-și puțin mânecile cămășii sale de noapte care atârnă în jos peste un umăr, arătând pielea albă și gâtul drăguț, apoi se mișca să se uite la persoana care se îl privea uluit.
„Dacă te prefaci că ești prost, atunci și eu pot fi prost.”
Plerng s-a prefăcut că nu-i pasă de acei ochii care îl priveau și și-a mișcat corpul aproape de pieptul lat al persoanei de lângă el și și a vorbit cu o voce tremurândă.
- Eu a visat că am întâlnit pe cineva și nu am putut scăpa. Am încercat să fug dar nu am reușit și am fost mâncat și mușcat ... Nu m-am putut lupta nu am putut să strig după ajutor dar nici nu am reușit să-l opresc. Eu însumi nu a știut ce să fac. Până la urmă, eu am fost mâncat de el până nu a mai rămas nimic din mine. Este chiar înfricoșător.
„Oh, înnebunesc. Cât de retardat sunt acum?” Plerng își putea imagina fețele prietenilor săi dacă ar auzi sau ar vedea situația în care se afla acum. Andrea trebuie să râdă atât de tare încât ar leșină iar Sy ar spune că cuvântul „retardat” este prea puțin pentru situația de față.
Plerng s-a îndreptat spre Sin clipind din ochii cu milă dar apoi a văzut o privire de simpatie...
„Nu vrei să fii un jucător? Bine, nu cred că vei supraviețui.”
- Atunci Nong Plerng va dormi aici ca prieten. Sin și-a întins mâna nesigur apoi i-a mângâiat ușor părul moale.
Asta i-a dat ocazia lui Plerng să-l atace. Mâinile lui se strânse pe cămașa de noapte a celeilalte persoane apoi și-a îngropat fața în omoplatul lat obligându-l pe bărbatul mare să-și întindă brațul pe spatele lui.
- Mulțumesc, phi Sin. Sunt atât de norocos că locuim în același condominiu. Mi-e rușine să le spun prietenilor mei despre coșmarurile mele.
„Ei nu ar crede așa ceva.”
- Uh, nu mă deranjează că Plerng vrea să doarmă aici, dar vei dormi cu adevărat așa? Sin se uită la brațul lui nesigur, în loc să se retragă mai departe de corpul mic, el își dorea să-l țină mai aproape să-i simtă pielea caldă care îi trezea starea de spirit.
- Oh, dacă dorm departe de tine este că și cum aș dormi singur. Dacă am din nou un vis urât, ce voi face? După ce a spus asta, Plerng a închis ochii și a implorat.
- Aşa, e bine?
- Da, brațul lui phi Sin este foarte confortabil.
„Greșit, eu nu sunt persoană căreia îi place să fie luată în brațe după o luptă sau să mă întind pe brațul cuiva... nu este cu siguranță o experiență plăcută, mai ales că brațul acestui bărbat este foarte rigid, nu pot dormi cu capul sprijinit pe o pernă de piatră, dar dacă vreau să flirtez trebuie să joc la maxim acest teatru!”
- Faci vreun sport? Ești atât de puternic.
- Joc tenis în fiecare săptămână când merg acasă.
- În fiecare săptămână?
- Aproape în fiecare săptămână dacă merg acasă, dar dacă nu merg uneori seara merg să joc cu prietenii.
Ei bine, Plerng știa că universitatea lor avea un teren de tenis, dar nu fusese niciodată acolo. El tocmai a aflat că bărbatul înalt cu o față serioasă făcea sport, nu că ar fi vrut să știe asta.
- Nong Plerng...
- Da?
Plerng a zâmbit inocent pentru că propriile sale mâini nu erau nemișcate, ele se mișcau de-a lungul mușchilor abdominali treptat în timp ce vorbea cu o voce strălucitoare.
- Tocmai când phi Sin a spus că joacă tenis am vrut să știu cât de fermi sunt mușchi tăi, în acea noapte nu am putut simți clar.
Asta i-a fost aruncat în față bărbatului care încerca să țină mâna care se jucase pe corpul lui. Sin se simți vinovat și asta l-a făcut pe tânăr să-l apuce cu cealaltă mâna de acel loc...
„La naiba! Asta este ceea ce caut! Da, lucrul din mâna mea se solidifică.”
- Nong Plerng! Proprietarul bușteanului i-a prins în grabă încheietura mâinii făcând o fața ascuțită și feroce iar ochii îi erau atât de strălucitori încât tremura.
De data asta chiar m-am cutremurat pentru că am văzut privirea din ochii acelui animal sălbatic care era pe cale să sară afară, dar eu mi-am apăsat corpul mai aproape de el decât înainte, continuând să vorbesc pe un ton fals și inocent.
- Corpul lui Sin este foarte cald. Îmi place.
„Oh, ce mă chinuie.”
Plerng știe că acum față lui este mai ademenitoare. Dar vede bărbatul mare care transpira abundent în ciuda aerului condiționat rece. Indiferent de cât de inconfortabil s-ar mișca, pielea corpului său este atât de fierbinte încât radiază căldura către el, iar expresia lui este serioasă de parcă ar fi pe cale să sară în luptă, asta mă face încrezător că acea fiară vrea să revină.
„Trebuie să fie așa.”
Brusc... Deodată, o mână puternică l-a prins mai întâi de încheietura mâinii, pe Plerng și la ridicat cu ușurință în timp ce a tras dintr-o dată plapuma mare. Sin însuși avea ochii întunecați și fioroși. Respirația lui fierbinte ieșea atât de violent, încât lui Plerng i se făcu piele de găină.
„Nu, nu mi-e frică, dar sunt foarte entuziasmat.” Gândi Plerng.
Cele două perechi de ochi s-au întâlnit: Uni fioroși și alți strălucitori... care așteaptă pe deplin asta... Apoi Plerng s-a îndreptat spre Sin cu o față drăguță și cu ochii închiși. Este un limbaj al corpului care spune clar... consimțământ.
- Oh!
În acel moment silueta mică a trebuit să strige într-un șoc extrem pentru că a fost întors să se întindă cu spatele la o persoană mai mare. Inima îi bătea cu putere pentru că a fost o senzație asemănătoare cu ceea ce s-a întâmplat în acea noapte... când persoana l-a întors brusc și apoi i-a scos cu violență pantalonii.
- Nong Plerng... O voce profundă, tremurătoare, îmi șopti la ureche până când închid ochii așteptând să primesc acea senzație. Mâna mare care nu era pe spatele meu m-a prins de braț... și acum voiam să simt aceea senzație de amețeală, dar...
- Hmm.
Ce este acea liniște care subminează mișcarea?
Persoana care aștepta să primească atacul greu a deschis ochii năucit, pentru că atacul pe care îl aștepta nu venea... Când s-a uitat în urmă, o mână mare s-a strâns pe brațul lui, iar voce joasă a făcut să pară că persoana care a vorbit era aproape incapabilă să suporte.
- Cred că este mai bine ca nong Plerng să doarmă în această poziție... Noapte bună.
„Hei, am ajuns în acest punct!”
Plerng icni dar nu putea să se întoarcă și să se uite din nou la fața bărbatului mare. Partea de joc s-a blocat în acea poziție și indiferent ce ar spune sau face omul mare a reușit să schimbe scenariul spunându-i „noapte bună”. Asta înseamnă că în seara asta... totul s-a terminat aici.
Ochii tânărului erau și mai aprinși de flăcări.
„În nici un caz!”
- Micule Plerng!
„Oh, te rog strigă-mă așa, nu te voi opri.”
Plerng își strânse pumnii ignorând vocea asemănătoare gemetelor fiarei rănite din spate. Chiar dacă partea superioară a corpului nu se poate mișca... să nu crezi că fundul meu se va opri. Așa că îmi arcuiesc fundul dolofan și îl fixez între picioarele celeilalte persoane. Nu am timp să explorez această dimensiune dar tot ce știu este că... „trebuie să câștig”.
Făcând acest lucru oricât de naiv ai fi, știi deja că P’Sin vrea să facă tot posibilul pentru a se abține. Dar eu mi-a apăsat șoldurile în el și mai tare învârtindu-le în cercuri într-un un ritm greu și în mod repetat. Am auzit un geamăt care îmi răsună în cap iar buzele mele se curbau într-un zâmbet mândru.
- Nong Plerng, eu zic să mergem la culcare. Ah...
În mod normal, nu observ asta dar în momente ca acestea, acea voce sună cu adevărat sexy, cu cât este mai interzis, cu atât mai mult este mai emoționant. Dacă nu știe să vorbească limbajul uman, vom vorbit în schimb prin limbajul corpului. Emoțiile au crescut și mai mult, simțind valuri de entuziasm curgând de-a lungul pielii mele iar respirația mea a început să fie gâfâită. Șoldurile mele au muncit și mai tare, apăsând și strivind acel buștean.
Brusc ...
- Te implor. Dormi.
„Nu aud, nu-mi pasă, am îndurat multe zile!”
Chiar dacă brațul puternic îmi era înfășurat în jurul taliei, trăgându-mă mai aproape până când spatele mi-se lipi de pieptul său lat simțind căldură care a ajuns la punctul fierbinte dar totuși cu o voce joasă și răgușită încă îmi spunea să „dorm” dar eu încă mă frecam de corpul lui fără să renunț.
„Nu cred că P’Sin este tatăl călugărilor... dovezile sunt la fundul meu.”
- Nu, eu sunt cel care stă întins și se zbate, P’ Sin. Plerng gâfâi adânc în gât și continuă să se zvârcolească înainte și înapoi pentru a-și confirma propriile cuvinte.
Cu cât mă zvârcoleam mai mult, cu atât îmbrățișarea era mai strânsă în jurul corpului meu. Fața lui serioasă era ascunsă în curba gâtului meu alb iar respirația lui caldă îmi peria pielea moale până când simt furnicături.
„Dacă am ajuns până aici, chiar ar trebui să termini, nu?”
Erau gândurile persoanei care nu renunță niciodată. Chiar dacă este cald și transpiră abundent, chiar dacă aproape tot corpul îi este blocat Plerng încă insistă să se frece și să cerșească până obține ceea ce își dorește. La fel ca persoana din spatele lui care respiră mai greu, uneori ținându-și respirația ca o persoană care nu mai poate suporta.
„Da, continuă să lupți, Plerng, încă puțin.”
„Da, un pic mai mult.”
„Oh, doar puțin mai mult... încă puțin... „
-Ohhh.... După ce trecuseră douăzeci de minute, persoana care a spus că în seara asta va lupta și nu va renunța era epuizată pentru că și-au scuturat talia până a obosit. Mai mult, când persoana care l-a îmbrățișat doar a stat nemiscat, emoțiile care ardeau la început s-au stins treptat, deoarece partea inferioară a corpului a obosit.
Până la urmă... Am stat acolo și mi-am lăsat corpul neputincios.
„Cine mai poate lupta?”
Eu sunt cel care nu mă mai pot mișca normal, m-am zvârcolit și m-am frecat atât de mult încât aproape că am murit de oboseală. În timp ce phi Sin doar m-a îmbrățișat și m-a ținut nemișcat. Nu știu de ce s-a prăbușit acel buștean și a dispărut în pădurea aceea blestemată. În plus, respirația fierbinte a revenit la ritmul normal.
„Indiferent cum lupți și mori, de fapt poți muri și tu.”
- Phi Sin... Cu această ultimă putere Plerng l-a strigat cu o voce tremurândă și extrem de enervantă, dar...
„Namo... Bhagavato... Samma...”
- Ce?! Micul tânăr și-a întors capul să se uite de îndată ce a auzit cuvintele cunoscute. Din fericire, cealaltă parte nu-i blocase gâtul și el a văzut doar o parte din chipul și buzele care ... se rugau.
„Nenorocit idiot, te rogi! Nu sunt o fantomă moartă!”
- Phi Sin! Plerng a strigat atât de tare încât Sin a tresărit și a deschis ochii privind uluit la ochii strălucitori ai celui care a vorbit...
- Dă-mi drumul! Eu voi dormi!
Plerng vrea să ridice steagul alb și să se predea. Iar el aproape că a răcnit de furie pentru că Sin l-a eliberat de parcă ar vrea să fugă imediat de lângă el. Silueta înaltă s-a îndepărtat la marginea patului lăsându-l pe micuț să doarmă întins în mijlocul patului, dar în acest moment nu există înjurături sau sarcasm. Plerng a luat o pernă și să o aruncă între ei.
- Noapte bună! Plerng spuse ultimul cuvânt și trase pătura peste el.
Indiferent cât de mult ar vrea să lupte dar când dă peste o persoană care spune o rugăciune folosită la exorcizarea fantomelor, cine mai poate lupta?
„Uh, de ce trebuie să dorm lângă cineva că el?”
„Hei cum poți să te rogi cu o persoană că mine lângă tine.”
Pentru o clipă, vei crede că de fapt am invitat un călugăr să vină să se roage. Plerng care nu mai pierduseră niciodată fața nimănui înainte și-au mușcat buzele, și-a închis strâns ochii și a încercat să doarmă pentru a scăpa de adevăr.
„Dar să nu crezi că o să renunț. Dacă nu îl fac pe P’Sin să înțeleagă ce vreau, nu mă voi mai numi Plerng!”
La început Plerng a vrut să demonstreze ceva doar pentru distracția. Dar acum își dorea foarte mult să câștig.
Plerng era atât de supărat încât nu știa că bărbatul din spatele lui ofta din greu pe furiș ori câte ori își ridicat mâna pentru a-și freca pieptul și se închina cerului. Să spunem că nu doar Plerng a trebuit să îndure dar omul care se roagă suferă mai mult.
Plerng a vrut să doarmă și să scape de adevăr până dimineața, dar se pare că nu putea dormi. Poate se datora faptului că nu cunoștea salteaua, din cauza mirosului necunoscut al pernei care era tulburător și a unui sunet ciudat care îi străpungea urechile și îi făcu ca ochii să se deschidă în întuneric.
- Uf... uh... Era sunetul unei respirații grele care îl face pe omul care a trebuit să asculte o rugăciune de exorcizare a fantomele să se trezească complet.
„Nu, nu am vrut să fac asta, dar...”
- P...P’Sin. Plerng a vorbit cu o voce tremurată și blândă în timp ce freca cearceaful pentru a ajunge la proprietarul camerei.
- Nu merită să te gândești la fantome înainte de a merge la culcare!
Plerng a fost şocat când mâna lui care se aștepta să atingă corpul persoanei de lângă el s-a ciocnit de o pernă făcându-l să tresară, ochii i s-au mărit deoarece mâna lui simți doar răceala saltelei. Plerng nu a putut să nu se uite în stânga și în dreapta cu frică, îi era teamă că va vedea ceva care se uită la el din întuneric.
- Uf, oh... Din nou, Plerng a auzit acea voce și a simțit un pic de teroare.
- P’Sin, P’Sin, a mai strigat Plerng către o altă persoană cu o voce care nu era diferită de o șoaptă, dar când s-a întors...
- Unde te-ai dus?! Plerng s-a ridicat și a văzut doar patul gol iar când și-a aruncat rapid privirea în jurul dormitorului elegant, cu mai puține lucruri decât în camera lui, îi era teamă că va vedea ochii cuiva care se uitau la el. Dar el a văzut o linie lungă de lumină dintr-una dintre camere.
- Ești în baie? Imediat, persoana speriată și-a redus panica, și-a ridicat mâna pentru a-și freca pieptul și a ascultat cu atenție.
- Ah...ah ... încă puțin...
„Stai, acest sunet îmi este familiar. Nu-mi spune că...” Se gândi Plerng în timp ce se strecură din pat și merge tiptil în fața acelei uși. Apoi a profitat de deschiderea ușii pentru a se uita înăuntru cu curiozitate. Chiar dacă aceasta nu este camera lui, dar inima lui... începe să înțeleagă ce se întâmplă.
„Oh, atât de sexy!” Plerng a tras aer adânc în plămâni pentru că în interiorul băii era un bărbat diferit de bărbatul care a recitat rugăciuni de exorcizare. În timp ce acel Sin care îl îmbrățișa, și se ruga la alungat. Acest Sin din baie, făcea un fel de ritual... care la făcut pe Plerng să îi bucure ochii.
Acei ochii curioși nu puteau vedea dincolo de chipul lui elocvent. În acest moment... fața lui serioasă, fără ochelari îi dezvăluia sprâncenele întunecate și ochii strălucitori, era ca un animal sălbatic gata să-și devoreze prada, mărgelele mari de sudoare îi curgeau în jurul feței până când părul scurt și negru îi era era. Buzele i s-au deschis ușor eliberând un geamăt scăzut care trezește excitare.
Avea o expresie serioasă asupra a ceea ce făcea dar... este șocant de sexy.
„Pasional, violent, însetat și... nebun.”
Plerng însuși a rămas uluit. La început, nu am observat că Sin purta un tricou cu mâneci foarte scurte, dar acum era clar pentru că puteam vedea un antebraț puternic, cu mușchi care merită mângâiați. Plerng continua să se uite în jos până a văzut destinația... care a provocat un geamăt scăzut și un gâfâit.
- Ah... Plerng își linge propriile buzele. Gâtul i s-a uscat brusc, inima i-a bătut puternic pentru că... îl întâlnise deja pe omul visurilor lui.
„Da, phi Sin este persoana potrivită!”
Așa că ceea ce a făcut micuțul nu a fost să se întoarcă, înapoi în cameră și să sară în pat pentru a se ascunde, el a alergat repede și a apucat geanta mică de lângă pat cu mâinile tremurând și s-a întors în grabă la poziția inițială, apoi.....
„Minunat!”
Brusc
- La naiba, m-ai speriat!
În timp ce am deschis ușa băii un strigat și niște ochii intenși mă priveau. Acea privire era atât de înspăimântătoare, încât oamenii normali ar fi avut părul ridicat pe șira spinării de frică, dar pentru că Plerng însuși fusese certat de prietenii săi că nu era normal, deci era obișnuit cu asta și pentru el avea efect opus. Nu, nu îi era frică dar... vreau acel buștean până tremur.
Acele gânduri îl fac să ridice obiectul din mână până în raza sa vizuală și...
Pf!
Plerng a lăsat șirul de prezervativele să cadă din mâna lui și să apară în ochii celeilalte persoane. Ochii lui mari se îngustară privind partea inferioară ascunsă în palmă în timp ce își linge din nou buzele în mod semnificativ. Apoi și-a ridicat privirea pentru a întâlnit acei ochi intenși și întrebă cu o voce tachinată.
- Pot să te ajute? Persoana care a vorbit și-a lăsat din nou privirea în jos zâmbind seducător și ridicând sprâncenele.
- Se pare că te-ai reținut în timp ce erai în pat. Dar nu a fost un succes.
Inculpatul nu a putut să se îndepărteze. Omulețul a făcut un pas mai aproape în timp ce îl privea în ochii și își apăsă corpul mai aproape de Sin.
- Phi Sin, Eu te pot ajuta. Eu vreau să te ajut.
Ambele brațe s-au ridicate pentru a se înfășura în jurul gâtul în timp ce se împingea pe vârful picioarelor pentru a se apropia de buzele celuilalt de parcă respirația lor s-ar mângâia reciproc. El își folosește corpul pentru a spune că vrea ceva diferit.
- Micuțule... te rog pleacă.
„Ar fi o prostie sa plec acum.” Prin urmare, Plerng a vorbit mai clar decât înainte.
- Phi Sin... hai să o facem împreună.
„Dacă spun asta și tot nu înțelegi. Ar trebui să-ți bagi capul în toaletă și să mori chiar acum.” Erau gândurile lui Plerng care privea în tăcere ochii persoanei a cărui trup tremura, din cauza acelor ochii... el era așa de serios în această chestiune.
Capitolul 6: E ASPRU CU MINE
În interiorul băii cu lumină puternică doi bărbați stau în picioare lipiți unul de altul, uitându-se unul în ochii celuilalt și nimeni nu spuse nimic. De când Plerng l-a invitat să facă sex cu el un singur lucru s-a schimbat până acum... micuțul putea simți atmosfera și mirosul de poftă care emana din bărbatul înalt. Este atrăgător și atât de stimulant încât două mâini devin și mai strânse pe gâtul puternic.
Cele două perechi de ochi încă s-au întâlnit și asta l-a făcut pe Plerng... aproape să uite să respire. Tânărul a simțit cum un val de emoție i se adună în stomac, provocând tulburări în corpul său care radiază căldură până la degetele de la picioare și o expulzează până în centrul corpului. Firele moi de păr de pe ceafă i se ridicau, gâtul îi era uscat, inima îi bătea sălbatic de emoție și anticipare.
Ph Sin părea de parcă ar vrea să îl mănânce și să-l guste, până la oase.
Um!
Plerng a inhalat aer și și-a umplut plămânii până a simțit un miros dulce exact când cealaltă parte încerca să se elibereze chiar înainte de a păși în această baie. Plerng și-a aruncat din greșeală privirea în jos și asta l-a făcut incapabil să poată vorbi, dar ochii lui s-au concentrat doar pe partea care era încă sub palma celeilalte persoane.
- Phi Sin, strigă omulețul cu o voce răgușită, întinzându-se să atingă ușor mâna mare menită să ajute la eliberarea de suferinței.
- Ieși.
„În nici un caz.”
- Phi Sin, te rog lasă-mă să te ajut...
„În acest caz, oricine mă va certa că sunt un rinocer voi accepta.”
Plerng își îngroapă fața în curba gâtului care este considerată atractivă. El și-a periat seducător buzele pe pielea umedă de transpirație, fără să acorde nicio atenție cuvintelor spuse de cealaltă persoană. În timp ce se împingea mai aproape de corpul înalt pentru a simți dorința puternică care se extinde.
Plerng și-a frecat în mod deliberat partea de sub pantaloni scurți de mâna lui mare care încă își mai ținea penisul imens.
- Plerng a vorbit serios... Vocea tânărului era și răgușită și plină de emoție. Asta îl făcu pe omuleț să nu mai suporte și să își apese în mod deliberat fața în curba gâtului și corpul împotriva bărbatului înalt iar Plerng credea că de această dată va primi ce vrea.
Când lucrul din mâna lui Sin este atât de puternic chiar dacă ar fi un bărbat adevărat, s-ar gândi, de ce să îndur? Aș face-o că doar nu face rău nimănui și este un câștig pentru amândoi.
Omulețul se ridică puțin pe vârful picioarele și îi șoptește la ureche...
- Hai să facem sex.
Brusc...
Bang!
- Uf!
Deodată, un bărbat mare care stătuse nemișcat tot timpul a prins ambele încheieturi ale lui Plerng. Seducătorul nu a avut timp să intuiască ce va face Sin și întregul său corp a fost împins de peretele băii până când a scos un sunet moale, cu o fața ușor dureroasă. Dar mai presus de orice, nu este frică sau durere era mai mult emoția care i-a făcut aproape că inima să îi iasă din piept, cu cât Sin îi ridică mai mult brațele deasupra capului.
- Plerg!
De data aceasta nu a fost un ton serios dar proprietarului numelui i-a plăcut și mai mult decât atunci când îl numea nong Plerng. Era atât de fioros încât îi făcea părul să i se ridice din cap.
Nu numai atât dar lui Plerng începe să-i placă puțin această față și... când emoțiile preiau controlul celuilalt, o față fără ochelari arată foarte barbar, ochii îi erau înverșunați și strălucitori dinții ascuțiți s-au încleștat pentru a-și reprima emoțiile, până când inima lui Plerng i-a tremurat. Cu satisfacție el și-a arcuit pieptul spre Sin de parcă ar fi vrut să deschidă o altă cale și parcă ar aștepta să-i rupă cămașa de pe el.
- Ce ai spus!?
Vocea profundă care țipa îl făcea pe Plerng să tremure. El nu credea că această persoană va ridica vocea la el și îl privi cu acei ochii care erau cu adevărat sălbatici așa cum îi plăcea lui, dar aveau o anumită ferocitate care îi făcea inima lui micuță să bată puternic și transpirația începea să îi ude pielea.
- Am spus... ce...
El chiar nu mai știa nimic pentru că era atât de absorbit de acei ochii încât a rămas blocat. Și asta l-a făcut pe Sin să urle din nou.
- Ți-am spus să ieși Plerng!
- Nu... nu. Răspunse Plernga cu vocea tremurând de frică. El își confirmă declarația inițială că nu va ieși cu un zâmbet...
Brusc...
- Uf!
Deodată, Plerng însuși a strigat puternic. Mâinile mari care îi țineau încheietura mâinii îi apucă vârful bărbiei și îi ridică capul în sus și ținându-l strâns. În aceeași clipă buzele acelea extrem de fierbinți s-au izbit de buzele proaspete, atât de puternice încât se simțea mirosul de sânge din dinții care se ciocneau împreună, carnea subțire a fost zdrobită fără milă, de parcă ar fi spus că Sin... și-a pierdut răbdarea.
- Ah! Huh! De data aceasta, provocatorul era cel care încerca să scape pentru că avea nevoie de aer pentru a respira. Dar persoana mare nu cedează ușor, cu o mână încă îi blochează vârful bărbiei iar cealaltă mână îi ținea gâtul, împiedicându-l să se întoarcă, în timp ce îl sărută și îi sugea limba din tare până când simți durere. Sin ia supt cu atâta forță limba moale până când genunchii lui Plerng tremurau.
Nu doar genunchii tremurau dar îi tremura tot corpul.
- Uh, ah...umm...
Gemetele lui grele au fost eliberate de mai multe ori. Plernga a trebuit să se bazeze pe momentul în care cealaltă parte s-a îndepărtat pentru a-și umple plămâni cu aer în timp ce simțea palma de pe gât alunecând spre piept...
- Oh! Încă o dată, omulețul a gemut în gât, pentru că cealaltă parte nu doar mângâia, ci... ciupea.
Vârfurile lungi ale degetelor îi ciupeau sfârcurile și de asemenea, a tras cu putere până când pieptul aproape a tresărit, dar durerea pe care o simți se transformă în furnicături care se răspândeau în tot corpul, brațele și picioarele nu mai aveau putere pentru ai susține corpul și simțea că se va prăbuși violent pe podeaua băi. Dar phi Sin tot nu s-a oprit, gura lui care obișnuia doar să vorbească politicos îl devora cu lăcomie. Degetele puternice îi zdrobeau sfârcurile până când a gemut atât de tare încât ochii lui mari se îngustară iar picături de apă limpede ieșeau din ochii lui, dar el nu le cunoștea cauza... era durere sau emoție? Avea impresia că merge pe o versiune sadică a unui rollercoaster.
- Phi... phi Sin...
De îndată ce cealaltă persoană îl eliberează trupul i s-a prăbușit l-a pământ fără putere, buzele lui gemeau numele celeilalte persoane, el ridică privirea cu ochii umezi apoi a văzut.... o fiară.
La naiba! Cine ar crede că un bărbat atât de politicos și-ar lovi palma de perete lângă capul lui Plerng făcând un zgomot puternic. Fața lui fioroasă s-a aplecat până când obrajii lor aproape că se atingeau, forțându-l să se uite în ochii vânătorului însetat de sânge și o voce profundă și periculoasă îi șopti la ureche.
- Te-am avertizat să pleci.
- Ah... înfricoșător.
Plerng plângea și din ochi îi curgeau lacrimi clare. În timp ce în gură mai simțea gustul de sânge, deoarece gura i-a fost ruptă din cauza forței de zdrobire a bărbatul din fața lui...
- Umm!
Omulețul închise strâns ochii când o limbă fierbinte i-a lins buzele și i-a frecat puternic crăpătura din mijlocul buzelor până când simți durerea și căldura s-a adunat pe față pentru că...
- Psihopat sau fierbinte?
O pereche de ochii fioroși privi în jos persoana care ar fi trebuit să fie slabă pentru că era atât de speriat încât tremura. Dar... erecția lui a fost atât de suculentă încât ia udat pantaloni scurți.
- Oh... nu, nu este...
Trupul ascultătorului tremurau și mai mult când cealaltă parte a ridicat un rânjet în timp ce silueta înaltă se apropia și el însuși s-a îndepărtat din greșeală în timp ce gâfâia când o mână mare se întinse și atinse gâtul sensibil apoi se târât în jos până la brațul alb.
Brusc...
- Phi... phi Sin. Stai puțin... stai puțin...
Dintr-o dată, corpul care fusese lăsat pe podeaua băi a fost tras în sus și ridicat drept, făcându-l pe Plerng să strige de frică. Dacă persoana mare nu se gândește deloc la negociere, corpul mic aproape că a plutit din cauza forței. Cele două picioare tremurau și aproape că se poticneau împreună până când nu a putut decât să-și înghită saliva.
El a scos un țipăt mare, în timp ce Sin a făcut doar câțiva pași și a ieșit pe ușa băii intrând în dormitor, apoi ne-am apropiat de pat și...
Bang!
Plerng a fost aruncat în mijlocul patului fără milă și cu o față roșie a privit, dorind să întâlnească perechea de ochi fioroși din întuneric până când a văzut doar o lumină strălucitoare, frica i-a cuprins inima când P’Sin vorbea cu voce joasă.
- Nu mă face să-ți amintesc de prea multe ori.
Bang!
Plerng nu putea sta decât în același loc, uluit pentru că persoana care a dat avertismentul s-a întors din nou în baie apoi trânti ușa, lăsându-l singur în dormitorul rece. Ochi lăcrimați clipiră și Plerng ridică ambele mâini pentru a-și îmbrățișa corpul și...
- Înfricoșător.
Omulețul a căzut și s-a întins pe pat, epuizat, mormăind cu voce joasă pentru sine și gândindu-se încă la ceea ce tocmai se întâmplase. El își ridică mână și și-a atins din nou ușor buzele crăpate..
Dintr-o dată
Plerng însuși se ridică din pat. Nu avea de gând să se încurce cu tipul care tocmai l-a dat afară din baie. Dar el merse spre ușa dormitorului în timp ce căuta cheia camerei sale care fusese lăsată pe masă și se grăbi să iasă din acel apartament cât mai repede posibil. Iar liftul parcă era frustrant de lent. El avea picioarele slabe, așa că a mers repede coborând scările pentru a scăpa deși aproape că se împiedica de propriile picioare. Când ajunge în fața camerei Plerng a băgat cheia în ușă deși mâna i-a tremurat apoi s-a repezit în dormitor și a deschis sertarul de lângă pat pentru a lua o sticlă de gel lubrifiant și jucăria preferată. A durat doar trei secunde. Cămașa de noapte pe care o purta i-a căzut de pe corp și pantalonii au fost aruncați, apoi ambele mâini s-au concentrate pe curățarea și mângâierea jucăriei cu culori drăguțe până a fost îmbibată de un lichid rece.
- Umm... ahh.
Apoi corpul mic s-au întins pe pat cu picioarele larg depărtate pentru a face loc vibratorului din mâinile lui. Dinții ascuțiți îi strângeau buza inferioară când vârful neted se freacă de intrare dintre fese, Plerng își ridică puțin fundul în timp ce cu o mână încerca să se ajute pentru ași lărgi canalul mai mult decât înainte pentru că el deja se pregătise seara pentru că...
- Uf!
- Ah... ah, la naiba...
Plerng a scos un geamăt puternic, închizând ochii strâns în timp ce împinse încet jucăria preferată în fundul său simțind fiorul care îi străbătea aleea îngustă și care îi stimulează frontul umed de când era baie apoi el și-a introdus adânc în interior vibratorul în timp ce îl freca de pereți moi care se strângeau și care aproape că îl înnebunește.
- Ah... ahh... umm...
Când lungimea jucăriei a fost introdusă complet și fără ezitare, Plerng și-a închis ochii lăcrimați în timp ce își crea excitare singur.
Da, excitarea a fost începută de cineva dar... el trebuie să o termine singur cu propriile mâini.
Dar acum nu este momentul să fie rănit sau să se gândească prea mult, pentru că Plerng simte o nevoie debordantă de a se elibera. Mâna care a ajuta la eliberarea drumului, s-a mutat până la piept iar degetele lui au început să se joace cu sfârcurile moi așa cum îi plăcea și de fiecare dată îl făcea să geamă aproape de moarte, dar nu era suficient.
- Uf, uf.
Vorbitorul aproape că i-a înecat propria respirație în timp ce își frecă și tragea sfârcurile moi până când poate simți durerea. Dar mai mult decât durerea a fost dorința care a venit odată cu imaginea unui bărbat care locuiește chiar deasupra capului sau. Doar gândindu-se la ce făcea acest om, Plerng și-a deschis gura și un geamăt puternic îi scapă în timp ce pieptul i se arcui.
- Ah! mai repede...
Tânărul a mișcat mâna care ținea jucăria pentru a o introduce mai adânc, mai tare, mai repede, încercând să folosească ritmul pe care îl iubise dintotdeauna dar nu se poate compara cu sentimentul când altcineva o face pentru tine.
Si nu era la fel de mult... că imagine pe care și-o închipuise în capul lui că era supt și mușcat atât de tare încât va trebui să ceara milă. În timp ce el continua să își înfigă jucăria mai adânc în corp și în mod repetat lovi punctul sensibil până când se zvârcoli pe pat, dar el nu s-a oprit și continuat să se zvârcolească până când picioarele patului s-au cutremurat, forțându-l să-și despartă degetele de la picioare pentru a face loc unui contact mai apropiat.
Plerng își aminti ochii care îl priveau direct și care erau plini de emoție și el nu credea că îi va place acea față aprigă și intimidantă care avea putere asupra lui, poruncindu-i, forțându-l, pedepsindu-l și mușcându-l puternic în jurul mameloanelor până când a trebuit să plângă apoi l-a lins de parcă l-ar consola. Asta îi dădu pielea de găină și îl poate trimite cu ușurință în rai. Dar a refuzat să se oprească ușor. Cealaltă parte s-a repezit înainte, zdrobindu-l de parcă ar fi fost un iepure mic.
- Ah...da... mai adânc. Un geamăt scăzut îi scapă când lovi interiorul sensibil.
Deși el nu vorbește prea mult în pat. Dar de câte ori o spunea, tot trupul îi tremura.
- Ah... Ahh...
Plerng gâfâia de fiecare dată când cele două mâini îi creau emoții. El avea încă ochii strâns închiși pentru a vedea acea imagine care îi face corpul aproape să explodeze în bucăți.
El a continuat să își înfigă și mai adânc jucăria deși a spus că nu mai suportă dar a zâmbit. Apoi a șoptit...
- Sunt bolnav psihic.
Brusc...
- Ahh!
Deodată, fericirea a explodat în spatele pupilelor lui, eliberându-i dorința în stomac. Trupul a căzut brusc pe patul moale, dar sentimentul de fericire a urcat în sus iar un zgomot de icnire a răsunat în întreaga încăpere și s-a sincronizat cu sunetul jucăriei care încă vibra și cădea pe pat între picioarele lui. Ambii ochi erau încă închiși strâns, în timp ce lacrimile îi curgeau pe obraji.
Plerng... a terminat violent doar pentru că se jucase cu el însuși.
Aceasta a fost probabil prima dată când a simțit că este înălțat și aruncat din înaltul cerului.
- Ahh....P’Sin.
Tânărul deschise ochii privind prin perdeaua lacrimilor la tavanul camerei. Buzele lui nu puteau decât să bolborosească cu voce blândă.
Da, persoana care la făcut să aibă atât de multe sentimente a fost... phi Sin.
Bărbatul pe care l-a insultat cândva că era plictisitor. Dar acum știa deja câtă violență ascunde cealaltă parte.
Plerng nu s-a gândit niciodată că doar acel sărut l-ar determina să alerge să se ajute cu disperare de unul singur așa cum îi place.
- P’Sin. Încă o dată, Plerng a strigat persoana de la etaj cu o voce dulce și o privire liberă în ochii.
.........
- Hei Plerg.
„...”
- Plerng!
„...”
- Planeta Pământ către Venus. Ai auzit semnalul?
- Cât timp te vei fi așa?
Pok...
- Ai!
Plerng a scăpa furculița din mână și a lovit farfuria de orez. Acest lucru a făcut ca orezul să se răspândească în poală când a țipat iar mâna lui și-a apucat capul care fusese lovit. El ridică privirea și se uită la sursa violenței indignat.
Chiar dacă îi place să se joc dur în pat, nu i-a plăcut ca cineva să îi lovească capul, era dezamăgit.
- Nu trebuie să mă privești așa. Andrea te-a strigat de trei ori dar tu ești distrat. Sy a ridicat mâna și a mărturisit că el a fost cel care l-a lovit fără să se simtă deloc vinovat. Gura lui Sy îi vorbea într-un mod obosit, în timp ce Plerng își frece ușor capul și s-a întors să se uite la prietena sa care a dat din cap în semn de confirmare.
- Oh, am crezut că ai zburat spre Venus și te-ai pierdut.
- Nu sunt pierdut. Persoana căreia ia căzut orezul a refuzat imediat dând din cap. El încă susține că nu a fost distras până când cei doi prieteni s-au întors să se uite unul la altul.
- Ai făcut asta tocmai acum. Te-am văzut și nu mi-a venit să cred. Sy a avut grijă să îți ia orezul din fața dar tu... ai zâmbit dulce.
Ei bine, nu știu dacă asta e dulce sau nu, dar Sy a zâmbit larg, arătându-și toți dinții. Plerng făcu ochii atât de dulci încât era înfiorător.
Între timp, Andrea îl urmărea pe prietenul ei care dansa ca o cioară și radia în fața ei. Sy a ridicat mâinile și le flutură înainte și înapoi, apoi întinse mâna înainte să-i șoptească ceva la ureche dar Plerng încă zâmbea dulce. Andrea s-a uitat la ceea ce ținea Sy în mână și a izbucnit în râs. Indiferent cum ar fi, Plerng arată ca un nebun, fără vină, până în punctul în care ar trebuie să ridici un deget și să arăți spre el.
- Am făcut asta tocmai acum?
- Da!
Acum, toți se întorc și răspund împreună la unison.
Plerng și-a strâns buzele și și-a șters orezul care era pe pantalonii apoi s-a întors să se așeze în același loc și a continuat să mănânce de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat, dar doar pentru mai puțin de un minut...
- La naiba, Plerng!
- Ce!
Când cei doi prieteni au strigat, aproape că mâncarea ia căzut iarăși din mâini și proprietarul numelui a tresărit și s-a întors să își dezvăluit dinții.
- Ce este!
- Ei bine, ochii tăi sunt lăcrimați. Plângi din nou, a spus Andrea, râzând, în timp ce se mișca să se așeze lângă Plerng. Apoi a ridicat mâna și ia înțepat obrazul până când Plerng și-a răsucit gura.
- Vorbești de parcă aș fi nebun.
- Aproape. Serios, ce e în neregulă cu tine astăzi? Stai aici cu ochii lăcrimați de azi dimineață. Dacă ar fi să stai și să faci o față ca asta probabil că ai fost târât. A comentat Sy și clătina din cap în timp ce mâna lui a apucat farfuria Andreei pe care o terminase de mâncat și a stivuit-o pe propria farfurie și a pus-o deoparte.
- Sunt atât de ...
Nici nu am chef. Doar... puțin euforic.
- Da, sau ai fost învins de phi Sin.
„...”
Chiar nu a intenționat să fie surprins sau să pară suspicios deloc, dar și-a făcut cei doi prieteni să îl bănuie încât ochii i s-au mărit. Andrea și-a întins mâna și i-a scuturat brațul cu putere.
- Va veni ziua când va termina cu tine?
- Deea, fi puțin mai rezervata, a spus Sy consternat, făcând-o pe frumoasa fată să aibă o buna dispoziție și să râdă zgomotos, apoi se întoarce să-i acorde atenție micului prieten care stătea cu o față roșie arătând drăguț și adorabil, dar uneori merită să îl plesnești, dar care acum își ridică ambele mâini pentru a-și acoperi față.
- Nu am fost luat de phi Sin. Dar am fost învins de acest nenorocit de phi Sin, înțelegi asta!
- Înnebunesc!
Sy își ridică mâna la tâmplă. Nu îndrăznea să se întoarcă să privească în stânga sau în dreapta pentru că îi era teamă că altcineva le va auzi conversația și a confirmat încă o dată că nu vrea să cunoască profunzimea prietenului său. Asta îi face pe oameni să ridice mâinile și să se întoarcă...
- Micul Plerng este atât de drăguț.
Plerng și Andrea și-au ridicat mâinile bătând cinciul amuzați, până când singura persoană timidă rămasă în grup a oftat din nou.
- Mai bine mă duc să duc farfuriile.
- Stai puțin, nu vrei să asculți mai întâi?
- La naiba! O persoană chipeșă (sau uneori drăguță) s-a întors și s-a uitat la el, apoi Sy a plecat repede să ducă farfuriile, nevrând să mai audă nimic. El era diferit de o altă prietenă apropiată care aproape că avea sânii pe brațul lui Plerng, clipind din ochii și indicând că era cu adevărat curioasă să afle ce va spune Plerng.
Plerng își miji ochii, suspicios.
- Deci, n-o să mă cerți de data asta?
Chiar dacă Andreei îi place să facă glume pentru al tachina pe prietenul ei, tânăra nu a fost de acord că lui Plerng îi place să se joace așa. Andrea ia spus asta de multe ori că într-o zi el îl va găsi pe cel adevărat. Și Plerng însuși și-a confirmat cuvintele anterioare: Nu există nicio cale, nu vreau, nu-mi pasă, voi rămâne singur și voi lăsa pe cineva să mă ducă la somn o noapte sau două.
- Este un caz diferit.
- Cum?
- Ei bine, acesta este phi Sin. El nu este un om care să se bage în noroiul în care ai căzut.
Plerng se încruntă.
- Chiar dacă este noroi, este noroi din Marea Moartă, nu din șanțul casei tale.
- Casa mea este în Rusia.
- Oh, nu ești Bang Khae sau ce?
Andrea și-a dezvăluit dinții înainte de a-și flutura mâinile.
- Nu schimba subiectul. Spune-mi repede.
- Chiar nerăbdătoare, fată Bang Khae.
Plerng încă nu încetează să o tachineze. Dar când și-a văzut prietena atât de curioasă a vrut să îi spună. Așa că în sfârșit am fost de acord să îi povestească.
- Nu-i nimic. Sunt doar... dependent de dimensiunea lui.
- Nu îți place de el? a întrebat Andrea curioasă.
- Ei bine, vreau doar acea dimensiune. Cum poate să îmi placă de el? continuă Plerng în glumă. Dar Andrea a întrebat în grabă mai departe.
- Și phi Sin, te-a acceptat și el?
- De ce să nu accepte?
- Nu sunt foarte apropiată de phi Sin dar Drew a spus că Sin este o persoană serioasă și nu s-a jucat niciodată cu nimeni și nu a cunoscut pe cineva ca tine. Nu cred că merită să te joci cu el, a spus direct Andrea. Ea nu a spus că nu vrea că Plerng să se joace cu Sin. Dar dacă Plerng ar lua în serios cuvintele ei și ar înțelege ce a vrut să spună, că un bărbat că Sin nu ar lua de soție pe cineva ca el, ceea ce nu este prea surprinzător.
Nici Plerng însuși nu crede că este potrivit pentru genul ăsta de persoană.
„Stai”, de ce mă gândesc la ce este potrivit și ce nu, vreau doar să mă culc cu el.
- Pentru că nu mă joc cu el sunt ofilit.
- Nu pot sa cred că tu ești ofilit din cauza lui phi Sin.
- Atunci de ce ești așa încântată, ești o străină?
- M-am născut în Thailanda în caz că nu știi, a spus fata Bang Khae care este jumate străină, ea și-a încruntat sprâncenele dar încă nu s-a oprit din a întreba.
- Bine, vei spune că îți place foarte mult P’Sin?
- De ce întrebi, de ce ești atât de entuziasmată?
Andrea a radiat imediat de fericire pentru că tocmai văzuse un prieten având simptome de genul acesta. Era atât de entuziasmată pentru că a venit ziua în care visele sale au devin realitate, adică... ziua în care Plerng a încetat să mai fie un rinocer.
Chiar dacă jumate din inima ei nu crede că cineva ca P’Sin îi va învinge prietenul, dar este totuși incitant. Se spune că oamenii cu personalități foarte diferite sunt atrași unul de celălalt. Dacă P’Sin l-ar face pe Plerng să accepte să rămână cu el atunci poți avea morale bune. Și dacă Sin reușește asta ea se va bucura pentru că își face griji că prietenul ei va păți ceva dacă continuă să evadeze și să comporte că un rinocer.
- Ai grijă, poate că nu doar tu ai fost luat de phi Sin.
- Nu am fost luat. Pur și simplu s-a luptat cu mine.
- Dar tu ai fost de acord să-l lași să lupte.
„...”
Plerng a tăcut pentru că este adevărat... chiar ia permis să se lupte.
Andrea care se apropie și mai mult a spus:
- Te-a tachinat? Ai grijă, poate inima ta îl va accepta.
- He, he, nu există nicio cale pentru tipul ăla plictisitor. Nu cred că o persoană ca el îmi poate face vreodată inima să bată.
„Excepție face doar atunci când face o față sălbatică apoi mă aruncă pe pat.” Se gândi Plerng cu încredere iar pe măsură ce continua să se gândească la asta, se simțea și mai enervat.
- Hei, Plerng ticălosule, Deea!
În acel moment cel care a mers să ducă farfuriile a alergat înapoi la masă și a strigat până prieteni lui au a fost nevoiți să se întoarcă și să facă o fața alarmată.
- Ce este?
- Acolo, hei, uitați-vă acolo!
Plerng s-a întors să privească în direcția pe care prietenul său o indică dar nu a fost singurul. Părea că jumătate din oamenii din cantină priveau în aceeași direcție pentru a sublinia lucrurile care sunt în centrul atenției tuturor. Toți erau atât de uimiți încât ochii li se măriră.
Un bărbat cu un buchet mare de crini.
Un bărbat care este deja înalt și impunător.
Un bărbat care poartă ochelari... mergea spre Plerng.
Omul acela care ținea un buchet mare de flori era departe de el, dar era omul care distruge lumea lui Plerng.
- P’Sin.
Da, acel bărbat este Sin, un tânăr student la drept.
Capitolul 7: MI-A ZGUDUIT INIMA
Plerng nu este un om care este învins de flori și a crezut întotdeauna că orice om nu poate fi învins de flori.
S-ar putea să fie gay și să-i placă bărbații dar el nu este o femeie. Nu este sensibil la lucrurile care se ofilesc ușor și a crezut întotdeauna că dacă oricine flirtează cu flori, probabil, i-ar alunga și le-ar cumpăra bere. În acest moment, băiatul care era alergic la flirtul cu flori rămase în continuare uluit când un alt bărbat îi întinse un buchet de crini albi.
Nu este că lui Plerng îi plac crinii mai mult decât trandafirii. Dar a fost uluit de această situație.
Faptul că omul mare care poartă ochelari și arată serios îi vorbi pe un ton serios.
- Nong Plerng, îmi pare rău.
Ascultătorul și-a întins din greșeală mâna pentru a lua buchetul și l-a ținut de tulpină în timp ce s-a uitat la florile care păreau să fie departe de el.
Crinul îți dă o senzație pură și curată. Dar el nu era deloc genul ăsta de persoană.
- P’Sin a luat asta... ca să-și ceară scuze... lui Plerng? Întrebă el, uimit. Așa cum ar spune oamenii serioși.
- Da, am vrut să vin să-mi cer scuze pentru noaptea trecută. Nu ar fi trebuit să îți fac asta. Te doare? Fața persoanei care vorbi era plină de îngrijorare și vinovăție. El își aruncă ochii pentru a privi partea superioară a brațului ascuns sub cămașa. El știe că sub cămașă erau deja urmele violenței care avusese loc.
- Nu... nu doare.
Brusc, Plerng a început să se comporte incorect. Iar el a fost surprins că nu a râs de bărbatul din fața lui.
Aceasta nu ia dat doar o floare!
P’Sin nu ia dat doar flori ca scuze, pentru că dacă avea de gând să facă asta, le putea lăsa în fața camerei lui, așa cum a făcut întotdeauna cu coșurile cadou. Dar el s-a îndepărtat de propriul său grup și a venit cu un buchet de flori la el până când ei doi au devenit centrul atenției tuturor.
Prin acest gest Sin își exprima sinceritatea în fața a sute de oameni din cantină.
Bine, Plerng ar putea avea mulți oameni care flirtează cu el dar nimeni nu a investit atât de mult pentru el înainte. Crede-mă, 90% dintre bărbații care au ochii pentru alți bărbați, nu ar acționa deschis și nu ar anunța lumii că în prezent, are o relație cu un alt bărbat. Cei mai mulți dintre ei de obicei sunt împreună de multă vreme până când să anunțe public relația, dar ei nu sunt împreună. În plus, phi Sin este un bărbat adevărat. Un bărbat căruia îi plăceau femeile înainte.
Bărbatul care a adus flori unei persoane ca el, de care toată universitatea știe că este gay, pare ca și cum cealaltă parte s-ar deschide încet.
- Phi Sin, nu era nevoie să îmi aduci flori aici. Nu ți-e rușine de alții?
- De ce să-mi fie rușine? Sin s-a încruntat și a clătinat din cap.
- Am făcut o greșeală cu nong Phloeng. De asemenea, vreau să-i cer scuze lui nong Plerng și nu trebuie să-mi pese de cum mă vede cineva.
Încă o dată, Plerng a rămas uluit pentru că nu a mai întâlnit pe cineva care să fi fost sinceri cu el în felul ăsta. Cele două mâini care țineau buchetul de flori au devenit din ce în ce mai aproape de corpul lui în timp ce el își strânse buzele privind crini albi cu o mână ușor tremurândă.
- Eu nu sunt deloc supărat.
- Dar când am ieșit nong Plerng a dispărut. Am crezut că...
- Nu, eu nu sunt supărat. Eu doar m-am gândit că s-ar putea să vrei să petreci ceva timp... singur. Plerng nu a spus că el însuși a fugit în căutarea satisfaceri propriilor dorințe. Cuvintele lui l-au făcut să vadă un zâmbet fermecător.
Buzele lui Sin se curbă până în punctul în care anterior îl batjocorise pentru că era serios și plictisitor, dar acum dezvăluie un zâmbet larg care ia făcut ochii să sclipească iar fața lui serioasă părea mai frumoasă până când Plerng a crezut că vederea i-a fost cu siguranță distorsionată sau ... inima lui a fost cu adevărat atrasă de acest om care a îndrăznit să vină și să-i aducă flori printre sutele de oameni.
- Încă un lucru...
- Da?
Plerng își ridică capul și se uită în ochii lui. Apoi a văzut o persoană ale cărei urechi erau roșii dar acea persoană serioasă tot a continuat.
*Cum poate nong Plerng să creadă că chiar vrea să flirtezi cu el?*
*Ai văzut asta? Ți-am spus!*
*Oh, ai auzit asta!*
În timp ce oamenii din jurul lui Plerng au vorbit și au fost șocați de cuvintele anunțului unui bărbat frumos cu o personalitate drăguță și a unui domn care se încurcă cu un om care are în minte un motto „Poți să obții totul dacă ești îndrăzneț” până când Plerng însuși a rămas uluit. El poate fi iubit de prietenii, de fratele și sora sa, dar nu de cineva care îndrăznește să se declare așa.
P’Sin este prima persoană care îndrăznește să spună că „nu este greu” să flirtezi cu cineva ca el. El este genul de persoană care tachinează și chiar spune direct că vrea să se joace împreună o noapte sau să se întâlnească doar pentru distracție până când se plictisește dar el nu a întâlnit niciodată o persoană serioasa ca Sin.
- Phi Sin, nu-ți amintești când Plerng a spus că nu este nevoie să-ți asumi responsabilitatea. De ce faci asta?
Persoana drăguță se întoarce la povestea originală încercând să scape de acest sentiment ciudat. El privea fața celeilalte persoane și nu s-a putut abține să nu se gândească că acest bărbat vrea doar să-și asume responsabilitatea. În plus, aseară când s-a jucat cu el l-a făcut să i se înmoaie genunchii iar acum este normal să se simtă vinovat odată ce s-a calmat și își amintește ce a făcut.
- Dacă nu este o chestiune de responsabilitate? a întrebat Sin.
- Hm?
- Poftim?
Plerng chiar voia să se întoarcă și să-și dezvăluie colții la cei doi prieteni din spatele lui care au rămas uimiți de ceea ce spunea Sin.
Între timp, phi Sin și-a scărpinat obrazul pentru a-și acoperi jena si apoi repetă din nou.
- Dacă nu este o chestiune de responsabilitate? Dacă îl consider pe nong Plerng atât de drăguț încât... vreau să flirtez cu el.
Tuk ...Tak... Tuk!
Brusc, inima din piept mi-a pulsat într-un mod de neimaginat, încât a trebuit să-mi cobor ochii, fără să îndrăznesc să-l privesc. Creierul meu era ocupat cu gândul că ar trebui să fug de această situație, dar îndoielile mele au apărut imediat privind frumoasa floare din mâna mea.
- Și de ce crini? Întrebă Plerng.
Sin a răspuns imediat.
- Pentru că arată drăguț ca Nong Plerng.
- Ce!
Tuk ...Tak! Tuk...Tak!
Plerng nu putea decât să exclame în stare de șoc pentru că deodată... el tocmai a avut o aritmie cardiacă.
„Eu și crini!” Plerng a încercat să îndepărteze acele sentimente. El ridică privirea la persoana pe care noaptea trecută, tocmai a invitat-o să facă sex împreună. Cum aș putea fi potrivit pentru o floare care dă un sentiment atât de pur. Cealaltă parte arată ca o persoană care a luat o decizie bună și răspunde cu voce tare.
- Da, nong Plerng este cu adevărat drăguț.
Nu este un trandafir puternic dar este un crin drăguț.
Auzind asta, omul curajos... și-a plecat capul.
- La naiba Sy, ochii mei sunt încețoșați. A venit ziua când l-am văzut pe Pleng roșu. Șopti Andreea
- Nu, am văzut pe cineva cu o față atât de nerușinată. Spuse Sy.
Plerng a vrut să se întoarcă și să-și certe cei doi prieteni, dar nu a făcut-o pentru că...
- Oh, mi-e rușine, nu mă tachina!
„Se pare că un om plictisitor ca P’Sin îmi poate face inima fericită.” Plerng era oarecum zguduit acum de tot ce se întâmpla.
- Nong Plerng.
„...”
- Stai, Nong Plerng, stai...
„...”
- Micul Plerng este supărat pe mine?
„Sunt rușinat, înroșit, cu capul plecat, sunt supărat pe tine, idiotule!” Îşi spuse Plerng în timp ce se îndrepta spre parcare îmbrățișând strâns buchetul de flori.
Bărbatul înalt îl urma în grabă în timp ce îl strigă dar Plerng nu a răspuns. Sin a făcut pași lungi pentru a sta în cale lui și a întrebat pe un ton nesigur, până când persoana nesăbuită (care nu și-a putut arăta fața în acest moment) a ridicat capul și și-a încrețit nasul.
- Phi Sin, nu crezi că mie îi va fi rușine de prieteni mei, nu-i așa?
- Uh... scuze.
„Nu arăta trist. Îmi place sălbatic ca aseară!”
Omulețul și-a întors capul într-o altă direcție, s-a oprit din mers și a întrebat de ce este curios.
- Phi Sin, ai uitat ce ti-am cerut ieri?
- Ce? Ce vrei?
Serios!
Plerng arată în stânga, arată în dreapta, deși nu erau mulți oameni care treceau prin acea zonă, în afară de cei doi prieteni apropiați, el însuși nu s-a gândit să își dezvăluie propriile dorințe pentru a fi ascultate de oricine, așa că omulețul l-a prins de încheietură apoi folosi forța pentru al trage spre mașina parcata, el apăsa pentru a debloca și a deschide ușa din spate.
- Stai puțin, nong Pleng, unde mergem? Sin s-a întors și a întrebat, rezistând cât a putut.
- De ce trebuie să pari atât de șocată? Eu nu te voi ucide.
- Ei bine, nu mi-e frică că Plerng mă va ucide. Bine... sunt de acord. Nong Plerng, unde mă duci?
Plerng nu a băgat în seamă cuvintele pe care Sin le spunea pentru că voia să vorbească cu cealaltă persoană cât mai repede. El gâfâia pentru că încercă să intre cât mai repede în mașină.
- Nu te duc nicăieri. Vreau doar să vorbim. De ce? De ce? Cum cochetezi cu mine? Nu vrei să împarți acest loc cu mine? Plerng și-a folosit arma mortală. Sin abia a intrat în mașină lin timp ce Plerng așeză florile pe scaunul șoferului, apoi a pornit mașina pentru a porni aerul condiționat pentru a scăpa de aerul fierbinte de la amiază, apoi se întoarce și se ghemui pe bancheta din spate, unde... cealaltă parte se retrage spre ușă.
Plerng nu a acordat atenție comportamentului ciudat și a ajuns imediat la subiect.
- Phi Sin, ai uitat că eu ți-am cerut ceva aseară... este sex. Nu trebuie să te gândești prea mult. Semnificația este exact asta.
În cazul în care vorbim despre „somn”, ceva necunoscut îi apare în cap până trebuie să o repet din nou privind la omul mare care a dat din cap, apoi a continuat.
- De aceea, nu trebuie să-mi ceri scuze, pentru că eu am acționat pe cont propriu. Mai mult, acum poți vedea că eu nu sunt atât de nevinovat pe cât par și tu chiar te gândești să flirtezi cu mine? Omulețul i-a vorbit în timp ce Sin era puțin tăcută înainte de a da din cap.
- Nu este vorba despre a fi nevinovat. Cred doar că nong Plerng este drăguț. Chiar dacă am făcut așa ceva, tu m-ai iertat.
„Acest nebun crede că am fost jefuit.” Era gândul unei persoane care aruncă privirea la un buștean ascuns în pantaloni și apoi își mută rapid ochii înapoi spre Sin când acesta continuă să vorbească.
- În plus, de când ne-am întâlnit prima dată, uh, fără să numărăm acea noapte, am crezut că nong Plerng...
Omul vorbește puțin liniștit apoi ridică mâna pentru a împinge puțin rama ochelarilor și a continuat cu un zâmbet nesigur. Dar nu știe de ce crede că este drăguț, P’Sin continuă să spună că...
- Ești cel mai drăguț bărbat pe care l-am întâlnit vreodată.
„Ce naiba!”
Plerng își strânse buzele strâns pentru că simțea o senzație de arsură de ambele părți ale obrazului doar pentru că am fost complimentat ca fiind drăguț.
„Ar trebui să fiu obișnuit cu acest cuvânt.” Omulețul care era încrezător în înfățișarea lui își spuse asta în inima lui, dar când se uită la o față serioasă care nu are nici cel mai mic semn de tachinare si nu este doar un compliment care să aibă vreun scop, dar el o spune cu seriozitate și sinceritate în timp ce urechile îi erau roșii... că este drăguț.
Plerng nu este timid dar...
- Și ceea ce a spus nong Plerng nu a fost deloc inocent. Eu nu cred acest lucru. Dar când ti-am văzut lacrimile... Persoana a vorbit, a tăcut pentru o clipă, apoi și-a dres glasul când s-a confruntat cu niște ochi mari care îl priveau și care s-a apropiat mai mult, complet suspicios. În timp ce omul mic...
- Lacrimile tale sunt sexy. Continuă Sin.
„Vreau să le vad din nou... pare atât de pur încât tu Ah... emoționant.” Gândi Sin.
Plerng era încrezător că P’Sin trebuie să depună efort pentru a mărturisi aceste lucruri. Dar el este cel care trebuie să încerce să se comporțe drăguț, prefăcându-te că este rușinat și cu adevărat timid. Fața ta este foarte fierbinte (și restul este fierbinte), doar știind că cealaltă persoană spune că lacrimile lui sunt plăcute.
- Ce este pur? Te invit să ai ceva cu mine ai uitat?
Când a simțit că atmosfera din jurul lui era brusc fierbinte, Sin spuse grăbit o altă chestiune și Plerng întoarce capul în altă direcție.
- Dar din cauza asta îmi pare rău pentru nong Plerng.
- Ce?
Brusc!
Persoana care zâmbea în secret s-a întors imediat pentru a se uita la persoana care vorbise. Ochii lui, care erau în jos, s-au mărit, expresia lui era clar șocată. Îl admir pe Sin pentru că încă luptă din greu, spunând că sunt un copil complet bun.
„Și ce înseamnă asta când îmi strâng fundul împotriva ta timp de douăzeci de minute? Crește ciuperca? Se zvârcolește ca un vierme așa!”
- Vreau să-mi cer scuze că te-am făcut să vezi o asemenea imagine. După cum am spus, nong Plerng... este prea drăguț. Adică, sunt bărbat și obișnuiam să ...uh, așa că aseară când erai prin preajmă eu am devenit așa și pentru că știam că nong Plerng este amabil. Data trecută, am avut ceva cu tine. De data aceasta, ai vrut să mă ajuți din nou. Dar te-am împins și m-am comportat din nou aspru. Îmi pare rău. Sin a vorbit lung și condescendent. Dar lui Plerng nu i-a intrat deloc în cap.
„Deci, crezi că sunt un călugăr bun care vine să ajute animalele?”
- Wow!
- Destul de vorbit despre asta. Mai întâi ar trebui să-i spun lui Nong Plerng că uneori pot fi destul de violent. Dacă îți spun să stai departe de mine, te rog să nu te apropii de mine... nu vreau să te sperii ca aseară...
- Eu nu mă speri!
Deodată Plerng a vorbit tare și s-a mutat mai aproape de omul mare. Lui Plerng nu-i păsa că cealaltă parte îl privea surprins el se mișcă doar spre cealaltă persoană până când este mai aproape. Cele două mâini îi erau apăsate de bancheta mașini pentru a se sprijini, dar fața lui era doar la o mică distanță, blocându-i respirația, apoi spuse cu ochi orbitori.
- Dacă eu refuz să stau departe?
- Uh…
- Dacă mi-e nu mi-e frică de tine?
- Ce este…
- Dacă eu îți spun că poți fi dur.
- Ce!?
Cu cât Plerng vorbea mai mult, cu atât își apropia fața de Sin până aproape că i-a lovit ochelarii și a văzut o privire uluită în timp ce Sin înghiți în sec și asta l-a făcut pe Sin să se îndepărteze puțin pentru a...
- Hei, nong Plerng, ce ai de gând să faci?! Plerng s-a aplecat și și-a descheiat cămașa, în timp ce Sin îl apuca strâns de încheietura mâinii apoi a întrebat cu o privire surprinsă, dar acei ochi se uitau cu atenție la pieptul ușor expus până când Plerng a vorbit din nou.
- Cum să-ți demonstrezi că nu mi-e teamă de tine?
„Cred că sunt bun la asta.”
- Hai, lasă-mă să îți dovedesc asta. Spuse omulețul, încercând să scape din strânsoarea lui Sin și insistând să își scoată cămașa chiar acum. Mașina era blocată, geamurile erau fumuri și chiar dacă mașina se zguduie și cineva vede, nu contează pentru că el poate face schimb de mașini cu sora lui mai mică doar ca să nu fie bârfit de toată universitatea că este „dat dracu” în mașină în plină zi.
Dar asta l-a făcut pe Plerng să se oprească și să se uite în sus, dar nu la timp.
- ... tocmai mi-am amintit că am cursuri după-amiaza. Ne vedem mai târziu.
Victima cea mare (care chiar își dorea să schimbe poziția) a vorbit în timp ce și-a ridicat ambele mâini pentru a-l opri pe Plerng în timp ce ieșea din mașină și a zâmbit din nou ironic apoi... a fugit.
„La naiba!” Bineînțeles că Plerng a blestemat de nemulțumire pentru că a văzut... omul mare fugind.
- Oh, de ce fugi? Am spus că nu ni-e frică. Dacă vrei, vino și fă-o! Plerng plesni dureros scaunul mașinii pentru că a ratat din nou, este sigur că motivul pentru care a ratat nu a fost pentru că celuilalt nu i-a păsat dar refuză să o facă dintr-un motiv. Deci el trebuie să găsească acel motiv.
- Să nu crezi că vei scăpa de mine!
.......
- De ce este o persoană atât de senzuală? În acest moment Sin era îngrijorat de această problemă. Venindu-i în minte tot feluri de gânduri perverse... de ce vreau să sug acei sânii dacă mă uit la ei? Acea gură și acel gât doar privindu-le vreau să le mușc! Până când Sin încearcă să se îndepărteze de cauza problemei pentru că cealaltă parte nu dă semne de cooperare.
Iar când conștiința și înțelepciunea i-au revenit Sin a fost nevoit să stea și să-și țină tâmplele pentru a-și ușura grija, deoarece i-a dezvăluit accidental partea lui rea micului Plerng.
A fost cu adevărat dificil să se controleze când a îmbrățișat trupul drăguț simțind parfumul lui în timp ce fundul micuțul se apăsa și se zvârcolea aproape de el. El însuși încerca să se gândească la imaginea lui Buddha din cărămidă și ciment până când micuțul a obosit și a adormit. Așa că el s-a ridicat repede pentru a se elibera înainte de a-și pierde controlul dar... Plerng a venit să-l vadă din nou și el însuși l-a rănit accidental până a plâns și s-a simțit atât de jalnic, așa că Sin nu a ezitat să se gândească la o modalitate de a-și cere scuze. Știa că greșește și de data aceasta, nu a vrut să fugă, așa că a luat flori pentru a-și cere iertare și-a cerut scuze în fața oamenilor dar când i-a văzut chipul zâmbitor și timid i-a făcut inima să sară. Era ușurat și fericit dar apoi... ajunge în același punct de plecare.
Dar de dată aceasta a avut sentimente pentru copil drăguț și dulce.
Sin știa deja că Plerng era gay dar nu a vrut ca micuțul să se sacrifice pentru ca el să își poată elibera instinctele animalice. Aceste lucruri ar trebui făcute cu persoana pe care o iubește. El însuși speră că va fi acea persoană într-o zi, dar probabil nu în acest moment.
El însuși tocmai pășise într-o lume nouă pe care nu o cunoștea. Nu știa să flirteze cu bărbații sau cum să se comporte pentru al face pe Plerng să-i vadă bunătatea. Cum ar putut să fie interesat de mine? așa cum sunt eu interesat de Plerng? Sin a trebuit să-și înăbușe cat mai profund posibil nevoia care izbucnea de fiecare dată când acel copil era aproape de el.
Sin crede că Plerng ar fi îngrozit dacă ar ști că el se uita doar la gâtul lui și că o mulțime de gânduri perverse îi treceau prim minte.
- Odinioară ai fost o persoană mai bună, Sin, asta și-a spus tânărul și asta l-a făcut să se grăbească să fugă înainte să facă accidental ceva violent și să rateze ocazia de a flirta cu acel micuț drăguț.
Sin s-a gândit că ar trebui să fie singur o vreme pentru aș calma emoțiile care creșteau atunci când era aproape de micuț. Dar s-a dovedit că atunci când am ieșit din lift pentru a merge spre parcare... persoana din capul său îl așteapta cu brațele încrucișate și un zâmbet dulce (sau crud) pe piept.
- Uh, Nong Plerng, ce cauți aici? Persoana care a întrebat nu s-au putut abține să nu arunce o privire spre curba albă a gâtului micuțului.
„Cămașa asta e prea periculoasă, știi!” Îşi spuse Sin care încearcă să-și aducă ochii înapoi pentru a face contact vizual cu cealaltă persoană care nu mai era în uniforma de student ci avea o ținută casual care îi făcea inima sa-i bată cu putere pentru că cealaltă parte a zâmbit drăguț. Iar gestul de a-și da părul după ureche îi dădu o senzație ciudată în piept.
„Chiar vreau să sărut părul ăla.”
- Am venit să îl așteapt pe phi Sin.
- Mă aștepți? Sin și-a recăpătat calmul încruntându-și sprâncenele suspicios
Brusc
- Atunci, phi Sin, de ce fugi de mine?
- Uh, eu nu fug? Sin a vrut să-și pocnească gura înainte de a se întoarce și de îndată ce nong Plerng pășește în fața mea aș vrea să îi spun „stai departe” este pentru siguranța lui, pentru că micuța persoană nu știe cât de rele sunt gândurile mele.
„Nu, nu.”
Silueta mică era puțin tăcută înainte de a trimite un zâmbet atât de drăguț încât aproape deliram.
Nong Plerng este cu adevărat o persoană drăguță, încât... Mix a spus... Nu-mi pasă dacă nong este bărbat sau femeie.
- Apropo, phi Sin a terminat de studiat.
- Da.
- Atunci nu ai treabă, nu?
- Uh, nu am.
- Atunci eu voi merge în cameră cu tine.
- Hai!
Omul care au auzit asta a strigat tare, șocat privind persoana care la invitat în cameră. În mintea lui Sin se gândea la momentul în care fusese invitat să doarmă împreună. Dar apoi se întrebă ce înseamnă doar să dormi în același pat. Cât despre această dată, probabil că nu a fost într-un sens profund. Creierul lui gândea foarte repede. Din fericire, omulețul a continuat.
- Eu vreau să merg să iau lucrurile pe care le-am lăsat în cameră ta.
- Bine.
Sin a fost uşurat că nu-şi spusese neînțelegerea. În timp ce dădea din cap, a zâmbit, deși se gândea la lucrurile pe care cealaltă parte le-a uitat... prezervative și gel lubrifiant.
„Aseară m-am gândit de ce le-a adus Nong Phloeng. Dar dacă mă gândesc la asta prea mult emoțiile de sub centură cresc, așa că am încetat să mă mai gândesc la asta. Acum, nong Plerng este în capul meu si mai mult.”
Erau gândurile persoanei care intră în lift și întinde mâna pentru ca cealaltă persoană să apese pe buton, deoarece micuțului pare că îi place să se strângă și să stea aproape de mine.
Când cealaltă parte nu a observat, Sin oftă în secret pentru că părea să fie capabil să se stăpânească mai mult decât la prânz pentru că cel puțin lucrurile care ar trebui să doarmă sunt încă adormite.
Sin întoarse cheia și intră în cameră.
- Nong Plerng, te rog să aștepți un moment. Ți-le aduc...
Deodată... micuțul s-a înfășurat în jurul taliei lui Sin până a înghețat și ceea ce spunea i s-a blocat în gât. Nici măcar nu îndrăznea să se uite înapoi la persoana care îl îmbrățișa. Corpurile lor se strângeau mai aproape atât de rău încât a simțit ceva greu pe coapsă.
„Nu, probabil este cureaua.”
- P’Sin
- Da... Da...
„Inspiră, calmează-te.”
Încă o dată Sin, a trebuit să se bazeze pe Dhamma pentru ajutor pentru că acum capul lui se gândește doar... să o facă.
- Phi Sin la înțeles greșit pe Plerng, știi asta?
- Înțeles greșit?
Totuși, Sin încă nu îndrăznea să se întoarcă să privească pentru că încerca să se calmeze dar era dificil.
- Da, nu știu ce fel de persoană crezi că sunt. Dar ce se întâmplă dacă eu te-am invitat? și nu este pentru că sunt amabil. Eu însuși... vreau asta. La sfârșitul propoziției, Plerng a spus-o cu o voce tremurândă. Asta I-a făcut pe Sin aproape să aibă un atac de cord.
- Phi Sin, simți asta? Simți ce te-a lovit?
„Nu este catarama curelei?”
- Phi Sin, am mai fost împreună. Prin urmare...
„Oprește-te.” Gândi Sin.
Brusc!
Sin a tresărit pentru că deodată nong Plerng se ridică în vârful picioarelor și îi atinse ceafa până când căldura a crescut în tot corpul, dorința s-a adunat în stomac ca un val gata să distrugă totul. Cele două mâini care atârnau pe lângă mine se strânse împreună, deoarece...
- Te rog.
O voce clară șopti înșelătorie pe ceafa lui Sin.
Sin și-a folosit brusc conștiința mică pentru a apuca ambele încheieturi și îndepărtă persoana care nu știa cu ce era pe cale să întâlnească (de fapt, știa) și împinge cu forță omulețul care s-a sprijinit de ușa camerei, cu ochii strălucitori privi fioros la fața roșie care era atât de provocatoare.
„Fă-o, fă-o, nu-i faci rău.” O voce mică mi-a șoptit la ureche.
„Nicio pagubă! Nu ești o persoană rea, Sin!”
Dar vocea este mai tare și mai aspră, este ca o morală bună. Pălmuiește-te Sin pentru a-și recăpăta conștiința, adună-ți forța, inima bătu mai puternic decât înainte.
- Nong Plerng nu ar trebui să facă asta.
- De ce, phi Sin? Lucruri de genul acesta sunt normale.
„La naiba, de ce e chipul tău atât de seducător?”
Sin nu a văzut că cealaltă parte îl provoca. Dar inima lui rea s-a gândit la acei ochii înlăcrimați la acel corp mic și i-a făcut fața să se înroșească deși am depus puțin efort să nu mă gândească dar sentimentul mi-a zburat de-a lungul corpului a fost atât de provocator încât a trebuit să spun cu o voce foarte puternică, aprigă și serioasă că...
- Nu, așa ceva ar trebui făcut cu persoana cu care ai o relație.
„Chiar dacă odată am fost atât de beat încât m-am luptat cu tine dar acum nu sunt beat.” Sin încă mai credea asta din toată inima „că lucruri de genul acesta ar trebui făcute cu oamenii pe care îi iubim, cu oameni cu care avem o relație, cu oameni cu care ne simțim bine.”
- Dar...
- Nong Plerng, știi că mă abțin, știu că te-ai oferit voluntar să mă ajuți dar nu... e în regulă, mă descurc. Nu vreau ca nong Plerng să fie nevoit să facă așa ceva cu cineva care nu este iubitul lui.
„Sper că într-o zi eu voi fi acea persoană.”
- Da, într-o zi nu este...
- Atunci, phi Sin, fii iubitul meu.
„Astăzi!” Sin a fost uimit când omulețul a spus-o cu voce tare de a răsunat în toată camera și în inima lui.
Capitolul 8: EI BINE, EL ESTE IUBITUL MEU ACUM
„Nenorocitule tocmai ți-ai înghițit propriile cuvinte!” Așa s-a gândit Pleng în clipa în care a făcut anunțul. Până când și el a fost șocat pentru că... tocmai i-a cerut lui Sin să-i fie iubit.
Plerng este un om care crede că „Poți să obții totul dacă ești proaspăt” este un motto, urmat de „A fi singur este o avere excelentă”. Dar tocmai i-a spus asta unui bărbat care era la o lume distanță de bărbatul visurilor lui. El avea un nume învechit, purta ochelari, arăta plictisitor și serios ca o persoană nebună. A avea un iubit îl poate împiedica să iasă și să-și vâneze prada pentru a-și satisface nevoile.
Plerng nu va fi șocat pentru mult timp pentru că atunci când mintea i s-a mai liniștit puțin, și-a dat seama că nu vede nicio problemă.
A fi un iubit poate fi dificil. Dar din moment ce Sin a spus că, dacă dorește să aibă ceva cu el trebuie să fie iubiți, și după ce obține ce își dorește dacă se plictisește se poate despărți. Până și persoanele căsătorite pot divorța.
„Hai, pentru dimensiunea de vis. De dragul unei fiare feroce, sunt dispus să am un soț pentru o săptămână sau două. Nu văd nimic în neregulă.” Erau gândurile unei persoane zâmbitoare care privește în sus la persoana care a făcut regula „fără iubit nu există sex” dar acum sunt un iubit și sexul este în regulă, așa e corect, dacă...
Brusc
Chipul drăguț se ridică dar Plerng a fost cel care s-a oprit.
„Inima îmi bate tare și este înspăimântătoare.”
Când phi Sin zâmbește, zâmbetul lui era foarte larg, ochii arătând clar fericirea sub ochelari, fața lui serioasă părea atât de fericită încât eu care l-am păcălit am rămas uluit. Apoi, eu aproape că mi-am ridică mâna pentru a-mi prinde partea stângă a pieptului.
Plerng poate să fi avut mulți parteneri dar nu a avut niciodată un iubit, așa că nu a experimentat niciodată fericirea de a fi iubitul cuiva. Dar phi Sin trezește încet în Plerng o sensibilitate pe care nu credea că o are făcându-i ambii obraji să fie roșii. Nici un alt bărbat chiar dacă era mai frumos nu a putut face asta.
Chiar și Drew i-a zâmbit dar nu simțit că inima iar bate atât de puternic ca acum.
- Mulțumesc. Mulțumesc, nong Plerng.
„De ce naiba îmi mulțumești că sunt iubitul tău?”
Plerng însuși sa întors pentru că avea sentimentul că... „Am pierdut.”
„Oamenii în general care acceptă să fie iubiți își mulțumesc și ei unul altuia?” Când m-am gândit la asta, m-am simțit jenat.
- Trebuie să-i mulțumesc lui nong Plerng că a fost de acord să-mi fie iubit.
- Ah...
„Idiotule, nu mă face să mă rușinez doar pentru că suntem iubiți, dar eu nu sunt la fel de timid nici măcar când sunt în pat.”
Plerng și-a lăsat capul în jos și s-a uitat la propriile picioare și s-a întors în altă direcție în timp ce Sin încă zâmbea larg scărpinându-și obrazul pentru a scăpa de jenă și s-a întors în altă direcție față de Plerng până când camera s-a umplut de liniște. Atmosferă nefamiliară s-a învăluit în jurul lui Plerng oferindu-i o senzație de furnicături care nu este ca oricare alta. În timp ce stătea o gâdilătură ciudată parcă i-ar zgâriat cu degetul inima tot timpul.
Era momentul când oamenii erau cu adevărat stânjeniți.
- Nong Plerng, poate că nu sunt persoana pe care tu crezi că sunt, dar voi încerca să fiu un iubit bun. Voi avea grijă de tine și te voi prețui cât pot de bine. Nu voi lăsa pe nimeni să spună că nong Pleng a luat decizia greșită de a fi cu cineva ca mine. Îți mulțumesc că ai dat o șansă unui om rău ca mine și nong Plerng iți promit că nu voi lăsa să se întâmple așa ceva din nou.
- Oh, eu știu deja. Sunt atât de multe de spus. Mi-e rușine.
Nerăbdătorul Plerng își păstră vocea scăzută. Mâna care era ținută era atât de fierbinte încât a trebuit să o tragă spre sine nervos și și-a răsucit tivul cămășii pentru că nu suporta să fie în această atmosferă necunoscută.
- Uh... atunci e așa.
- Ah, se întoarce nong Plerng?
- Mă întorc. De ce, vrei să rămân?
„Uau, eu mă simt rușinat!”
- O, da. Vrei să te duc în camera ta?
- Phi, nu este nevoie, eu mă pot întoarce singur este doar un etaj.
Phi Sin s-a întins și mi-a deschis ușa iar eu am ieșit repede din cameră, oferindu-i un zâmbet timid „iubitului meu”.
- Atunci eu mă întorc în cameră.
- Da, te rog întoarce-te.
Plerng s-a întors și a mers pe hol simțind că cealaltă persoană îl urmărea. El a mers repede spre scara de incendiu. Senzație de cald era peste tot și nu vrea să stea într-un lift îngust. Este ca și cum adrenalina crește atât de mult încât a fost nevoit să se miște. În curând el a putut să se întoarcă în propria sa cameră.
Crak!
- Hei!
Când a întors cheia în ușă și a fost pe punctul de a intra în cameră, Plerng s-a gândit brusc la ceva...
- O să ies cu phi Sin!
Plerng era atât de stânjenit încât și-a uitat scopul. El a deschis larg ochii, a deschis gura și a exclamat cu o voce atât de tare încât oamenii care tocmai ieșiseră din lift s-au oprit și s-au întors să-l privească cu expresii ciudate în ochii. Dar Plerng nu le-a dat atenție pentru că ei nu erau în acea lume colorată, apoi el a revenit la sinele său din nou până când a trebuit să se așez și să se ghemuiască, frecându- și capul cu ambele mâini și țipând tare în inima lui.
„Ticălosule, sunt iubitul tău pentru că vreau să mi-o tragi. Nu vreau să mă întorc în cameră dar m-am întors!
Plerng încă se zvârcolea pe pământ cu lacrimile care aproape curgeau.
Conștiința i-a revenit și și-a amintit cuvintele dulci pe care le spuseseră Sin.
- Probabil că sunt trist... oh, sunt trist!
Plerng își aminti cuvintele lui Sin: „Îți mulțumesc că ai dat o șansă unui om rău ca mine care a greșit înainte cu nong Plerng. Așa ceva nu se va întâmplat din nou. Promit că nu se va întâmpla din nou asta.”
- P’Sin probabil că asta nu înseamnă că nu vrei să mi-o tragi? Mormăi Plernga.
„Nu, eu am făcut toate astea pentru că am vrut să fiu tratată ca prima dată. Atunci a fi iubit nu are sens!”
- Uh, sunt singur și am probleme.
În concluzie, Plerng are un iubit, dar este tot singur ca înainte.
În același timp Sin însuși zâmbea larg ridicându-și ambele mâini pentru a-și acoperi fața. Doar gândul la fața roșie a micuțului l-a făcut să se oprească și să se retragă. El aproape că a vrut să-l îmbrățișeze. El știe că nu ar trebui pentru că, deși sunt deja iubiți, nu se cunosc de mult. Chiar dacă ei au ajuns din întâmplare în pat înainte. Dar era primul lui iubit bărbat, nu a mai fost împreună cu cineva de peste trei luni. Este prima dată când se țineau de mână, așa că trebuie să fie lent.
„Mix a spus să nu mă gândesc la micuț ca la un bărbat. Deci trebuie să îl tratez pe nong Plerng că pe o iubită foarte prețuită.”
- Așa este corect?
Dacă Plerng ar ști gândurile lui Sin, probabil s-ar spânzura.
- În niciun caz, nu spera la asta.
Conștiința lui Sin încearcă să nu-l dorească pe iubitul lui dar... când se uită în jos, ceva reacționează în pantaloni. Și apoi a vorbit să-l certe pentru că oricum nu avea de gând să-și lipsească de respect propriul iubit. Chiar dacă corpul lui îl dorește pe micuț el trebuie să rămână liniștit. Cel puțin... șase luni.
- Hmm, oameni care sunt îndrăgostiți, probabil că așteaptă șase luni.
Sin își poate spune că chiar acum îl place pe nong Plerng. Dar el crede că în următoarele șase luni ar trebuie să se transforme în dragoste. Prin urmare, dacă se gândește la asta ca un bărbat, el vrea să-și ducă relația la următorul nivel, dar șase luni nu sunt considerate puține. Dar dacă nong Plerng nu vrea... poate aștepta mai mult decât atât.
Era ideea unei persoane care își ia telefonul și îl deschide pentru a căuta ceva și apoi a cumpărat tot ce consideră că era interesant.
Pentru că trebui să afle mai multe informații.
💌”Nong Plerng are cursuri de dimineață?”
💌„La ora noua”
💌„Deci hai să mergem împreună, vin să te iau.”
💌„Și când te întorci, phi Sin? Eu am cursuri doar până la ora 15.00.”
💌„E în regulă, vin să te iau de la grup și apoi te voi duce acasă. După aceea eu mă voi întoarce la universitate din nou.”
În această dimineață, Plerng s-a trezit cu un sentiment complet ciudat. El era o persoană iubitoare de distracție dar acum are un iubit adevărat, care îi scrie mesaje și este grijuliu. Asta îl face pe omul cu sentimente ciudate să aibă ochii strălucitori și să se uite la telefonul mobile cu o senzație pe care nu o poate spune.
„Din nou, inima mă gâdilă.”
- Oamenii care sunt împreună trebuie să meargă atât de departe? Sin vine să mă ia. Dar dacă am acceptat asta trebuie să merg mai departe.
Sin este persoana care mă va duce ... da, dar după universitatea va izbucni.
Sin este genul de persoană care mă va duce să studieze și după mă va aduce înapoi în cameră... foarte nou.
- Orice, până când primesc ce vreau, apoi îl arunc.
O persoană drăguță spune că nu-i pasă. El deține deja statutul de iubit și visul lui este la îndemână. Până când a dat pătura de pe corp și am pășit spre baie dar a trebuit să se oprească.
- Ce naiba este în neregulă cu zâmbetul meu? Ce-i cu acest zâmbet larg care nu se poate opri?
- Oh, sunt pe cale să mănânc ceva mare, probabil de aceea sunt așa fericită.
Apoi Plerng a intrat în duș fredonând un cântec, gândindu-se la un plan pentru a provoca haos. Chaweewan( vibratorul) a fost lustruit și folosit cu grijă timp de douăzeci de minute. El a terminat totul chiar la timp, când phi Sin a venit și a bătut la ușa camerei.
- Da.
P’Sin este tot același, față de modă veche, ochelari groși, ochi căzuți, dar... zâmbind.
- Ai mâncat încă micul dejun, micuțule?
- Numele meu este Plerng. Nu vreau să mănânc. Nu am timp. Spuse Plerng în timp ce mergea alături de Sin până în parcare. Dacă îl întrebi dacă ar vrea să-l tachineze pe Sin răspunsul este „da” dar de dimineață avea un curs important pe care nu îl poate rata. Dacă el îi rezistă lui P’ Sin, își va transforma corpul și probabil că ar fi sănătos din punct de vedere fizic, dar ar muri la sfârșitul semestrului. Prin urmare o sa fiu drăguț deocamdată.
- Asta e bine. Hai să mâncăm mai întâi.
Ph Sin și-a deschis rucsacul și a scos niște pâine și mi-a dat-o cu un zâmbet cald.
- Multumesc.
Plerng a zâmbit și a răspuns cu o voce blândă. În timp ce se uita la prețul care este puțin peste 10 baht pe bucată pe care Sin a cumpărat-o de la magazin pentru el dar... nimeni în trecut nu la întrebat dacă a luat micul dejun încă.
Nu, bărbatul cu care a petrecut noaptea nu l-a întrebat despre asta, pentru că atunci când a venit dimineața, era timpul să se despartă. El însuși nu s-a gândit să aibă de-a face cu cineva pentru a merge mai departe sau să stea și să mănânce împreună, dar familia și prietenii nu se iau în calcul. Phi Sin este prima persoană care a venit și la întrebat cu îngrijorare asta în plus avea și ceva pregătit la îndemână.
„Este acesta dreptul unei persoane care are un iubit? Este ceva ce el nu a-m mai experimentat niciodată.” Micuțul s-a gândit la asta chiar și când a urcat în mașină.
- Dar phi Sin? Ai mâncat încă? a întrebat Plerng gânditor, bărbatul în vârstă îi zâmbi.
- Nong Plerng, te rog să mănânci. Voi putea rezista până la școală.
„Înseamnă că nu a mâncat încă.”
Plerng crede că acest lucru este normal, foarte normal...
- Atunci phi Sin, ia jumătate.
Plerng nu era o persoană egoistă care să mănânce singur așa că a împărțit pâinea în două apoi i-a înmânat-o persoanei care conducea. Șoferul s-a întors să se uite și apoi... a zâmbit larg.
- Sunt atât de norocos.
- Da? a întrebat Pleng uitându-se la persoana care a luat cealaltă jumătate de pâine.
- Ei bine... P’Sin râse timid, întorcându-se să se uite la Plerng apoi continuă...
- Sunt norocos să am un iubit așa drăguț ca nong Plerng.
Ochii lui Sin erau la fel de deschiși și serioși ca chipul lui, până când Plerng însuși s-a întors brusc să privească pe fereastră. El și-a băgat repede pâine în gură, repetându-și că a acceptat să fie iubitul lui nu pentru că i-ar plăcea un astfel de om dar el vrea să se mai distreze împreună încă o dată.
„Nu sunt zguduit.”
Iată ce a gândit el în timp ce fața lui se reflecta în oglinda mașini, apoi... zâmbi larg.
...........
- Ai un zâmbet larg pe față. Ai dispărut împreună cu phi Sin pentru o noapte? De aceea starea ta de spirit este așa bună.
- Cine te-a făcut să zâmbești așa? Ce fel de bărbat este atât de posesiv? Întrebă Phana.
- Oh, deci ce sa întâmplat de fața ta arate ca o antenă satelit? Spuse Andrea.
Plerng și-a ridicat mâna la față de îndată ce prieteni lui l-au salutat. Apoi am făcut o mutră, Andrea mi-a făcut cu ochiul și m-a întrebat cu un zâmbesc larg.
Până când Andrea dădu din cap energic apoi își folosește ambele mâini pentru a-și ridica colțurile gurii indicându-mi cât de mare era zâmbetul meu.
- Sunt doar într-o bună dispoziție. Nu are absolut nimic de a face cu P’Sin.
„Este o risipă totală!” Erau gândurile unei persoane s-a așezat să stea lângă o prietenă în timp ce își punea geanta la locul ei.
- Nenorocitul ăla care nu a sosit încă.
- Oh, te-am văzut plecând cu phi Sin și sărind peste cursurile de după-amiaza. Este un obicei al tău doar când... deci mă pot gândi doar la un singur lucru.
- Da așa este, mormăi Plerng. Dacă ar fi altcineva, probabil că s-ar fi luptat cu mine dar nu și cu P’Sin.
- Nu ești de acord asta? a întrebat Andrea surprinsă, ceea ce l-a făcut pe Plerng care zâmbea larg să își facă ochii mari.
- Da! Fii mulțumită că încă nu te-am insultat încă Deea.
Andrea încă părea suspicioasă. Între timp, un alt prieten a intrat în sala de curs și l-a împușcat dintr-o singură lovitură.
- La naiba Plerng, de ce a venit phi Sin și te-a adus?
- Uau, asta e interesant!
Plerng care credea că nu le va spune niciodată prietenilor săi că are un iubit s-a făcut brusc palid și s-a întors, dar când s-a întors la stânga, a văzut-o pe Andrea care își flutură brațele apoi s-a întors spre dreapta și l-a văzut pe Sy, care arăta suspicios. Plerng și-a strâns buzele și a întrebat grăbit despre o altă chestiune, în speranța de a schimba subiectul.
- Și de unde știi? Întrebă Andrea
- Tocmai am intrat în universitate. Când mașina lui phi Sin a intrat. În oglinda mașini am putut vedea atât de clar cum Plerng stătea zâmbind ca un nebun. Spuse Sy.
„Tipul ăsta are detalii grozave.” Și-a spus nebunul în timp ce și-a strâns buzele și...
Brusc
- Nu fugi. Dacă o faci, mă voi duce eu să-l întreb pe phi Sin. Spuse Andrea.
De îndată ce s-a ridicat și a vrut să fugă a trebuit să revină la a locul lui pentru că Deea a spus „a venit profesorul”. Cei doi prieteni apropiați și-au dat seama de acest lucru, prinzându-l fiecare de un umăr pentru al așeză înapoi pe scaun. Plerng s-a încruntat. Fața lui drăguță a început să se transforme vrând să strige când și-a dat seama că a fost păcălit de acești doi proști.
- Dacă nu-mi spui. O să încetez să mai fac lucruri pentru tine. Spuse Sy.
- Doamne, nu vreau să mănânc doar mâncarea comandată. Plerng strigă pentru că atunci când vrea să mănânce ceva, îi cere unui prieten acest lucru.
Atunci Sy va veni și îi va face ceva de mâncare. Dar Phana nu avea inima slabă și și-a ridicat sprâncenele când auzi discuția până când nu a putut să nu deschidă gura decât sfidător.
- Bine, vă voi spune. Am fost de acord să fiu iubitul lui Sin.
„Asta nu am vrut să o spun.”
- De ce sunteți atât de șocați? Am nevoie doar de prieteni nu de un iubit.
O persoană sarcastică știe de ce prietenii lui sunt șocați. Asta pentru că eu am fost de acord să fac un pas înapoi. Dar dacă vor descoperi că și eu am fost la fel de șocat ca și ei când am spus că sunt de acord să fiu cu phi Sin vor râde, dar cum am spus deja asta este singura modalitate de a obține ce vreau. Plerng nu vrea să-și piardă fața așa că a vorbit pe un ton calm al vocii.
- Nu vreau să fiu cu el. Oprește-te, Deea. Nu trebuie să faci o mutra. Nu am fost învins de phi Sin. Prietenul tău este chiar nebun. A spus că doar oamenii care au o relație trebuie să facă acele lucruri în pat. Știi că vreau să încerc din nou. Deci, există o singură cale prin care să ajung acolo... așa că am fost de acord să mă întâlnesc cu el.
- Oh, deci ai acceptat din acest motiv?
Ochii Andreei s-au luminat. Phana zâmbește atât de larg încât îi lăcrimau ochii.
- Crezi ca mine, Sy? Că un tip ca Plerng este neintenționat.
- Așa este. El spune că numele este de modă veche și că nu este arătos. Personalitățile lor nu se potrivesc dar este dispus să investească în el ca iubit. Cred că nu a fost întâmplător. Spuse Sy Cei doi prieteni s-au întors și au râs de încântare până când Plerng a spus grăbit și cu voce tare.
- Odată ce voi primi ce vreau, mă voi despărți de el. Așteptați și o să vedeți cu toții.
„...”
„...”
„De ce se uită unul la altul și zâmbesc”
De data aceasta Andrea a plesnit ușor umărul lui Plerng. Apoi am izbucnit într-un zâmbet.
- Atunci o să aștept și o să văd, spuse Sy.
Phana îl bătu pe celălalt umăr încă zâmbind.
- Da, voi aștepta să văd dacă vei obține mai întâi ce vrei sau el te va învinge mai întâi pe tine. Spuse Andrea văzându-și prietenul atât de încrezător.
- Așteaptă și o să vezi, trebuie să îl pot obține pe phi Sin în trei zile. Dacă nu reușesc mă puteți lovi cu piciorul toții! Spuse Plerng.
„De data asta trebuie să fiu serios.”
..........
Oportunitatea lui Plerng a venit la fel de repede ca fulgerul, pentru că în seara următoare, phi Sin a sunat și a întrebat dacă este convenabil să iasă să mănânce cu el? Sigur că a răspuns afirmativ. Plerng a deschide dulapul să caute o ținută provocatoare. El a ales o pereche de pantaloni strânși (s-ar putea să fie puțin greu de scos, dar subliniază bine formele) cu o cămașă de culoare neagră care la lumină strălucește dar prin deschiderea celor doi nasturi de sus se poate vedea destul de bine pieptul alb. A folosit și un parfum senzațional. Și-a aranjat părul să arate bine, până când părul a devine ondulat și asta îi face fața să iasă și mai mult în evidență.
- Gata... Strigă Plerng care era gata să se „ocupe” de iubitul său, apoi să se despartă și să-și lase prieteni să vadă.
Doar că nu s-a terminat încă.
- Unchiule Afros, eu am nevoie de ajutorul tău.
(„Hai, spune dragă nepoate.”)
Plerng și-a sunat unchiul iubit și a vorbit cu un ton rugător, la care cel de la celălalt capăt al firului a râs încet. Apoi a întrebat pe un ton amabil.
- Eu vreau ca unchiul să mă ajute la închirierea unei camere de hotel pentru mine.
Noroc că îl întrebase pe P’Sin unde va merge. Din fericire pentru el, P’Sin alesese un restaurant într-un hotel. El nu știe dacă vrea o atmosfera la fel de romantică ca cei care merg la prima întâlnire. Dar i-a venit în minte o idee, încât și-a sunat unchiul iubit și l-a implorat să-i fie sponsor.
„Nepotul tău își caută un soț astăzi.”
(„Vrei să îți închiriez o cameră?”)
- Îmi doresc această persoană cu adevărat.
Dacă ar fi fost mama lui, probabil că ar fi intervenit, dar cu Afros are efect opus, deoarece Plerng este copilul mijlociu. În plus nu este o diferență foarte mare de vârsta între ei. El este că un frate mai mic pentru Afros. Când era copil, mama lui trebuia să aibă grijă de sora sa mai mică, așa că Afros aveam grijă de Plerng. Afros este fratele mai mic al tatălui lui Plerng. Când era ceva în neregulă cu el, Plerng îi cerea întotdeauna ajutor unchiului său înaintea oricui.
Mai mult, Plerng a venit să studieze Arta comunicări pentru că a fost influențată de unchiul său care atunci când era mai tânăr a fost un actor celebru care acum lucrează în culise.
(„Bine, atunci haide. Ce hotel?”)
- Uite, cu unchiul Afros este cel mai ușor de vorbit, de aceea te iubesc. Și Plerng a spună numele hotelului.
După ce a închis telefonul, a durat doar câteva minute pentru a obține numărul camerei care era gata să găzduiască o noaptea de război.
Oare de ce era încrezător că seara asta va fi mai bine decât oricând?
He he, pentru Plerng știe deja punctul slab al lui Sin!
Prin urmare, când cei doi au venit la un restaurant dintr-un hotel celebru, Plerng nu s-a obosit să fie seducător pentru al face pe Sin să vrea să sară pe el, pentru că a încercat și nu a mers. Să o faci din nou ar fi o pierdere de timp pentru că cineva că Sin ar face din nou o rugăciune pentru exorcizarea fantomelor și atunci Plerng își va pierde din nou cumpătul. Plerng îi zâmbea dulce în timp ce vorbeau și nu se gândea să îl ispitească.
- De ce a ales phi Sin să studieze dreptul?
- O, pentru că fiecare generație din familia mea a studiat dreptul. Sin a zâmbit larg, atrăgând privirile fetelor.
„De ce mulți oameni s-au uitat la Sin?” Plerng a trebuie să privească clar fața celeilalte persoane. El poate să recunoască că este frumos și arătos. Nu sunt multe de reproșat. Dar tot nu l-a atras. L-am văzut de ceva timp, dar dacă te uiți la el mult timp, e destul de drăguț și acești ochelari cu rame groase arată foarte bine când te uiți la el.
„La naiba, oare am fost la fel de neglijent pe cât se spune.”
- Bunicul meu este judecător. Unchiul meu este procuror. Tatăl meu este și el consilier juridic pentru multe companii. Eu sunt interesat de asta de când eram copil. În plus, sunt un memorator precis și sunt bun la interpretării și aplicării.
- Nu este rău, așa că cred că studiul în acest fel este bine. Plerng și-a recăpătat conștiința. În timp ce omul mare își spunea deschis povestea, și el nu s-a putut abține să nu întrebe.
- Phi Sin, îți amintești de Andrea? Prietena mea.
- Îmi amintesc, zilele trecute nu am avut ocazia să o salut. Poate că nong Plerng nu știe, dar sunt prieten cu fratele lui Andrea.
Dacă ai ști tu Sin, că Plerng a vrut să afle lucruri despre prietenul tău. Ai fi dezamăgit.
- Oh, Deea a spus că phi Sin este atât de bun încât a trecut examenul la medicină.
- Nu atât de mult. Este ceva cu care îi tachinez pe alții. Dar nu mi-am depus niciodată votul. Nici eu nu știu, în plus, nu pot studia medicina.
- De ce?
Fața lui Sin a devenit roșie și își scărpina obraji pentru a scăpa de jena.
- Nu râde. Mi-e cam... frică de ace.
„Așa de drăguț.”
Plerng nu râde, dar ochii i s-au mărit brusc din cauza bărbatului mare care stătea cu o faţa roşie și a vorbit cu o expresie de incertitudine.
„Ți-e frică de ace și nu trebuie să fii la fel de chipeș ca Drew.” Acest lucru îl face pe Plerng să stea liniștit. Nu s-a gândit niciodată că astfel de oameni vor exista, dar este drăguț și el.
- O, nu râde.
- Nu râd, doar zâmbesc.
La final, phi Sin însuși a zâmbit și el. Apoi s-a uitat la mine cu ochii mari.
- Îți mulțumesc că ai acceptat să vii la o întâlnire cu mine.
- Nu-i nimic, suntem iubiți...
„Stai puțin, am uitat scopul acestei întâlniri!” Plerng s-a gândit la asta chiar acum și a tresărit pentru că a mărturisit asta. Imediat ochii lui s-au uitat prin restaurant, apoi s-a întors în grabă și a clipit, făcând o față adorabilă. Mi-am închis puțin gura pentru a arăta drăguț și demn apoi am vorbit cu o voce rugătoare.
- Phi Sin, eu pot să comand vin?
- Nong Plerng, vrei să bei?
- Doar puțin. Ia în considerare să sărbătorim prima noastră întâlnire.
P’Sin părea ezitant. Dar în cele din urmă dădu din cap.
Plerng nu a fost nevoit să deschidă meniul de vinuri pentru că a chemat chelnerul și a comandat o sticla și două pahare, pentru că cel care trebuie să plătească este Sin. Bărbatul cu voință slabă privi șocat. Dar Plerng nu este genul de persoană care să renunțe ușor pentru că este năzdrăvan și uită lucrurile ușor chiar dacă a trecut doar o săptămână.
Chestia este că... phi Sin nu rezistă la băutură.
Este un bărbat care se îmbătă și își schimbă atitudinea, așa că dacă vrei sa o facă din greu trebuie să fie... beat.
Plerng a primit câteva informații că P’Sin nu se pricepea la băut, așa că a început cu vin, dar dacă nu era beat, îl va face el însuși să bea ceva tare.
- Nong Plerng, am spus...
- Nu poți?
Plerng și-a ridicat capul și a făcut ochii de pisoi în timp ce privea persoana care se mișcă, nesigur, dar...
- Sigur, dacă Nong Plerng vrea să bea.
„Să ai un iubit este al naibii de bine!”
Desigur, când a venit vinul Plerng nu a ezitat să folosească drăgălășenia cu care s-a născut, s-ar putea să nu fie în stare să cerșească pentru altceva dar l-a implorat pe phi Sin să-l ajute să ridice paharul și să bea. Din motiv că...
- Phi Sin, chiar nu vei bea cu mine?
Phi Sin s-a uitat la pahar, s-a uitat la fața lui Plerng, s-a uitat la pahar din nou apoi s-a uitat din nou la fața lui și... zâmbi slab.
„Nu devine mai ușor decât atât.”
Plerng zâmbește la marginea paharului în timp ce privea persoana care în seara asta trebuie să fie beată!
- Încă un pahar, phi Sin.
- Cred că mai bine nu, este suficient.
- O, încă un pahar.
- Uh, eu nu rezist la băutură.
- E în regulă. Nu este puternic.
„Încep să mă îmbăt.” Gândi Sin.
„Încă un pahar, încă un pahar”.
Apoi a apărut în fața lui răspunsul că phi Sin nu rezistă la băutură după o oră.
Phi Sin avea o fața roșie, ochii lăcrimați și se clătina pe scaun până când Plerng a făcut semn cu mâna și a chemat chelnerul. A achitat notă de plată și a întrebat cu un zâmbet drăguț.
- Scuză-mă, te superi dacă mă ajuți sa-mi duc fratele în camera lui? Noi rămânem aici.
Acestea fiind spuse, i-a luat portofelul lui Sin și scoase o bancnotă violet și ia dat-o chelnerului. Plerng nu s-a gândit să-i ceară mai întâi voie proprietarului banilor. Planul lui Plerng de a începe războiul a fost impecabil și perfect. A mai rămas un singur lucru...
„Bagă-te în pat cu o persoană beată.”
„Am spus că în seara asta focul trebuie să fie potolit!”
Capitolul 9: MI-A DAT... - +18
Ziua de azi este diferită de acea zi pentru că Plerng nu trebuie să trag el însuși de un om beat în cameră.
- He, he, azi trebuie să-l iau!
În acest moment, Plerng stătea cu brațele încrucișate și privirea i-a căzut asupra bărbatului mare, întins pe pat. El se întindea spre mijlocul patului râzând cu poftă.
- Îmi place ca totul este mai ușor decât să decojesc o banana și să o bag în gura. Nu știe de ce nu s-a gândit de la început să-l invite pe Sin să bea și a trebuit să mă chinui așa câteva zile, dar e în regulă chiar dacă este puțin târziu. Dar în acest moment încă nu sunt foarte lent. Tânărul își spuse în timp ce își lingea buzele calm, nu a fost în stare să se arunce asupra lui ca întotdeauna.
În seara asta, Plerng a fost mai atent ca niciodată.
Acum a încuiat camera, pentru că, dacă persoană care era beată îi va reveni conștiința și vrea să fugă, cu siguranță nu va putea.
Cu cele două mâini începe în grabă să-și desfacă cămașa în timp ce fredona un cântec de bunăvoință. Nu după mult timp, cămașa a fost scoasă și așezată pe scaunul din fața mesei de toaletă. Urmat de pantaloni strâmți. Doar lenjeria i-a rămas... de fapt erau o pereche de bikini strâmți, care acoperă doar partea din față dar spatele este expus.
Plerng și-a spus că azi... sunt gata!
Când a terminat de dat jos hainele ochii lui rotunzi sclipeau din cauza vinului și de emoții fierbinți. El se uita la omul mare, a cărui față era roșie și se îndreptă fără grabă spre pat scoțându-i ochelarii care îi întunecau frumusețea și așezându-i pe marginea patului. Buzele lui Plerng s-au ridicat într-un zâmbet satisfăcător. În timp ce descheia încet nasturii cămășii lui Sin.
Ultima dată când am fost prins nu ți-ai dat jos cămașa, am fost supărat dar de data asta o să-ți dau jos totul.
Plerng a vrut să elibereze barierele de pe corpul celeilalte persoane. Înainte de a-i trezi încet conștiința, cel mai important... dacă vrei să fii sigur că o vei obține cu siguranță ar trebui să trezești și alte lucruri înaintea conștiinței lui P’Sin.
Nu după mult timp, pantalonii bărbatului mare au fost scoși, iar Plerng nu a necesitat să facă niciun efort pentru a ridica șoldurile bărbatului mai mare atâta timp cât poți îndepărta bucata mică de pânză. E în regulă, pentru că atunci când se transformă se pricepe la aș scoate hainele pentru a elibera calea.
- Salut frumosule. Nu ne-am mai văzut de ceva vreme.
Plerng a zâmbit strălucitor. Aplecându-se să întâmpine penisul moale din mână și mișcându-l încet.
„Oh, mișcă-te și salută înapoi.” Gândurile omului care zâmbește mai larg își pune șoldurile pe o parte a patului, apoi își folosește coatele pentru a se sprijini în timp ce cu cealaltă mână, a mângâiat carnea fierbinte încet, buzele calde suflau din nou aer fierbinte, simțind reacția atât de drăguță și de pofticioasă.
„Așa e, eu îl voi face pe phi Sin să mă dorească până nu va mai putea scăpa!”
Odată ce și-a rezumat fiecare plan din cap Plerng nu a ezitat să...
Își scoată limba să lingă vârful fierbinte pentru al gusta. El nu a încercat gustul lui Sin până acum dar... îmi place.
„O, așa e, asta vreau să mănânc.”
Gândi Plerng în timp ce își folosea limba caldă pentru a linge pe toată lungimea, bucurându-se de căldura intensă care părea să devină din ce în ce mai fierbinte, cu cât lingea mai mult cu atât penisul se umflat, s-a extins, s-a întărit, până când nu a putut să nu își frece buzele pe toată lungimea, folosind limba pentru a-l linge peste tot. Mirosul lui corporal îi umplea plămânii.
Buzele calde au început să sugă mai tare. Respirația îi era fierbinte, inima lui bătea cu putere de emoție când se gândește că doar în câteva minute va întâlni versiunea feroce și barbară a lui P’Sin. Buzele i se deschiseră, apoi reușește să-l bage în gură făcând în mod intenționat ca vârful neted să se frece de obraz.
Talia lui phi Sin se zvâcnește și ea.
Plerng a văzu că stomacul lui se încordă prin deschizătura cămășii. Când a văzut că ieșea atât de mult în evidență el și-a întins mâna să îl mângâie. Plerng era mulțumit de cantitatea potrivită de mușchi, nu era foarte musculos ca la unii oameni. Apoi și-a coborât mâna pentru a se freca ușor blana întunecată în timp ce sugea carnea până face un zgomot puternic și sacadat de fiecare dată când se mișcă.
Plerng a auzit respirația lui Sin devenind mai grea și mai rapidă și corpul lui mișcându-se puțin.
„Îmi place foarte mult.”
Omulețul a simțit căldura cumulându-se în corpul său și în partea inferioară a corpului lui Sin doar sugându-i pula celuilalt. Dar cred că se va diminua în curând. Inima îi bătea cu putere. Gura lui caldă a lins până a salivat suculent și umed.
Plerng se bucura dar nu știa că... fiara se trezise.
Omul cel mare a deschis ochii și s-a uitat în tavan cu ochi strălucitori. Apoi și-a lipit privirea pe silueta mică care era încă ocupată cu penisul lui tare sugând, ambii obraji îi erau roșii. Ochii i s-au îngustat de emoție în timp ce corpul lui își mișcă și își frecă degetele de la picioare pentru a se relaxa.
- Uf!
Prin urmare, Plerng a fost șocat de moarte când o mână mare... i-a apăsat capul. Mai adânc decât înainte
- Huh.
Plerng confirma că i-a plăcut să o bage în gură. Dar când a fost împins pe neașteptate și i-a intrat în gât omulețul gemu, ochii care erau umezi de emoție, acum erau plini de lacrimi din cauza disconfortului. El a ridicat privirea spre proprietarul mâinii și a văzut un chip sălbatic uitându-se la el
„Phi Sin s-a trezit și da, acesta este phi Sin.”
Brusc...
-Ah...
- Uhu, huh, eek!
Omulețul nu putea decât să plângă zgomotos. Când a fost prins de ceafa și forțat să-și apese fața în jos pentru ai baga penisul fierbinte mai adânc în gât.
El era forțat să mărească ritmul și să se miște în sus și în jos cu mai multă forță decât înainte. Simți că vârful este înfipt adânc în gât până când se simțiți inconfortabil și din ochii au început să curgă lacrimi clare. El a plesnit stomacul și piciorul celeilalte persoane spunând că nu mai poate suporta dar... phi Sin nu se oprește!
Respirația marelui bărbat a devenit grea, ochii lui intenși, mâna i-sa întins și a prins părul lui Plerng pentru a controla singur ritmul.
Pf!
- Ah... nu!
Deodată, P’Sin și-a întins mâinile și mi-a frecat zona sensibilă a pieptului de ambele părți. Asta l-a făcut pe omuleț să strige, tremurând. Sin trimitea vibrația din trupului său uriaș cu atâta intensitate în timp ce își freca și mai mult degetele de la mâini, dar se potrivește cu partea suculentă ascunsă în stratul interior minuscul.
Da, în timp ce alții probabil îl urăsc deja pe P’Sin, dar nu Plerng care... este foarte emoționat.
De fiecare dată când penisul mare era băgat în gură, Plerng și-a arcuit șoldurile astfel încât degetele de la mâini să îi frece și mai mult pieptul. Amândoi erau atât de excitați și atât de entuziasmați, încât buzele i s-au curbat mai strâns și s-au mișcat așa cum îl forțează cealaltă persoană fără ezitare în timp ce mainile s-au transformat în pumni, răsucindu-se în așternuturi.
- Ahh!
Dintr-o dată, P’Sin și-a tras corpul de la gură așa, făcându-l pe Plerng să-și ridice fața îmbibată de sudoare pentru a se uita. El vrea să protestez de ce trebuie să se oprească, dar...
- Ah, nu phi Sin... este palpitant...
Fața lui drăguță s-a distorsionat instantaneu pentru că Sin s-a oprit din ai freacă... sfârcurile moi Sin le freca în cercuri până când au devenit tari. Plerng a trebuie să inspiri cu toată forța gemând tare pentru că el este sensibil acolo până în punctul de a leșinat brusc de emoție.
- P’Sin... în partea cealaltă... te rog, partea cealaltă.
Brusc...
- Uf!
Plerng îi ceru lui Sin să îl frece și în cealaltă parte dar omul mare și-a întins mâna la celălalt mamelon al lui și trage cu putere. Durerea și fiorul l-au făcut să geamă tare. Pieptul lui s-a frecat și mai mult în timp ce bușteanul a devenit mai puternic. Plerng de altă parte la lăsat pe omul cel mare să tragă și să-l frece până când îți tremură corpul.
Boxeri îi erau acum complet umezi.
- Phi Sin... te rog... Îl imploră Plerng cu o voce tremurândă. El vrea acea parte să intre în corpul lui acum.
Prin urmare, silueta mică s-a muta în sus, intenționând să călărească cealaltă persoană. Și apoi el a fost cel care s-a lăsat dus, dar...
- Plerng, suge-o acum.
Bărbatul mare nu spuse prea multe, dar gâfâi greu, apăsându-i din nou fața între picioare iar cu cealaltă mână a apucat penisul fierbinte și i l-a adus la buze până când Plerng a clătinat violent din cap. Nu este că nu-i place, îi place, dar ar prefera să fac altceva. Care.....
- Ah...
Brusc!
- Suge!
Sin și-a întins mâna pentru al bloca pe Plerng cu toată forța. Până când micuțul a tresărit. Buzele i s-au deschis imediat ce a auzit porunca. Forța cu care era apăsat îi îngreuna corpul să se ridice. Respirația i s-a oprit, simțea că nici măcar nu poate refuza ordinele celuilalt întâmpinându-l din nou pe P’Sin. Și de data aceasta se mișcă mai repede, picioarele lui lungi se frece din nou de picioarele lui Plerng.
- Huh, ahh!
De data aceasta, Plerng la supt și și-a frecat corpul înainte și înapoi, în timp ce sunetul umed al suptului de carne fierbinte răsuna în toată încăperea și se sincroniza cu sunetul respirației grele a celor doi tineri.
- Uf!
Deodată, ochii lui Plerng s-au mărit când capul este împins în jos în același timp ce în gură s-a revărsat un jet de apă tulbure, pe care micuțul nu a ezitat să-l înghită, precum și să își preseze ambele picioare împreună pentru a se freca de picioarele lungi. Simțiți că emoțiile lui cresc din ce în ce mai mult și ochii lui au devenit și mai umezi de emoție.
„Vrea să fie futut din nou. Vreau să fiu mușcat din nou. Vreau... să am ceva mare în mine Sin sau voi muri”.
Prin urmare, micuțul și-a ridicat capul cu gura pătată cu apă tulbure și a privit prin perdeaua de lacrimi la cealaltă persoană cu ochii rugători.
- Te rog, chiar nu mai suport.
- Ah, P’Sin... începe să crească... Plerng și-a folosit mâna pentru a mișca și a mângâia din nou carnea celeilalte persoane în speranța că va deveni rapid tare ca în noaptea aceea. Nu-i pasă dacă va fi tratat sau nu că în aceea noapte dar emoție lui trebuie să fie stinse. Cât despre acel buștean, doar doarme.
„O rundă și apoi te voi lăsa în pace.”
Dar...
- Phi Sin!
Plerng se încruntă la început pentru că... devine din ce în ce mai slab.
Prin urmare, omulețul aproape că s-a grăbit să ajungă la cealaltă persoană, chiar dacă mâinile îi erau mânjite de lichid lăptos el îl lovi ușor pe obraz ca să....
- La naiba... la naiba...
- La naiba phi Sin!
Cealaltă parte dormea deja.
Atât, a strigat Plerng, el l-a scuturat și l-a plesnit puternic pe față pe Sin care zăcea acolo nemișcat. De asemenea, scoase și un sunet de sforăit ușor. Se poate spune ca doarme profund și probabil că nu se va trezi până a doua zi până când îl face pe omul care a plănuit atât de atent asta toată săptămâna... aproape să plângă.
- Trezește-te, idiotule. Trezește-te! Hai, trezește-te. Ce o să fac cu acest tip?
Lacrimile lui Plerng curgeau și el a strigat de mai multe ori pentru că... era aproape terminat.
De data aceasta micuțul a încercat să-l trezească. A încercat să lupte. Dar nu... s-a mai ridicat. Cât despre Sin, e în regulă dacă doarme, dar oricât s-ar strădui și ar cerși cu gura sau chiar dacă a implorat cu mâinile, acel buștean încă dormea și nu da semne că ar vrea să se trezească. Plerng a devenit din ce în ce mai iritat.
- La naiba, trezește-te. Trezește-te. Oh, la naiba cu tine Sin. Chiar vreau sa mor! Țipă Plerng dar cealaltă parte nu a dat semne de trezire.
În cele din urmă, omulețul s-a aruncat deasupra corpului adormit. Și apoi... se mișcă și se freacă de corpul lui.
Altă dată, a trebuit să folosesc jucării ca să își potolească emoțiile dar de data asta... este degetul.
Plerng care fusese lăsat baltă, a strigat.
„Lasă-mă să-ți spun, chiar acum nu vreau să plâng.”
Dar era așa de emoționant ca și prima data dar a plâns pentru că l-a durut atât de tare!
„De abia acum am început să te călăresc și s-a terminat? Nu e foarte distractiv să te joci așa!”
- Hei, ticălos nebun, ți-am găsit bușteanul. Deci cum îmi pot fi suficiente degetele?
În mijlocul unei nopți romantice (?), se aud doar suspinele lui Plerng în loc de gemete așa cum intenționat la început.
Plerng își spune ca va plânge de moarte!
Sin s-a trezit cu o durere de cap.
La început, lumina îi strălucea în ochii și a trebuit să-și deschidă ochii pentru a se uita. Ținându-și capul ferm în mână și încercând să-și amintească ceea ce s-a întâmplat aseară. El a constatat că a ieșit să mănânce cu nong Plerng.
Da... cu nong Plerng.
- Hei!
De îndată ce s-a gândit la asta, Sin și-a aruncat ochii în jur pentru a găsi acel copil drăguț. Apoi a văzut un ghem de păr brun-roșcat care se ivea la marginea patului și s-a mișcat în grabă apoi a văzut persoana pe care o căuta.
Cealaltă parte stătea îmbrățișându-și genunchii. De data asta...
- Nong Plerng.
Cineva care tocmai se trezise a strigat nesigur. Ceea ce face ca... umerii să-i tremure.
- Uh, Nong Plerng, cum am ajuns aici?
- Um.
- Hei!
Chiar dacă o parte din inima lui știa deja ce se întâmplase dar încă se consola cu gândul că poate doar a visat. Probabil că nu el a fost persoana care l-a tras de păr pe nong Plerng și la înfipt cu fața intre propriile picioare. Trebuie să fi fost pentru că îi plăcea atât de mult și lui nong Plerng.
Plerng și-a păstrat în secret plânsul dar un sunet slab de tânguire l-a înspăimântat pe Sin. Mâna s-a întins dar a înghețat în aer.
Și asta....
- Phi Sin este crud.
Fața pe care o considera extrem de drăguță s-a întors să se uite la el și a văzut... pete de lacrimi.
- Persoană rea.
Încă o dată, Nong Plerng l-a numit răutăcios. Până când Sin întrebă cu o voce blândă și confuză.
- Ce... ce am făcut?
„Suge!”
Deodată, și-a auzit propria voce ordonând celeilalte persoane să facă ce își dorea, până când, din greșeală, s-a uitat din nou la buzele roșii din fața lui, amintindu-și sentimentul acelor buze moi, până când a înghețat, inima aproape că i-a încetat să mai bată. Cu cât se uita mai mult la acei ochii roșii și umflați cu atât îi spuneau cât de tare și greu a plâns.
„Am făcut-o din nou. M-am purtat din nou ca un ticălos cu Nong Plerng.”
- Mie... îmi pare rău.
- Nu este nevoie să-ți ceri scuze. Nu trebuie să... sunt furios, foarte supărat.
Plerng a plâns tare. Ridicând ambele mâini pentru a-și acoperi fața.
Deși Sin știa că nu trebuie să-și pună mâinile murdare pe cealaltă persoană, s-a ridicat din pat și a constatat că partea inferioară a corpului său atârna cu capul în jos, așa că l-a luat în grabă frica. El și-a dat jos și s-au ghemuit lângă pat.
- Plerng, îmi pare rău. M-am înșelat. M-am purtat din nou foarte rău.
- Această greșeală nu este deloc iertabilă pentru că este a doua oară. A spus Sin, strângându-i mâna și atingându-i umărul lui Plerng.
Brusc...
- Persoană crudă, îți pare rău, m-ai lăsat... să facă asta... toată noaptea.... Cum ai putut? Persoană crudă, crudă!
- Toată noaptea!
„Mi-a amintit doar că i-a dat o muie lui Nong Plerng. Dar s-a dovedit că l-am forțat pe nong Plerng să fie sclavul meu sexual toată noaptea!”
Acest gând l-a uimit pe Sin. El l-a forțat pe micuț să i-o sugă tot timpul. Îi venea să se lovească, să țipe și să plângă că el este vinovat. Este crud să forțezi pe cineva să te iubească.
Dar Sin nici măcar nu a auzit următoarea propoziție pe care Plerng a spus-o printre lacrimi.
- Nu este deloc corect ca Plerng să facă asta toată noaptea și tu să continui să dormi în loc să stingi focul. Este atât de greugreu de obositor. Și apoi... ticălos nebun!
Aș putea jura că acele cuvinte nu au intrat deloc în capul unui om bun că Sin.
Bărbatul și-a ridicat ambele mâini pentru a-l strânge strâns pe omuleț, apăsându-și fața de părul moale. Inspirând mirosul parfumat al corpului în plămâni, două mâini mângâind spatele ca și cum l-ar fi consolat. El a simțit îmbrățișarea care îl strângea. Și auzea suspinele în capul său ceea ce l-a făcut pe Sin să mângâie și mai mult, corpul mic care devenea și mai mic și mai strâns.
Sin își păstrează clar gândul asupra deciziei tale.
„I-am făcut prea mult rău lui nong Phloeng. Nu trebuie să se mai întâmple niciodată.”
„Bărbat crud, om care ai înghețat după o singură tură, om care ai adoarmit înainte să ajungem unul la celălalt!”
E e adevărat că Plerng plângea. Dar nu din motivul la care se gândea Sin... era o nevoie care nu a fost complet împlinită.
Aseară omulețul a adormit așa și s-a trezit pentru că corpul lui era lipicios. Dar când și-a ridicat capul pentru a vedea motivul plânsului său, Plernga a simțit din nou durere în inima lui pentru că iată cerul este senin și tot ce a plănuit și a investit... nu a fost ceea ce inima lui a vrut.
Limbajul oamenilor este exact așa.
Limbajul social este ca o pasăre.
Cât despre limbajul lui Plerng... nu pot rezista!
„Cum să nu plângă? E păcat de mine.”
Mai mult, pentru că Plerng tocmai spusese că îl va lua pe P’Sin în trei zile, apoi se va despărți de el. Dar încă nu are cum să o facă, dacă ar folosi pastile ar fi deja nerușinat. Dar oricât de dur ar fi, nu are atât de mult curaj, așa că nu poate decât să plângă și să plângă după dreptate.
El i-a spus deja lui phi Sin să o facă dar bătrbatul a rămas tăcut, îmbrățișându-l strâns până când a reușit să se liniștească.
„Ei bine, nu azi, poate mâine.”
Plernga inspira puternic în timp ce păși în mașina lui P’Sin dar el nu a observat că șoferul era neobișnuit de tăcut. Dar acum nu vreau să vorbesc pentru că este... îmbufnat.
Ei bine, atunci de ce nu la întrebat phi Sin cum a ajuns să doarmă în camera aceea?
O întrebare la care Plerng însuși ar fi dat din umeri, pentru că îi era prea lene să vorbească. Deocamdată, ar vrea să se opresc mai întâi asupra dezamăgirii sale. Chiar dacă în mintea lui s-a gândit în secret la acea față aprigă care l-a forțat să sugă acel buștean. Este cu adevărat sexy și distractiv de urmărit, ceea ce înseamnă că atunci când este beat, Sin se va transforma mai ușor decât de obicei. Dar el însuși este diferit. Dar el ar trebuie să își facă timp pentru a studia mai întâi, ce nivel de ebrietate este mai bun.
„Al forța să bea o sticlă întreagă de vin ar putea fi prea mult.”
„Hmm, trebuie să-l notez.”
Erau gândurile omului care nu știau că este complet interesat de un tânăr cu ochelari.
Și pentru că astăzi este o dimineață de sărbătoare, nu trebuie să piardă mult timp în trafic în drumul înapoi spre condominiu. Nu a durat mult până când phi Sin să-și parcheze mașina în locul lui obișnuit de parcare. Apoi a deschis ușa pentru a ieși din mașină dar încă o dată Plerng nu a observat expresie serioasă a lui Sin. El nu putea decât să se gândească dacă ar fi o idee bună ca atunci când ajunge în fața camerei să îl împingă direct înăuntru.
„Nu, aseară m-am masturbat până am rămas fără spermă.”
Gura lui Plerng se curbă într-un zâmbet, corpul omului mare era fierbinte și el era excitant.
„Trebuie să și pierde puțin?”
Așa că au mers în tăcere până la etajul la care locuia Plerng și s-au oprit în fața camerei.
- Îți mulțumesc, phi Sin, că m-ai condus.
Plerng s-a întors și i-a zâmbit. Dar cealaltă parte se uita în continuare la el cu ochi de necitit, el s-a comportat ca și cum ar deschide gura să spună ceva, dar a rămas din nou tăcut până când Plerng și-a încruntat sprâncenele.
- Ph Sin, nu-ți face griji. Eu nu sunt supărat, sunt doar puțin iritat.
„De fapt, sunt foarte iritat.”
- Îmi pare rău că te-am surprins. De asemenea, se pare că lacrimile mele sunt c-am ușoare, mă întreb dacă sunt prea sensibil în ultima vreme.
„Sunt așa pentru că ești prima persoană care se lasă așa dificil.”
Plerng facu o mutră pentru că phi Sin e încă tăcut. Așa că a zâmbit și face un pas spre el dar...
Brusc
Phi Sin a făcut un pas înapoi. Dar omul care se uită la asta deja simte că s-a obișnuit cu acest tip de atitudine.
- Să spunem că nu trebuie să te gândești prea mult. De asemenea, eu chiar nu am fost lovit așa cum crezi tu. În plus nu îți amintești ce am făcut aseară și nu ai auzit ce am spus. Nu te pedepsi ai fost tu însuți... nu? Persoana care a vorbit a zâmbit dulce pentru că a folosit balsam de buze.
„Când m-am trezit l-am văzut pe Plerng sugând și lingând acadeaua mea, dar de dimineață l-am văzut plângând și nu am putut face nimic.”
- Cum să nu mă învinovățesc?
- Ce?
Dacă ar fi pentru Plerng, ar trebui să repeți cuvintele. Plerng îl privi pe omul mare cu o expresie dureroasă pe față.
- L-am pus pe nong Plerng să o facă toată noaptea așa. Cum să nu fii supărat pe mine?
„Ei bine, sunt foarte supărat.”
„Și data viitoare să ne ajutăm unii pe alții să o facem.”
Dar phi Sin a continuat să vorbească.
- Ar trebui să știu ce am făcut când am fost beat data trecută, dar m-a îmbătat din nou, iar tu ai avut probleme încât a trebuit să închiriezi o camera și totuși mi-am lăsat emoțiile să îmi preia stăpânirea de sine până l-am rănit pe Nong Plerng și a plâns așa, știu că ești amabil, știu că nu ești supărat pe tine. Dar eu sunt foarte supărat pe mine însumi, a spus Sin pe un ton serios.
Dar omul care ascultă... este cu adevărat confuz.
- Phi Sin? Plerng a mai făcut un pas spre el dar Sin s-a îndepărtat din nou... cu o expresie dureroasă.
- Nong Plerng, nu te apropia de mine. Sunt un om crud, după cum a spus și nong Plerng, e adevărat.
- Hm!
Plerng cu cât asculta mai mult, cu atât era mai confuz.
Nu este suficient. Phi Sin a mai făcut un pas înapoi și a spus cu o voce fermă.
- Nu mă voi mai apropia de tine și nu îl voi mai face pe nonge Plerng să sufere din nou.
- Ce? a răspuns Plerng, uluit. Dacă ar fii ținut ceva în mână ar fi fost deja împrăștiat pe podea. Între timp, Sin s-a întors și a făcut un pas lung până la scara de incendiu până când micuțul a privit în acea direcție și a clipit din ochii.
Înainte ca Plerng să-și dea seama phi Sin plecase deja de nici măcar nu-l mai vedea, dar...
- Ce vrei să spui! Strigă omulețul pe hol. Creierul lui tocmai a intrat în șoc. Simte că nu înțeleg limbajul oamenilor astăzi.
- Am fost... abandonat!
Chiar zilele trecute, promisesem că îl voi lua pe P’Sin și apoi îl voi arunca, dar astăzi am auzit vești din gura lui P’Sin că am fost părăsit și abandonat și nu eu a fost cel care a făcut asta.
„Cineva ca mine a fost părăsit.”
Gândul la făcut pe Plerng însuși să cadă și să stea pe podea dar omulețul încă se întrebă:
- Ce dracu este asta?
Capitolul 10: NU POATE SCĂPA DE MINE!
Plerng se întreabă: Câți oameni vor avea iubiți? Și câți au fost părăsiți de iubit în doar o săptămână. Răspunsul l-a făcut să se simtă singur și atât de supărat încât nu avea energie să facă nimic. Probabil că este un caz foarte rar că și-a găsit un iubit și a fost părăsit în doar cinci zile.
- La naiba! Cine crezi că ești să mă părăsești? Idiotule, idiotul!
Plerng nu este cineva căruia îi place să se plângă dar acum nu avea chef de nimic. Era atât de enervat încât perna a fost aruncată în perete și el a căzut în lateralul patului, cu pătura încâlcită la picioare, părul îi era dezordonat, respirația grea și își pierduse expresia drăguță.
- Cine nu se dezlănțuie e nebun!
El se întreabă de ce a fost abandonat.
„Prea erotic? Prea insistent? Vreau să-l iau prea mult?”
- Wow, dacă aș fi părăsit din aceste motive, chiar nu m-aș certa. Plerng a recunoscut că a fost rău dar a spus din toată inima că vrea acea dimensiune.
Lui Plerng îi place să se uite la fundul bărbaților, dacă Sin este cea mai bună persoană din Sri Siam nu este ciudat de ce nu a vrut să o facă cu el. Dar nu e ciudat să-ți placă de cineva ca el? Dar ideea este că eu am fost abandonat iar motivul este prea greu de suportat.
„Nong Plerng este o persoană bună. Nong Plerng este o persoană drăguță. Nong Plerng a fost atacat mine.”
- O, ticălosule, nu sunt deloc bun. Eu sunt cel care încearcă să te prindă. Și nu am fost rănit, doar că mi-a plăcut sexul tău sadic. La naiba phi Sin, idiotule!
Plerng își dorea foarte mult să sune persoana de la etaj, dar când și-a a recăpătat calmul și l-a sunat, a auzit doar un semnal puternic de parcă nu l-ar putea contacta și nu avea chef să încerce să-l găsesc chiar acum.
Așa că până la urmă, Plerng a ajuns să stea și să plângă.
- Ah, și dacă i-aș suna pe cei doi prieteni... este un vis!
- Ce rost are să-i sun și să le spun că am fost părăsit. Mi-am pierdut fața și am plâns.
Plerng era omul care întotdeauna părăsea persoana cu care se culca dar acum a fost el cel care a fost părăsit. Iar persoana care l-a părăsit este și un om cu un nume de modă veche cu o personalitate blândă și serios.
- Oh, nu, ce mama naibii este asta?
De asemenea, el și-a imaginat-o pe Andrea rostogolindu-se pe pământ și pufăind marijuana și pe Sy înăbușindu-și râsul până când fața i s-a făcut roșie râzând și bâlbâind... „să găsim altul.”
„La naiba, îl voi lua pe tipul ăsta.” Gândul la făcut pe Plerng să tremure până când el se corectează din nou.
- Nebun! O să iau chestia tipului ăsta!
De îndată ce s-a gândit la asta, cele două mâini ale lui au apucat din nou ceva din apropiere și au intrat în contact cu o vază cu flori.
Brusc...
Plerng sa întors imediat să privească apoi a constatat că era o vază în care pusese un buchet de crini care deja începuse să se ofilească. Sprâncenele lui s-au încruntat dar apoi el o puse jos pentru că oricât de nebun ar fi, știa că dacă va sparge vaza va fi o muncă grea să curețe mizeria.
Apoi el a mai stat puțin timp să se mai calmeze în timp ce se gândea cu uimirea la față omului mare.
„P’ Sin a crezut că m-a jefuit, ceea ce a fost greșit. Eu a fost cel care l-a răpit pe tipul ăla mare. P’ Sin crede că m-a molestat. Ceea ce este greșit din nou pentru că eu sunt mai mult decât dispus ca P’Sin să mă tragă. Phi Sin crede că el este un demon care ar trebui să ia calea castității. Chiar nu vreau asta eu am vrut să spun altceva....
- Îmi plac demonii răi ca tine!
Omulețul conchise în sinea lui apoi și-a ridicat capul în sus. Părul îi era alunecat pe spate și ochii îi erau înspăimântător de strălucitori dar el își vorbi cu hotărâre:
- Eu nu voi lăsa să se termine așa!
Oare cât efort va investit? Pentru a crește un animal sălbatic ca Sin? dar acest lucru nu ar fii fost posibil înainte de ai putea vedea aceea dimensiune. Dar acum că a văzut-o cum ar putea fi dispus să-l lase să se întoarcă în pădure?
Prin urmare, nenorocitul de Plerng cu siguranță nu ar lăsa să se termine așa.
-Eu sunt cel care trebuia să te părăsească. Nu ai dreptul să îmi faci asta!
Dacă cei doi prieteni apropiați ar auzi asta chiar acum, probabil că ar râde în hohote pentru că părea că Plerng însuși nici măcar nu știa ce spune și care era ceva asemănător cu a spune... Plerng nu se desparte de Sin.
În acest moment, se pare că micuțul care este singur nu este dispus să se întoarcă la a fi singuri.
După ce și-a rezumat propriile gânduri Plerng nu a ezitat să plece. El a mers și a bătut la ușa camerei omului mare unde a fost doar tăcere ca răspuns.
El ar vrea să strige și să îl numească nebun, dar se teme că va crea probleme cu prietenii și vecinii lui. Dar dacă ar vrea să stea și să aștepte, va fi un prost și nici măcar Plerng în sine nu a putut face față la asta.
Ceea ce a făcut micuțul a fost să meargă în cameră, iar din oră în oră a mers să bată la ușă dar era... liniște.
- Bine, ai de gând să te joci cu acest buștean?
Plerng se uită enervat la ușa camerei. El nu știe dacă Sin este în cameră sau nu dar se pare că nu se lasă prins.
Când și-a dat seama că așteptarea în fața camerei era puțin probabilă să producă rezultatele pe care le dorea, și-a schimbat planul trimițând un mesaj prin Line.
În schimb, problema este că phi Sin nu a citit mesajul iar el s-a enervat din nou. Cât despre un apel telefonic pentru al întreba unde este nu l-a făcut. Cum ar putea să facă asta? Daca nu l-am putut contacta.
Ceea ce a făcut Plerng în continuare a fost să stea la pândă dimineața. El s-a străduit să se trezească dimineața devreme pentru a se îmbrăca și al prinde în capcană în fața camerei.
După o oră de așteptare frustrarea a pus stăpânire pe el până când a renunțat. El a coborât să se uite în parcare și a constatat că mașina nu era acolo.
„La ce oră ai plecat din cameră phi Sin?”
Când a văzut că nu l-a putut prinde în capcană înainte de a merge la studiu Plerng nu a ezitat foarte mult.
„Ar trebui să merg în să-l caut?”
Ultima dată când am fost să îl aștept și să îl văd a fost pentru că încă nu mă gândeam la nimic. Nu că acum m-aș fi gândit la asta, dar ca iubit (care nu știe dacă e doar trecut sau nu) m-am dus să aștept în fața clădirii să mă întâlnesc cu acea persoană.
Plerng părea cineva care nu știe cum îl vor vedea alții... Oh, acesta este Nong Plerng, persoana cu care Sin a cochetat. Dar se pare că lui Sin nu-i va păsa de juniorul său. Dar juniorul său a revenit să fie un nerușinat.
- Oh, nu îndrăznesc să-mi arăt fața, doar gândindu-mă la asta mă simt rău sau ar trebui să nu mai fiu atent?
- Nu. Plerng nu știe de ce este atât de atras de el dar până la urmă își repetă în gând că el nu s-a simț niciodată atât de dezamăgit. Când am investit într-un tip așa înainte, așa că eu trebuie să fac tot posibilul.
- Oh, Nong Plerng. Ce cauți aici?
Persoana care a spus că nu va veni în fața grupului a ajuns să vină și nu a întâlnit pe cine căuta. Dar a întâlnit acea persoană...
- Phi Drew.
„Cum a apărut aici tânărul pe jumătate ruso-thailandez?” Nu știu cum, așa că am zâmbit în grabă dar nu mi-am putut împiedica ochii să strălucească când a privit în jos și am văzut ceva de calitate premium „Este mare și nu s-a schimbat deloc.”
- Da, atunci ce faci aici?
Dar când cealaltă parte a întrebat brusc despre această chestiune, Plerng și-a pierdut interesul de la proprietar. El ridică capul să întâlnesc ochii lui Drew, ezitând dacă ar trebui să întrebe sau nu pentru că o parte a inima lui nu vrea ca cealaltă parte să știe că are o relație cu prietenul lui. Îi era teamă că îi va fi dor de această persoană, dar între timp creierul lui ezită...
- L-ai văzut pe phi Sin?
Inima lui îi spune gurii să vorbească.
- Sin? Întrebă Drew.
„Este un singur Sin, nu? Probabil că nu este un alt Sinsamut Sudsakhon.” Chiar dacă s-a gândit și a fost puțin enervat dar eu nu am spus nimic, doar am zâmbit la fel, uitându-mă la persoana care părea clar surprinsă. Dar după un timp a râs.
- Oh, mă întrebam cum a ajuns Sin să-l cunoască pe nong Plerng. Am uitat că eu am fost cel care l-a trimis pe Sin înapoi cu nong Plerng data trecută, nu? A spus Drew.
„Chiar nu-ți pasă de mine.” Plerng își strânseră buzele apoi a zâmbi grăbit când ochii serioși ai lui Drew îl priveau.
- Tocmai m-am despărțit de Sin acum. Este la biblioteca facultății.
- Mulțumesc, phi Drew. Atunci te rog să mă scuzi voi pleca.
Plerng a izbughit-o imediat în direcția indicată. Nu îl mai interesează lucrurile mari, de calitate premium, pentru că acum interesul lui este doar în lucrurile mari care l-au dus cu imaginația într-o altă lume sălbatică.
„Îl doresc și pe phi Drew. Dar vreau să-l prind mai întâi pe phi Sin!”
Este posibil ca Sin să fi fost părăsit de două ori înainte dar niciodată nu l-a făcut să se simtă atât de rău ca de data asta.
În interiorul bibliotecii Facultății de Drept era complet liniște, doar câțiva studenți utilizau serviciul spre deosebire de perioada de examene care devene un câmp de luptă. Așa că era un loc potrivit pentru ca un tânăr să stea și să revizuiască ce s-a întâmplat în ultimele zile.
Și el a constatat că, din moment ce a fost beat în ziua aceea și încă nu au trecut nici măcar două săptămâni de când a întâlnit un junior drăguț... cineva care ar putea accepta personalitatea lui ciudată.
Acum câteva săptămâni încă credea că cineva ca el nu ar trebui sa fie îndrăgostit pentru ca atunci când are sentimentul ca vrea sa treacă de la dragoste la contactul fizic, oricum totul se va destramă.
„Cine poate accepta obiceiul meu ciudat de a face sex violent?” Dar după câteva zile de gândire el vrea să iubească un alt bărbat.
Când el a știut că nong Plerng nu a fost jignit de comportamentul său ciudat, a devenit plin de speranță.
Ar putea suna foarte rău că vrea să fie cu cineva doar pentru că îi poate accepta acest obicei ciudat. Dar lui Sin îi place din ce în ce mai mult de Plerng, fie că este vorba de comportamentul lui timid și zâmbetul lui dulce și drăguț sau chiar când a venit și i-a cerut o atingere obraznică dar a ascuns-o cu bunătate și a vrut să-l ajut să se elibereze. El nu știe dacă nong Plerng este ciudat, drăguț, fermecător și atractiv.
Sin știe că personalitățile lor sunt destul de diferite dar îi plăcea de cealaltă persoană din ce în ce mai mult.
El a fost cel care s-a întors și l-a întrebat dacă a luat micul dejun și apoi a împărțit pâinea în jumătate.... „Atât de drăguț. Îmi place atât de mult de el încât cred că totul se va transforma cu ușurință în dragoste.”
Dar acel gând s-a prăbușit cu câteva zile în urmă când s-a trezit și a descoperit că a făcut din nou o greșeală.
Omul mare a simțit brusc frică.
Îmi e teamă că micul meu Plerng se va uita la mine cu dezgust, îmi e teamă că lui Plerng îi va fi frică de mine...
„Suntem împreună de mai puțin de o săptămână, dar de ce sunt atât de speriat?”
Sin nu se poate abține să nu se gândească la cele două despărțiri care s-au terminat prost în trecut. Amândouă fostele sale iubite l-au privit cu expresii speriate, incomode și au spus că dorința lui sexuală este prea puternică și inacceptabilă care dădea impresia că era un psihopat până la punctul în care lui Sin însuși îi era frică să nu fie și el un psihopat
„Cum aș putea să cred că de data aceasta va merge fără probleme?”
„Chiar dacă nong Plerng spune că nu este supărat dar acele lacrimile pe care le-a plâns au fost din cauza lui. El este persoana care l-a făcut pe micuț să verse multe lacrimi.”
Doar gândindu-se la asta Sin, simte că nimeni nu-l poate accepta.
Sin nu voia ca micuțul să-l privească cu ochi speriați, așa că el se retrage înainte de a cădea mai adânc și era cea mai bună opțiune, pentru că dacă nong Plerng s-ar despărți de el din același motiv ca și fostele lui iubite, el însuși ar avea probleme.
Acele gânduri l-au făcut pe Sin să își scoată telefonul mobil și să se uite la ecran și să găsesc un mesaj lăsat dimineața.
Nu e doar azi dimineață. Dar Plerng îi trimisese mesaje de multe zile, pe care nu îndrăznea să le citească.
- Hai fă cum ai spus... nu le citi. Cu siguranță nu poți fi aproape de nong Plerng.
- Oh, îmi pare rău. Indiferent cât de mult aș vrea să răspund, probabil că nu voi putea să răspund.
- Dacă vrei să-ți ceri scuze, spune-o față în față. Altfel, de unde ar trebuie să știu? Spuse Plerng
Deodată, Sin însuși a tresărit când în spatele lui se auzi o voce familiară, aproape că s-a întors șocat, dar silueta înaltă nici măcar nu se ridicase de pe scaun înainte ca silueta mică și parfumată să-i apese ambii umerii.
Bazându-se pe agilitate, Plerng a venit și s-a așezat călare în poala lui stând unul în față celuilalt. Sin și-a făcut ochii mari de șoc
„Această poziție este... extrem de periculoasă.” Era gândul omului mare care și-a înghițit propria salivă. Nu numai că nu există nicio modalitate de a scăpa, dar... este prea aproape.
Când Nong Plerng a venit și s-a așezat în poală și și-a despărțit picioarelor larg asta face ca corpurile lor să se apropie unul de altul prea mult. Ochii lui serioși puteau vedea clar fața drăguță, inclusiv ochii mari și rotunzi care se îngustau de furie, obraji lui limpezi erau înroșiți și transpirația i-a picurat pe fața (probabil a alergat) buzele se mișcau în timp ce respirația și gâgâiturile erau grele, toate acestea l-au făcut pe Sin să nu poată sta nemișcat.
Sin... a vrut să întindă mâna și să-i șteargă transpirația.
Sentimentul că nong Plerng era atât de drăguț și enervant i-a trecut din nou în cap.
- P’Sin a fost capturat.
Brusc...
De îndată ce fața lui drăguță a zâmbet fericit, Sin a simțit că... întreaga lume era strălucitoare.
El este persoana care a fugit. Dar de data aceasta, nong Plerng a venit în fugă la el.
Dar...
- Micuțule, te rog ridică-te. Ți-am spus să nu te apropii de mine.
- Nu. Omulețul și-a încrețit nasul apoi își pune capul pe umăr cu fața înclinată spre gâtul lui Sin și apoi își ridica ochii pentru al privi.
- Nu te voi lăsa să pleci, om cu imaginație bogată.
„Așa de drăguț!”
Sin a încercat să-și împiedice mâna să se miște pentru a îmbrățișa cealaltă persoană, întorcând capul în cealaltă direcție și cu mâna împingând rama ochelarilor mai aproape de nas pentru a se liniști. Chiar dacă transpira abundent Sin privi la stânga și la dreapta, căutând o scuză pentru a scăpa. Dar el stătea acolo, complet abătut el credea că va muri dacă va rămâne acolo. În plus, este colțul lui obișnuit despre care doar câțiva prieteni știau. Așa că a devenit un colț orb pe care cei din afară nu îl pot vedea.
- Ridică-te. Nu va fi bine dacă ne vad alții. Sin încerca să vorbească pe un ton serios.
- P’Sin! strigă omulețul cu dulceață în timp ce și-a frecat fruntea de umăr.
-Chiar ai de gând să mă părăsești?
Brusc
- Nu!
Sin nu avea acest gând în cap. El doar... s-a separat înainte de a cădea mai adânc.
- Dar de ce ai blocat numărul meu? Nu mi-ai răspuns pe Line, ai fugit de mine în felul acesta, într-adevăr o să mă părăsești? De fapt tu ești primul meu iubit, cum poți face asta?
Sin aproape că la tras pe Plerng într-o îmbrățișare reconfortantă când a văzut lacrimile care apar în colțurile ochilor lui Plerng în timp ce se aude un sunet tremurător. El este acel nenorocit care a rănit acesta persoană drăguță și de asemenea este... primul iubit.
- Eu? întrebă Sin, complet uluit. Din cauza acestei persoane drăguțe care nu a avut niciodată un iubit, este posibil oare?
- Uf. Dacă nu mă crezi, du-te și întrebă-o pe Andrea.
Inima lui Sin a tremurat până nu s-a putut stăpânit.
- Nu poți, Sin, nu poți!
- Dar l-am rănit pe nong Plerng. Nu am chip să te mai întâlnesc.
- Atunci ce se întâmplă dacă eu spun că nu mi-ai făcut nici un rău?
Sin se opri, uitându-se în ochii săi mari care erau lini de lacrimi. Și apoi s-a scufundat foarte jos.
- Îmi pare rău.
- Dacă eu spun că nu mă deranjează ce mi-ai făcut phi Sin?
- Dar te-am abuzat nong Plerng, a spus Sin îndurerat, apoi a continuat cu o voce mai puternică.
- Te-am forțat să-mi sugi lucrurile, te-am făcut să plângi și te-am întristat. Cum pot să cred că nong Plerng va accepta ceea ce sunt? Ai văzut că uneori sunt... violent, a spus Sin cu o voce dureroasă.
Sin credea că e timpul să se ridice și să se grăbească sa plece dar nu putea din cauza micuțului din poală.
Brusc...
Parcă Plernga știa ce avea de gând să facă Sin așa că și-a strâns brațele în jurul gâtului său strâns.
- Phi Sin uită-te la mine.
Omul cel mare s-a întors în cealaltă direcție dar Plerng l-a prins de obraz și l-a tras înapoi să-i întâlnească ochii.
- Phi Sin, ascultă cu atenție.
Cele două perechi de ochi s-au întâlnit apoi Plerng a vorbit cu o voce tare.
- Mie îi place de phi Sin.
„...”
De data aceasta, Sin a rămas uluit a fost atât de șocată încât nu a putut vorbi. Nu putea decât să se uite la fața lui drăguță care îi zâmbea atât de dulce. Plerng a râs încet la expresia lui șocată, dar a spus-o din nou.
- Îmi placi foarte mult.
„Chiar dacă i-am făcut acele lucruri încă îi place de mine?”
Gândurile persoanei care stătea liniștită și nu avea puterea să se ridice, l-au lăsat pe omuleț să-şi apese corpul mai aproape de pieptul lui pentru a-și sprijini capul pe umărul său ca înainte și îngropându-și buzele în curba gâtului său a vorbit din nou cu o voce blândă care m-a făcut să nu îmi vină să cred ce aud.
- P’Sin se poate simți în largul lui. Eu nu mă tem de phi Sin. Tu ești cel care se gândește prea mult. Mie îi place când tu controlezi jocul în pat așa. Cred că phi Sin a interpretat greșit lacrimile mele, eu nu eram trist pentru ce mi-ai făcut în pat, pentru că mi-a plăcut foarte ce mi-ai făcut. Eu eram supărat că tu nu ai făcut-o până la capăt... asculți ce spun, phi Sin?
Sin a clipit de multe ori și a dat din cap acceptând.
- De data aceasta, ai ascultat cu atenție.
-...Da...
Plerng a zâmbit dulce apoi s-a aplecat și i-a șoptit la ureche lui Sin.
- Mie îmi place când P’Sin o face din greu... îmi place foarte mult.
Omul care a auzit asta a făcut imediat ochii mari și s-a întors....
Încă o dată, Sin făcu ochii mari pentru că buzele drăguțe îi ating buzele atât de aproape încât aproape a uitat cele 3 reguli ale sale.
O lună ținându-se de mână.
Șase luni împreună, dar Sin a fost sărutat din a doua săptămână până când nu a putut decât să-l lase pe micuț să îl sărute așa. Limba lui moale i-a lins buzele până când Sin a tremurat.
Plerng s-a îndepărtat și și-a lins buzele, ceea ce a făcut-o să pară sexy.
- Indiferent ce a făcut phi Sin, eu pot accepta totul... bine?
Sin nu-i venea să creadă că aude aceste cuvinte până când a întrebat cu voce joasă.
- Nong Plerng, nu ți-e frică de mine?
- Phi ți-am spus deja că îmi placi.
Brusc...
Sin și-a ridicat imediat mâna și a înfășurat-o în jurul spatelui lui Plerng pentru al îmbrățișa strâns până când aproape că nu mai este spațiu între ei îngropându-și fața în părul moale. Apoi buzele lui se ridicară într-un zâmbet larg, dezvăluind un bărbat frumos cu o față serioasă. Ochii îi erau atât de fericiți și ușurați încât tinde să fie dulce.
- Multumesc.
- Dacă vrei să-mi mulțumești, atunci nu mai fugi de mine.
- Nu mai fug, îmi pare rău.
- Știi câte zile am așteptat în fața camerei tale?
- Îmi pare rău.
- Și știi de câte ori te-am sunat? Știai că numărul meu a fost blocat?
- Îmi pare rău.
- Și pe Line s-a întâmplat același lucru. Va trebui să-mi răspunzi mai târziu pe Line. Dacă nu răspunzi, voi fi supărat.
- Îmi pare foarte rău.
Indiferent ce a spus Plerng, Sin este gata să-și ceară scuze pentru tot până când...
- Și dacă vrei să mă arunci în pat, doar fă-o nu mă deranjează.
- Ce... ! Sin, care se simțea vinovat, și-a ridicat imediat capul, trăgându-se puțin pentru a privi o față care arăta clar seriozitate. Nu era niciun semn de tachinare, confirmându-i încă o dată că ce i-a făcut nu era motivul real pentru care Plernga a plâns și că pentru care el a crezut că ar fi mai bine să se despartă... acum mă simt ușurat.
- Plerng a spus deja că mă poate accepta?
Șocul s-a transformat în ușurare. Iar de la ușurare s-a schimbat în afecțiune și din afecțiune s-a schimbată în dulceață. O pereche de ochi serioși priveau chipul drăguț care îi vorbea atât de sigur.
Ce putea face el decât să întindă mâna și să-i mângâie ușor obrazul?
- Phi Sin.
Din nou, nong Plerng l-a strigat cu o voce atât de drăguță încât inima i-a tresărit și el l-a ținut de mână și i-a mângâiat ușor obrazul.
- Deci suntem încă iubiți, nu?
- Dacă nong Plerng mai vrea să fie, a răspuns bărbatul înalt cu îngrijorare, pentru că ceea ce a făcut l-ar putea face să se răzgândească. Dar când nong Plerng mi-a zâmbit am fost mulțumit și mi-am dat seama că nu trebuie să-mi fie frică.
- Deci phi Sin nu mă va mai părăsi, nu? a întrebat Plerng mai departe.
- Nu m-am gândit niciodată să te abandonez.
Văzându-l pe omuleț zâmbind larg, mulțumit de răspuns. Sin se întreba de ce a spus că nu se va mai întâlni cu el. Chiar dacă acest zâmbet îl face să se simtă confortabil chiar dacă nong Plerng îl poate acceptat cum era, el nu a putut auzi bine când micuțul a bolborosit ceva cu o voce joasă.
- Vezi că nu am fost abandonat?
- Ce ai spus?
- Nimic, phi. Să spunem doar că phi Sin, nu va mai face ce a făcut data trecută. Când a implorat astfel: Există ceva cu care Sin poate lupta? El doar dădu din cap în semn de acord pentru că, dacă Plerng nu se teme de el, el însuși nu avea niciun motiv să se dea înapoi pentru siguranța celeilalte părți.
- Te-am prins.
- Ce zici?
- Eu am spus că l-a capturat pe phi Sin. Apoi persoana din poala lui Sin s-a aruncat îmbrățișându-l strâns, făcându-i inima marelui om să se umfle.
Sin l-a îmbrățișat cu tandrețe și îi întărește convingerea că această preferință se va schimba în dragoste până la urmă.
Dar Sin nu vede că persoana drăguță care la sărutat și se ascundea în umărul lui ce fel de față avea... Plerng zâmbi răutăcios și satisfăcut.
Plerng aruncă o privire către persoana din îmbrățișarea lui și râse gutural.
„He he, nu te aștepta să scapi de mine. Dacă nu am folosit încă chestia pe care stau deasupra.”
Plerng a confirmat din nou că... îl place pe P’Sin.
„Da, îmi place bușteanul lui Sin.”
Omulețul care nu a urmărit niciodată pe nimeni încă a insistat pentru că lui îi era doar frică că își va pierde fața fiind părăsit.
„Urmează-ți inima și trupul.”
Nu... este doar o chestiune de inimă.
„Crede-mă, chiar nu sunt în suferință pentru că am fost abandonat.”
Capitolul 11: M-A IMPRESIONAT CU ADEVARAT...
- Phi Sin, am fost deja de acord.
- Da.
- Și noi suntem iubiți.
- Uh, da.
- Și phi Sin mă înțelege.
- Asta așa e.
- Hm, atunci hai să facem sex.
- Ei bine... hei!!!
După ce a fost de acord cu phi Sin, Plerng chiar se ridicase de la pieptul bărbatul mare dar a întâmpinat aceeași problemă... Phi Sin refuză să facă ceva.
La început, Plerng s-a consolat că e în regulă pentru că acum erau iubiți și va dura ceva timp până va putea avea relația pe care și-a dorit-o. Mai mult, i-a fost teamă că omul mare va crede că a înnebuni din nou. El a fost de acord să se comporte calm și îngrijit timp de o săptămână întreagă. Dar... va fi prea puțin sau nu?
Din ziua când a călărit pe poală lui phi Sin nu a făcut nimic, nici măcar nu s-a ținut de mână.
„Doamne, e o nebunie, asta e persoana cu care mă întâlnesc și este atât de încet?” Erau gândurile omului care obișnuia doar să-i placă de cineva, să facă contact vizual și să-l ducă în cameră. Dar acum că a aflat despre personalitatea lui P’Sin, el s-a gândit mult și a continuat să trăiască stând pe tușă în ceea ce își dorea. El se întreba dacă este ceva în neregulă cu el până când persoana care poartă un șorț și face curry în fața aragazului, s-a întors și s-a uitat la mine șocat când mi-am schimbat cuvintele.
- Um, iubiții nu trebuie să facă sex. Așa că haideți să facem dragoste împreună.
Aceasta este considerată cea mai completă invitație.
Plerng a spus asta și i-a zâmbit. Sin a tăcut și l-a privit șovăitor, dar apoi s-a întors și a continuat să scoată spuma din curry cu ridichi și să râdă puțin.
- Nong Plerng, nu-ți bate joc de mine.
- Uf! Micuțul drăguț a oftat tare, pentru că acum mâinile îi tremurau ca o persoană care vrea medicamente. El este sigur că încă de la vârsta de șaisprezece ani nu s-a abătut niciodată de la felul lui de a fi și acum a trecut aproape o lună de când nu se întâmplase nimic. Chiar și atunci când avea un examen ziua următoare dacă a întâlnit pe cineva care îi place el a reușit oricum să supraviețuiască în orice situație, dar asta....
„Dacă nu îți place.”
- Eu chiar nu glumesc. Plerng stătea cu bărbia pe spatele lui Sin privind la spatele lat care pregătea cina pentru amândoi.
Deși nu au fost progrese în ultima săptămână. Dar Plerng a învățat multe lucruri despre personalitatea lui P’Sin și poate spune că îl place foarte mult dar nu poate să o spună.
În primul rând, phi Sin este o persoană curată. Eu urăsc murdăria.
În al doilea rând, P’Sin este o persoană care îl place. Chiar dacă studiem în momente diferite, totuși s-a străduit să mă ia și să mă ducă la facultate.
În plus, dacă sun și cer ceva, el va veni în fugă la mine aproape imediat.
Dar cel mai important lucru.... phi Sin face mâncare cu adevărat delicioasă!
Pentru că eu sunt genul de persoană care mă bazeaz pe alimentele de la magazinele de proximitate sau mâncare stradală chiar dacă intru în al treilea an. Uneori, dacă am noroc, voi pune pe cineva să-mi facă ceva de mâncare. Dar să am un bărbat care să gătească delicios și care în frigider să aibă întotdeauna ceva de mâncat este bine. Spre deosebire de frigiderul meu în care am doar băuturi și asta mă făcut să nu ezite să vin să mă ascuns în camera lui phi Sin și să refuz să meargă undeva.
E adevărat că nu ne înțelegem. Dar am petrecut mult timp împreună.
- Nu vorbi nicăieri așa dacă alți oameni ar ascultă, vei arăta rău. P’Sin l-a certat puțin dar nu vorbea serios mai mult de atât el era îngrijorat pentru Plerng. Plerng a făcut o gură care este extrem de sărutabila.
- Eu nu am vorbit cu nimeni altcineva, eu ți-am spus doar ție.
Phi Sin a zâmbit imediat larg. Nu-mi păsa de acest lucru dar era atât de enervant încât eu care flirtasem înainte cu el și am insistat să-și scoată pantalonii dar el încă refuză.
Eu am respirat din nou coborându-mi ochii să mă uit la fundul strâmt de sub pantalonii lui Sin și nu m-am putut abține să nu-mi ling buzele. S-ar putea ca mie să nu-mi placă aspectul lui P’Sin dar eu am confirmat din nou că silueta lui P’Sin este foarte fierbinte.
Îmi plac oamenii musculoși dar nu ca un model dintr-o revistă de culturism. El nu arată că cei care fac poze ca o maimuță care ține un pepene galben fără al scăpa dar eu sunt mulțumit și P’ Sin poate fi considerat acel tip de persoană. Încă o dată am sta împreună și asta îmi permit să-i vadă viața de zi cu zi.
Phi Sin se trezește devreme. Phi Sin nu pierde niciodată cursurile și își folosește timpul liber pentru a citi cărți suplimentare. Lui phi Sin îi place foarte mult să joace tenis. Prima dată când l-am văzut a fost acum trei zile când Phi Sin a spus că va întârzia să mă ia pentru că o să joace tenis cu prietenii lui. Așa că eu însumi am vrut să verific și m-am comportat ca un iubit bun și am spus că voi veni singur să-l caut.
„Și la naiba, tipul ăla cu nume vechi este foarte tare!”
Chiar dacă poartă aceiași ochelari. Chiar dacă părea serios ca întotdeauna, phi Sin era plin de sudoare în timp ce își balansa racheta părea extrem de bărbătească. Nu e de mirare de ce are atât de multă forță în brațe. Uitându-mă la momentul în care a lovit mingea de pâslă el mi-a atras atât de mult atenția încât eu am uitat să mă uit la trupul prietenului lui Sin care arăta delicios sau nu (doar mă uit la el, nu?) Și cu cât îl vedea mai mult că se îndrepta spre mine acoperit de sudoare... la naiba! Chiar vreau să-i ling transpirația!
Gândurile lui Plerng care privea în sus și care se concentrează asupra umerilor lui P’Sin îl fac să creadă că Sin este o persoană cu umerii largi. Iar Plerng recunoaște că, în afară de fundul și picioarele lui, el este interesat să privească peste umerii bărbaților.
- Micuțule îți este foame?
- Uh
- Mi-e foame.
Plerng nu s-a obosit să-și ascundă dorința din ochii și și-a lins din nou propriile buze, în așa fel încât P’Sin s-a oprit puțin. Apoi se întoarse repede și scoase curry-ul, apoi mi-l întinse.
- Nong Plerng, te rog gusta. Dacă îți place această aromă, atunci voi stinge aragazul, nu?
Omulețul s-a uitat la mâna mare care alterna cu chipul serios al celui care a schimbat subiectul. În mod clar, până când el a fost cel care s-a aplecat spre mine, mi-am băgat părul după ureche, fără să mă gândesc să întind mâna să iau lingura pentru a gusta dar buzele mele s-au întinse spre lingură, ochii mei care erau în jos au privit în sus și încet am început să gust supa.
Eu am mâncat încet, ca un pisoi care linge lapte.
- Uf!
Încă o dată, phi Sin a inspirat adânc și a înghiți în sec până când mărul lui Adam s-a mișcat violent.
Plerng știe că phi Sin îi înțelege acum limbajul trupului, dar tot refuză să cedeze. Așa că o limbă mică a lins pe lungimea lingura până la vârful degetului celeilalte persoane...
Brusc...
Lingura a căzut pe blatul din bucătărie. Dar Plerng îl ținea de mână. Sin a vrut să fugă de parcă ar fi fost ceva fierbinte dar apoi limba moale a lins de-a lungul șanțului degetului, el simțeai mirosul de supă, mirosul de mâncare și gustul dulce și sărat al persoanei care stătea de ceva vreme în fața aragazului dar încă nu s-a oprit
Sărut... sărut...
Omulețul a lins de parcă nu ar fi fost doar un deget. A supt și a lins până când degetul lui phi Sin a fost ud. El simțiți reacția corpului celeilalte persoane, care este rigid, încordat, ținându-și respirația și ambii umerii erau încordați iar ochii... străluceau aprig.
„La naiba.”
Plerng suge degetul celeilalte persoane pentru ultima dată și apoi se trase.
- Este delicios.
Fața lui era roșie de emoții care clocoteau, vocea îi tremură și și-a aruncat intenționat privirea în jos pentru a-și privi picioarele.
- Vreau să mănânc... și phi Sin.
Phi Sin respiră tare, dar...
- E prea devreme, micuțule.
- Ce?
Omulețul care se bucură de căpătâiul bombat al pantalonilor privește din nou în sus apoi a întâlnit o pereche de ochi serioși pe care cu greu i-am suportat. Phi Sin este o persoană bună și el strânse din dinți și vorbi cu voce joasă. În timp ce își trage mâna din strânsoarea mea.
- Ce se întâmplă atât de repede, phi Sin?
- Ce facem aici?
- Eu tocmai ți-a lins degetul. Plerng îşi strânse buzele şi îşi îngustă ochii.
- Vreau să spun că nong Pleng m-a invitat...
- Sa facem sex?
Ochii lui phi Sin s-au luminat la aceste cuvinte. Dar încă dădu din cap cu o expresie calmă. Apoi continua cu o expresie calmă.
- Da, dar cred că e prea devreme.
- Nu e atât de repede, P’Sin, îl crezi pe Plerng? Plerng se certa pentru că deja el îl dorea. Acel P’Sin a acceptat în cele din urmă să vorbească despre momentul în care vom face sex și asta l-a făcut pe bărbatul în vârstă să-și miște corpul de parcă ar ezita dacă să vorbească sau nu, dar în cele din urmă a oftat și spuse pe un ton serios.
- A fost prea rapid data trecută.
„Ah, nu pot să mă cert cu asta. Prima dată, am fost cu adevărat prins pe nepregătite.”
- Așa că vreau să îndur... mai bine decât data trecută.
- Atunci phi Sin, fă-o acum, a spus Plerng entuziasmat, spre deosebire de phi Sin care a clătinat încet din cap.
- Vreau ca data viitoare să fie mult mai bine. Da, nong Plerng, vreau să fiu demn că noi suntem iubiți. Cred că acum nu este momentul încă, fie că este din cauza atmosferei sau orice altceva vreau doar ca data viitoare nong Pleng... să fie impresionat, a spus P’Sin timid. Dar omulețul care a ascultat asta încă blestema.
„Ultima dată a fost foarte bine. Nu vreau să-ți spun asta.”
- Și când? Asta e tot ce a putut întrebă Plerng. La care P’Sin a răspuns într-un mod foarte vag.
- Cred că atunci când va veni acel moment, vom ști singuri. A spus Sin apoi ia zâmbit lui Plerng care stătea nemișcat.
„Nu contează când îți dai seama. Dar deja am mâncărimi de mor!!!” Se gândi Plerng care vărsa lacrimi tăcute.
...........
- Poți te rog să nu mai faci fața asta?
- Ce fel de față?
- De parcă l-ai vrea peste tot.
- De ce vorbești despre asta, Sy? Spune-i lui Plerng că face o față ca și cum vrea chestia aia în fund.
Astăzi, trei prieteni apropiați au avut o întâlnire pentru a vedea un film care tocmai fusese lansat în cinematografe dar ajungând mai repede ei s-au dus să ia ceva de mâncare de la un restaurant din apropiere. Dar Plerng s-au tot uitat pe fereastră și de fiecare dată când un Făt-Frumos trece pe lângă el își apleca capul, privi apoi oftă, cu ochii lăcrimați...
Fața lui părea foarte dornică de a fi penetrat.
- Ei bine, chiar vreau să fiu lovit. Plerng însuși s-a întors și a oftat, apoi...
Brusc
- Hei, tipul ăla e mare!
Înainte să poată vorbi, aproape că și-a ridicat mâna spre pahar, uitându-se la bărbatul cu fața întunecată care trecea pe lângă cu iubita lui. Dar ochii lui Plerng nu se uitau la el ci doar la ce are în pantaloni apoi oftă cu regret. Asta l-a făcut pe Sy să scuture din cap și să arunce apă dintr-un pai în fața lui.
- Hei, m-ai stropit, Sy.
- Te-am udat pentru a reveni la realitate.
- Deci asta înseamnă că încă nu l-ai luat pe phi Sin?
Brusc
Plerng intenționează să riposteze dar s-a oprit când Andrea, care agitase gheața cu un pai, a întrebat cu un zâmbet înțelegător și atât de larg încât gura îi ajunge la urechi.
- Apropo, ai spus că îl va lua pe phi Sin și îl vei părăsi în trei zile. Câte zile au trecut acum, Sy? Andrea s-a întors și a întrebat un alt prieten care și-a ridicat mâna pentru a număra pe degete și care părea șocat apoi a spus pe un ton de neîncredere.
- A trecut mai bine de o săptămână. Încă îl văd pe Plerng venind într-o mașină neagră la universitate. Spuse Sy.
„Așa e, este mașina neagră a lui Sin. Mașina mea este albă!”
- Acest caz este dificil, a spus calm Plerng, încrucișându-și brațele peste piept și strângându-și buzele în timp ce era înconjurat de prietenii săi. Dar ceilalți doi nu aveau milă de el și s-au întors și au râs cu poftă, atât de mulțumiți încât Plerng a continuat în grabă.
- Dar când după ce îl iau îl părăsesc oricum.
- Un om bun ca phi Sin ar trebui să poată găsi pe cineva mai bun decât tine, nu?
- Dar el m-a luat și dacă cineva trebuie să fie abandonat eu trebuie să fiu cel care îl părăsește. Spuse Plerng.
- Serios? întrebă Andrea peste umăr.
- Străinule, ia-ți sânii gibonului și du-te departe de mine.
- Ha, ha, azi sunt de acord să fiu străin. Nu mă deranjează. Am ajuns la concluzia că încă ești iubitul lui phi Sin, dar încă nu l-ai luat și încă nu te-ai despărțit. Este corect?
- Da? a spus cu bună dispoziție fetița metisă. La început lui Andrea ia fost teamă că se va termina și că Plerng l-ar abandonat cu adevărat pe P’ Sin din prima zi în care s-au întâlnit dar până astăzi a trecut aproape o lună.
- Huh, tipul asta s-a agățat de un bărbat timp de o lună. Visul mi s-a împlinit. Spuse Andrea
- Mă despart cât de curând voi putea. Spuse Plerng
- Chiar te întreb, Plerng. Nu trebuie să sărbătorești încă, Deea. Lasă-mă să îl întreb mai întâi. Sy a intervenit între cele două persoane care se certau, oprindu-și prietena care era entuziasmată să îl tachineze pe Plerng. Apoi Sy s-a uitat în ochii rinocerului însuși care a ridicat din sprâncene de parcă ar fi vrut să întrebe ceva.
- De ce ești atât de atras de P’Sin? Ei bine, știu că Deea îl susține pe P’Sin. Nu te încurajez să te despărți. Mă întreb doar de ce nu poți găsi pe altcineva ca înainte. De exemplu cu Drew, nu ai putut dar nu te-ai simți deloc stresat. Ieși și vânează normal ca înainte pentru a scăpa de mâncărime, de ce aștepți ca phi Sin să te ia. Aşa că mă întreb, care este adevăratul motiv. Tu spui că vrei să-l învingă pe P’ Sin, dar cred că și tu îl placi.
De data aceasta, întreaga masă a fost tăcută în timp ce privea fața lui Plerng cu gura deschisă și ochii mari.
„Adică, în timp ce nu îl am pe P’Sin, pot să mă duc să găsesc pe altcineva.”
- Oh, Sy, ești plin de sens. În plus, îmi înjunghie inima atât de mult pe cât îmi imaginez. O femeie frumoasă și-a aplaudat atât de tare prietenul și a vorbit amuzant făcând ca persoana care fusese înjunghiată să se întoarcă și să se uite la ei apoi s-a întors și a fugit în altă parte.
- Nu-mi place de el. Dar phi Sin este mai înverșunat și bine dotat decât alți oameni. Atâta tot.
- Despre ce fel de animal sălbatic vorbești? Sy a întrebat cu o expresie calmă despre gusturile sale.
- Ei bine, este foarte bun, iar alți oameni nu se pot compara cu el.
- Asta este. Fii atent poate vei deveni dependent odată ce îl vei avea. Prietenul lui apropiat încă nu s-a putut opri din al avertiza până când Plerng s-a năpustit insistând ferm că nu a fost deloc impresionat de un bărbat extrem de atent care are mereu grijă de el și care dacă vrea ceva, doar îi spune și el se va duce să o găsească pentru mine. Bărbații ca el sunt buni doar în pat.
„Este adevărat, oare?”
- Să vorbim despre asta peste zece ani.
Totuși, oamenii care au încredere în ei înșiși că s-au născut pentru binele comun (au plecat) încă insistă.
- Vom aștepta și vom vedea, dar acum să ne grăbim. Filmul este pe cale să înceapă. Sy a fost cel care s-a uitat în jos la ceas și i-a îndemnat pe cei doi să se grăbească și să mănânce.
Curând, cei trei au mers în fața cinematografului și Plerng s-a uitat la un grup mare de bărbați arătoși care așteptau să intre și să vadă același film. Ochii lui rătăceau ca cineva care-i plăcea să se uite la acele persoane, buzele lui au început să se curbeze într-un zâmbet. Ochii lui au început să sclipească până când ceilalți doi prieteni au clătinat din cap.
Brusc...
Tring ... Tring ...
- Da, phi Sin.
Plernga a luat telefonul de îndată ce a vibrat puternic în buzunar și și-a îndepărtat privirea pofticioasă de la grupul de bărbați apoi fața lui s-a schimbat într-un zâmbet dulce.
- Am venit cu mașina lui Deea. Nu mi-am adus propria mașină... Va veni phi Sin să mă ia? Este adevărat? Aproximativ trei ore. Dacă ai ajuns, phi Sin, suna-mă. Starea de spirit a omulețului s-a îmbunătățit instantaneu, făcându-i pe cei care ascultau în secret să se uite unul la altul.
Andrea la tachinat apoi cu un zâmbet dulce și s-a rezemat de umărul lui Sy.
- Sy, se pare că suntem pe cale să fim abandonați.
- Asta e. Unde este omul care spune că se va despărți? Spuse Sy.
- Rău... Nimic, phi Sin, doar doi nebuni care trec. Ei bine... Da, la revedere. Ne vedem în curând.
Plerng închise telefonul, zâmbind larg și uitându-se la telefon până se aude sunetul tusei. Apoi Plerng s-a întors să se uite la sursa sunetului și și-a ajustat rapid fața ținând capul sus și spunând.
- Trebuie să flirtez ca să se lipească.
- Da, oh, zâmbet dulce. Lasă-l să vină să te ia. Lasă-ți și prietenii...
- Și vrei să fii numit și tu un noob? Plerng îi dezvăluie dinții apoi își pune telefonul în buzunarul pantalonilor în timp ce Sy, a spus amuzat.
- Asta este ceea ce vreau să știu cu adevărat. Și dacă îl prinzi rapid pe phi Sin, ce vei face? Chiar vreau să știu. Spuse Sy.
„Chiar și oamenii rușinoși spun astfel de lucruri. Așteaptă și vezi. Nu suport dacă ăștia doi se reunesc din nou.” Eu voi ceda gândi Plerng .
- Este adevărat că te-ai despărți așa cum ai spus? Pot să prezic că îl vei revendica în curând, că îl placi și că vrei mai mult. Încă nu te-ai plictisit, așa că voi aștepta să văd. Dar este atât de interesant încât nici nu știu cum voi fi de entuziasmată. Asta e. Te-ai legat de phi Sin și te-ai băgat în țeapă.
- La naiba Dee, ești femeie. Sy nu poate decât să își avertizeze prietena care vorbește indecent.
- Unde îl vreau? Corpul său are această dimensiune. Plerng îşi strânse buzele. Chiar dacă era beat, a reușit totuși să arate așa până când el s-a întrebat dacă l-ar legat cu o frânghie, cum ar fi? Și asta l-a făcut să râdă în hohote.
- Ai cătușe?
- Ha,ha, asta e. Te rog, ia-le pe cel cu puf moale și ia și un bici. Vrei sa-le folosești? Grăbește-te, să scapi de mâncărime. Andrea râse amuzată dar ea nu a observat că micul ei prieten era din ce în ce mai tăcut cu ochii care îi străluceau neîncrezători.
„Cătușe! O idee grozavă ar trebui să mă uit în secret pe un site de jucării sexuale imediat.”
- Phi Sin, salut.
- Bună, phi Sin.
După ce a părăsit cinematograful, Plerng a sunat persoana care a spus că va veni să îl ia și nu după prea multă așteptare, un bărbat mare, purtând ochelari cu rame groase, cu un zâmbet politicos, a venit și ia salutat pe cei doi juniori care l-au salutat împreună. Acei ochii solemni s-au transformat în dragoste când priveau „rinocerul grupului”
- Te-ai distrat, nong Plerng?
- Da, suntem trei oameni în aici. De îl întrebi doar pe el, phi Sin? Nu este ca și cum nu ne cunoaștem din-nainte. Dar se pare că nu mă vezi. Deea nu s-au putut abține să nu se învârtească în fața lui Sin care s-a scărpinat pe obraz pentru a-și ușura jena și a spus grăbit cu un zâmbet fermecător.
- Nu spune asta. Doar că v-am întrebat pe toți trei dacă a fost distractiv.
- Tocmai acum ai spus clar numele lui Plerng. Spuse Deea care a dat din cap și a râs cu prietenul ei tachinator și se întoarse să se uite la micul ei prieten care părea că obrajii i se înroșesc. Dar nu era sigur dacă este din cauza luminii sau nu.
- Deci sunt iubitul lui Sin. Dacă nu mă întreabă pe mine pe cine vrei să întrebe?
- O, sunteți iubiți, a spus Andrea misterios. Ceea ce la făcut pe Plerng să înceapă să se încingă. Dacă ar nega, phi Sin ar ști că îl păcălește și îl va părăsi, așa că va pierde.
Plerng îi apucă antebrațul cu ambele mâini și trage ușor pentru că îi era teamă că phi Sin va înțelege greșit.
- O, phi Sin, hai să mergem. E deja foarte târziu.
- Da, 20:30 e târziu Plerng dar de fiecare dată când era trecut de 2 dimineața și încă nu ajungeai acasă.
- Hai phi. Am plecat, ne vedem la universitate.
Plerng nu a așteptat să fie expus mai mult decât atât și ambele lui mâini au exercitat mai multă forță decât înainte pentru al târî de acolo pe Sin.
Sin însuși nu a întrebat prea mult, el doar le-a zâmbit celor doi juniori.
- Îți mulțumesc că m-ai ajutat să am grijă de nong Plerng. Spuse Sin cu un zâmbet care i-a făcut pe Andrea și pe Sy uimiți și suspicioși în același timp.
- De ce un om atât de bun poate cădea în capcana lui Plerng? Dar poate așa e bine că Plerng va absorbi ceva bunătate.
Când Plerng s-a întors, fața i se simțea fierbinte. El nu s-a gândit niciodată că cineva va spune această propoziție pentru că nici părinții săi sau iubitul său unchi Afros nu au spus cuiva așa ceva. Sin a vorbit de parcă ar fi cineva care trebuie să aibă grijă de mine, dar inima mea nu este obișnuită cu asta. Când mă gândesc la această propoziție îmi dă senzația de piele de găină și mi-a părut rău pentru mine pentru că arătat că și cum Sin are drept de proprietate asupra mea, dar nu și lui P’Sin. Phi Sin a spus-o pentru că era îngrijorat.
- Phi Sin, de ce le mulțumești? Eu sunt cel care are grija de ei.
După ce a ieșit din raza de auz a celor doi prieteni, Plerng însuși nu a putut să nu întrebe.
Sin ridică puțin din sprâncene apoi mă privi de parcă ar ezita să vorbească dar până la urmă a vorbit.
- Pentru că au avut grijă de nong Plerng când a ieșit și s-a întors la 2:00 dimineața.
Omulețul se opri pentru că nu credea că phi Sin va sesiza vorbele la timp, dar mai presus de toate...
- Deci, phi Sin, te deranjează că mie îi place să ies? Plerng a vorbit serios cu omul mare.
- Nu mă deranjează dar sunt îngrijorat. Prin urmare, dacă ieși și te întorci târziu sună-mă și voi veni să te iau. P’Sin a vorbit cu un zâmbet cald, făcându-l pe omulețul care nimeni niciodată nu avusese grijă de el înainte să tremure în secret, cu obrajii înroșindu-se, dar își lăsau ochii în jos cu sfială.
- Sau dacă aș vrea să ies ai vrea să mergem împreună.
„Deci nu o să mă îndrăgostesc de un bărbat, dar...” Plernga se gândi apoi a ridicat capul pentru a privi chipul elocvent și atunci a apărut acest sentiment.
„Ce naiba? Dacă nu pot să o iau pe această persoană înainte să nu vorbim despre asta acum.”
- Deci, ce caută phi Sin aici? Nu-mi spune că ești aici doar pentru a mă lua. Spuse Plerng pentru că la început el a venit să se uite la un film cu prietenii lui.
P’ Sin se scarpină pe obraz și dă din cap în semn de acceptare.
- Intenționam să vin oricum, dar când am văzut mașina lui nong Pleng parcată la apartament m-am gândit că ar putea fi dificil să te întorci.
„Oh, ai luat titlul de iubit remarcabil.” Plerng zâmbește în secret pentru că el este iubitul în cauză.
- Dar am văzut că mai am ceva timp, așa că m-am oprit să fac și niște comisioane, a spus bărbatul în vârstă, îndreptându-se spre mașină.
Plerng nu a întrebat mai departe care era problema dar el îi va spune povestea filmului pe care tocmai l-a vizionat cu mult entuziasm.
- Hai să îl vizionam împreună, phi Sin. A fost foarte distractiv.
- Sigur, ce zi vrei?
- În orice zi, spuse Plerng cu o dispoziție bună, apoi a întins mâna și a pornit muzica.
- Deci, ți-e foame? Ai mâncat încă ceva?
- Ai mâncat, phi Sin?
- Am mâncat în timp ce te așteptam. Hai să mergem direct acasă.
- Da.
„Ciudat, da, foarte ciudat.” Așa și-a spus persoana care stă lângă șofer pentru că acum stă acolo dar mâna lui nu la mângâiat sau la stimulat pe Sin. Doar au stat împreună, fără să vorbească despre sex și nu s-au invitat unul pe altul să facă ceva. Ei doar au tot vorbit despre filmele care le-au plăcut tot drumul spre casă. Dar de ce... am chef să plutesc în aer?
Plerng s-a simțit atât de bine încât nu a putut descrie acel sentiment care s-a înmulțit când s-au întors în cameră.
- Nong Plerng, ți-o dau.
- Da?
Plerng a trebuit să se oprească când Sin a venit și mi-a dat ceva... o cheie.
- Nu știu dacă nong Plerng vrea sau nu. Dar când am spus că voi face comisioane eu am făcut asta... cheia camerei mele. Ți-o dau ție.
Omulețul se uită la cheie și a rămase fără cuvinte. Dar ceva se juca în pieptul lui de parcă inima îi bătea până aproape că a explodat iar mână care tremura ușor se întinse și luă cheia.
Plernga urăște oameni care îi invadează spațiul personal. Nici măcar phi Phai nu are cheia camerei lui. Prin urmare, faptul că P’Sin îi permite să intre și să iasă oricând în spațiul său privat, Plerng simte că acesta este genul de importanță pe care nu a primit-o niciodată de la nimeni.
- Îmi pare rău că primul cadou pe care ți l-am făcut a fost doar cheia camerei mele.
- Nu, Eu sunt bucuros, mormăi omulețul.
Plerng nu s-a prefăcut că o spune doar pentru a-l face fericit pe Sin dar acum chiar se simțea așa.
- Atunci, micuțule, te rog odihnește-te. Mă voi întoarce mai întâi în camera mea, a spus Sin, apoi s-a întors și s-a îndreptat spre scara de incendiu.
Niciunul dintre ei nu părea să folosească liftul când se vizita unul pe celălalt, deoarece erau doar la un etaj diferență. Dar apoi omul mare s-a oprit din a mers și s-a întors.
- Phi Sin, ai uitat ceva? a întrebat Plerng, neaşteptându-mă la aşa ceva. Sin a fost puțin ezitant. Apoi întinse mâna și-mi mângâie părul de pe frunte. Apoi a făcut ceva care aproape m-a făcut să uitat să respir.
Sărut...
- Am uitat să îți spun noapte bună... Noapte bună.
Plerng icni privind la acel bărbat care nici măcar nu îndrăznea să-l țină de mână, ci în schimb s-a aplecat și i-a dat un sărut blând pe frunte iar asta l-a făcut pe Plerng să tremure, iar acel sentiment care ia umplut inima parcă l-a făcut să se ridice spre cer cu căldura și dragostea din ochii acestui bărbat...
Phi Sin sa întors cu urechile roșii, dar...
Plerng ridică ambele mâini pentru a-și ține strâns fruntea. Inima i-a bătut repede iar el a intrat repede într-o încăpere largă.
„Se simte mai bine decât atunci când fac sex cu altcineva.”
„Un om bun ca Sin ar trebui să poată găsi pe cineva mai bun decât mine, nu?” Deodată, cuvintele prietenului meu au răsunat în capul meu și asta m-a făcut să strâng cheia strâns în mână
- Trebuie să-l iau pe tipul ăsta.
- Acum nu-mi pasă care este motivul. Dar eu trebuie să-l am pe acest om!
Capitolul 12: AVEAM DE GÂND SA-L ÎNLĂNȚUIESC, DAR EL M-A ÎNLĂNȚUIT - +18
- Este aici, este aici!
Astăzi, de îndată ce a primit telefonul care spunea că articolul urmează să fie livrat cel târziu la ora zece dimineața, Plerng a coborât să aștepte pe canapea de jos înainte de a fi chiar ora nouă, aplecându-se în față și așteptând să vadă când va sosi motocicleta de la compania de livrare. Când aceasta a sosit și curierul a intrat înăuntru el a sărit repede de pe canapea și și-a spus numele și prenumele pentru a primi coletul.
Micuțul și-a semnat în grabă numele pentru a primi articolul și a alergat înapoi în cameră și a izbucnit în râs. Ambele mâini au rupt ambalajul pachetului din mâna lui, doar pentru a face o pauză, conținutul a căzut în mijlocul patului până când ochii lui mari au strălucit când a auzi un zgomot puternic...
Crak...
Cătușele metalice s-au ciocnit împreună, creând un zgomot ușor.
Da, Plerng a comandat cătușe, așa cum la îndemnat prietenul său. De asemenea cătușele au în jurul inelelor de la încheieturi un puf moale de un roz drăguț. Mâna i s-a strâns pe partea metalică și a râs cu o voce răutăcioasă.
- Dacă frânghia nu poate face față, deci cătușele sunt bune, nu, prietene? He he.
Încă o dată, râsetele au umplut camera cu un plan rapid în cap.
- În seara asta, eu voi dormi în această cameră, phi Sin.
În acea seară după o săptămână de așteptare artificiile vor izbucni în cameră bărbatului mare. Dar de data aceasta avea niște bunuri la el. Nu doar un corp aproape gol, purtând doar o cămașă de noapte mare și pantaloni scurți. Dar trebuie să fii pregătit pentru a face față oricărei situații.
Astăzi, Plerng a făcut un duș și a curățat fiecare gaură, fiecare colț până a mirosit bine și senzual.
Între timp, bucătarul-șef s-a întors și m-a privit nesigur.
- Hei, nu face fata asta. Eu pur și simplu nu vrea să dorm singur. Te rog! Plerng nu l-a invitat pe Sin să facă sex cu el pentru că el știe că Sin crede că acea zi nu a sosit încă.
„În primul rând, nu trezi puiul.”
Când am spus asta phi Sin însuși părea uşurat. Până când aș vrea să-l întreb, ce este ceva cu adevărat dificil cu mine? Eu sunt cel care va fi umplut, eu sunt cel care va avea durere de talie și pe cel pe care îl va derea fundul. Dar e în regulă. Astăzi nu voi fi supărat și nu voi plânge voi zâmbi dulce și voi fi drăguț până când un zâmbet fermecător se răspândi larg.
- Da, phi Sin. Eu vreau să dorm și să vorbească cu tine.
- Hm, cum vrei tu, micuțele.
Plerng a zâmbit și s-a îndreptat spre persoana care strângea vasele.
- Atunci eu te voi ajuta la curățenie, phi.
Îmi doream foarte mult să mă apropii de acei umeri largi. Este extrem de sfâșietor, dar după cum se spune, e în regulă mai întâi pot avea răbdare.
Phi Sin mi-a trimis un zâmbet iubitor și eu eram calm și liniștit. Eu l-am rugat să spăl vasele. Așa că le-am spălat cu detergent și să le-am clătit cu apă. Apoi le-am pus cu susul în jos corespunzător. Nu-mi place să o facă, dar așa poate mă ajută să-l păstrez.
Când Sy vine să facă ceva de mâncare eu sunt cel care are datoria să le spăl.
„Oh, eu sunt potrivirea perfectă pentru phi Sin.”
Din nou sunt confuz atunci aș vrea să mă răzgândesc din nou.
„Huh. Mărimea lui phi Sin este potrivită pentru mine... „
- Nong Plerng pare să fie într-o dispoziție bună astăzi, l-a întrebat Sin pe Plerng care ridică privirea și zâmbi, cu ochii aproape închiși, mișcând din nas și apoi spuse cu o voce limpede.
- Eu sunt bucuros că am putut să rămână cu phi Sin.
Brusc
„Oh, urechile mele sunt roșii. Așa de drăguț.”
Persoana care a vorbit a simțit că fața lui era fierbinte, dar când l-a văzut pe phi Sin, urechile îi deveni mai roșii. Fața roșie zâmbi timid. El râse cu bunăvoință și se aude un zumzet în timp ce lua ultimele două farfurii și le spăla și le punea cu susul în jos.
Brusc
În acel moment, Plerng, care căuta un prosop pentru a se șterge, s-a întors să se uite la persoana de lângă el pentru că îi fusese prinsă încheietura mâinii. Apoi, un prosop curat și uscat a fost frecată peste palme, ștergând ușor picăturile de apă. În timp ce persoana care șterge pare să fie prea concentrată.
Încă o dată, Plerng a simțit că inima din piept i se umflă.
„De ce este phi Sin o persoană atât de bună și o persoană atât de răsfățată?”
- Bine, acum e uscat. Nong Plerng a făcut un duș, nu? Ai de gând să faci din nou un duș în camera mea?
- Dacă și phi Sin face un duș.
„Oh, nu trebuie să acționați ezitant. Daca ar fi sa spui...”
- Îţi place să glumești cu mine?
De fiecare dată eu îmi răsuceam gura spre Sin. Dar acum m-am obișnuit, așa că râd și iau prosopul pentru a-l ține singur. Apoi l-am înghiontit ușor pe phi Sin.
- Bine, glumesc. Phi Sin, du-te la duș. Lasă-mă să șteargă masa ca să ne punem la culcare repede.
”Chiar nu are rost să spun asta.”
Între timp, phi Sin însuși a dat din cap și chiar dacă încă părea confuz cu faptul că vom merge la culcare așa devreme. Silueta înaltă a intrat în baie și în curând, s-a auzit zgomotul apei care lovea podeaua de gresie.
Plerng a mers pentru a lua lucrurile pe care le adusese cu el. El luă geanta apoi a mers imediat spre cameră.
De fiecare dată când a văzut patul a simțit că norocul este întotdeauna rău.
Plerng se uită la pat, fără să-i placă deloc pentru că, dacă se gândea bine, ultima dată când a venit aici nu a putut să-l ia. Când s-au dus să doarmă la hotel, era atât de blocat încât era jalnic. Sau ar trebui să-mi schimb planurile? Să mergem să dormim pe canapea, dar canapeaua nu avea nimic de care să poți prinde acele lucruri.
Tânărul își finalizase deja ancheta. Apoi a găsit un loc unde cătușele ar putea fi încuiate și acela este capul patului.
- Unde să le ascund? Plerng mormăi gândindu-se unde să ascundă prezervativele, gel lubrifiant și cătușele care ar trebuie să fie aproape, astfel încât, de îndată ce phi Sin adoarme, să le ia. Și ce loc mai bun e decât... sub pat.
Gândindu-se așa, el ridică puțin salteaua apoi vârî toate lucrurile înăuntru, dar...
- Ce este?
Mâna lui a lovit ceva și a scos-o... o carte.
Plerng se uită la copertă confuz pentru că este o carte despre cum să ai grijă de iubita ta și cum să te comporți ca un domn și să acorzi atenție celor dragi și despre toate acele lucruri până când a trebuit să o deschid ca să văd. Și am aflat că... sexul nu înseamnă totul în dragoste. Dar este doar un element. Prin urmare, legarea este mai importantă decât orice în pat.
- Cine a scris asta?! Mormăi Plerng și întoarce imediat cartea și găsește un mesaj care nu i-a plăcut foarte mult.
„Da, știu că sexul nu este dragoste. Dar dacă viața ta amoroasă este fără sex, este ca și cum te-ai destramă. Este ca orezul prăjit fără sos de pește.”
- Nu-mi spune că în acest timp phi Sin a citit aceste cărți și s-a gândit la ele. Serios, nu ar trebui să le atingă.
- O să le arunc, o să le ard, o să scap de ele! Și orice îl face pe acest om un domn care poartă pantaloni de castitate.
Plerng le va distruge și nu va lăsa nimic în urmă. Până când două mâini au apucat acele cărți și le-au îndesat în geantă pentru a le înlocui cu lucrurile pe care le-au adus. După ce totul a fost pus la locul său el îndesă geanta sub pat tocmai la timp pentru a auzi sunetul uși de la baie că s-au deschis încet.
- Phi Sin, eu voi dormi pe această parte.
Plerng a zâmbit repede. Chiar dacă în inima mea am vrut să-l întrebe, cine ia dat sau cine l-a învățat să creadă în acele cărți. Deși eu am rezervat partea pe care să dorm phi Sin nu a avut niciodată o problemă cu asta.
- Atunci, te rog, lasă-mă să mă spăl pe dinți.
- Noua periuță de dinți este sub chiuvetă.
- Nu-i nimic. Pot folosi aceeași periuță ca tine. Nu mă deranjează.
Lui Plerng nu-i păsa de ochii mari și serioși ai lui Sin pentru că s-a repezit imediat la baie. Nu vreau să vă spun că în seara asta va fi mai mult decât gustarea cariilor!
„Dacă-l doresc pe acest bărbat, singura cale este să sar și să-l călăresc singur!”
„Urăsc cu adevărat această pernă.”
Când Plerng a ieșit din nou din baie s-a pus pe partea sa de pat și nu s-a dus din nou spre mijlocul patului. Notează-l în minte când îl vei primi pe P’Sin va fi unul dintre primele lucruri pe care să le arunc la coșul de gunoi. Dar acum doar merg spre partea rezervată pentru a dormi... cu ochii larg deschiși.
- Ai de gând să dormi acum? Phi Sin s-a întors să se uite la ceas, era doar ora 21:00. Iar Plerng s-a prefăcut că deschide gura și căscă.
- Oh, mi-e atât de somn. Am deschis gura și am căscat din nou.
- Bine, atunci nong Plerng, du-te mai întâi la culcare. Aș dori să mă așez și să verific raportul pentru o clipă.
Brusc
- Phi Sin! Persoana care aproape s-a prefăcut că închide ochii s-a ridicat imediat și la strigat pe celălalt aproape la timp.
- Ce?
- Raportul e urgent, phi?
- Nu, dar vreau să-l termin primul. Examenul se apropie și nu am timp.
Oricât mi-aș dori, tot nu vreau să profit de timpul celuilalt. Așa că atunci când am știu că va mai dura ceva timp până să mă umplu, chipul meu drăguț a făcut o expresie jalnică, și am spus cu o voce rugătoare.
- Deci phi Sin doarme ca un prieten cu mine. Eu a venit aici pentru că am vrut să dorm cu tine.
„Dacă te las să dormi mai târziu, eu ce fac? O să mă chinui să dorm mai întâi?”
El și-a spus că experiența este o cunoștință de neprețuit, așa că Plerng și-a spus că nu îi va mai da să bea. Este mai bine să iei genul de lucruri care te trezesc decât să te facă să plângi până dimineața. P’Sin este în continuare aceeași persoană atentă, deși bărbatul înalt poate părea puțin ezitant dar a venit și s-a pus în pat pentru a dormi.
Brusc
- Plerng, te rog ține-mă de mână. Mi-e teamă că vei fugi.
- Bine, atunci du-te la culcare. Phi Sin a zâmbit și el cu drag. O pereche de ochi serioși fulgeră o scânteie de dragoste care mi-a făcut inima să tremure ciudat. Dar din moment ce venisem într-o misiune, nu trebuie să-mi uit scopul. În timp ce mă uitam la bărbatul înalt cu brațele lungi care se întinse pentru a stinge lumina până când întreaga cameră este în întuneric.
„Chiar vreau să strâng acel umăr.”
- Bine, atunci vise dulci.
Phi Sin s-a întins lângă mine și a închis ochii, de data aceasta a fost o adevărata bătălie pentru mine.
Camera era complet tăcută. Mai mult, nu se auzea niciun zgomot de trafic de pe strada de dedesubt. Se auzi doar sunetul a doi oameni care inspirau și expirau și sunetul aparatului de aer condiționat care funcționează foarte încet în combinație cu patul moale, păturile calde și camera răcoroasă, pielea de pe stomacul meu era strânsă. Somnolența a ajuns să se instaleze din ce în ce mai mult în fiecare clipă.
„Dacă adorm, jocul s-a terminat. Astăzi, eu nu trebuie să dorm.”
Plerng nu era sigur cât timp trecuse. Dar mâna lui Sin se ridică, încrucișându-și brațele peste piept pentru a prinde strâns brațul meu. Mă doare atât de tare încât trebuie să-mi mușc buza. Dar m-a ajutat să-mi luminez puțin ochii și în mintea mea tocmai am scandat.
„Fiară, buștean, pădurea blestemata, e imensă.”
Sentimentul este atât de intens încât chiar și oamenii care nu au avut niciodată probleme cu somnul o pot experimenta și poate continua să-și lumineze ochii ore întregi. La început Plerng încă simțea puternic mișcările omului mare. Dar după un timp era doar liniște deplină, dar tot nu avea încredere în el. Acest om a scăpat de ghearele mele de multe ori, așa că atunci când se gândește să facă ceva mare, trebuie să fie calm!
Plerng a așteptat până aproape de miezul nopții.
- P’Sin!
Plerng îl strigă foarte ușor dar persoana de lângă el nu s-a mișcat, așa că s-a aplecat puțin deasupra capului său. Apoi a zâmbit strălucitor.
Tânărul îşi ridică braţul peste saltea şi se întoarse să scoată cătușele ascunse sub pat.
- Hm, nong Plerng...
Brusc!
Plerng își spune că inima lui trebuie să fie calmă pentru că este atât de șocat încât aude un geamăt ușor a unei persoane tremurătoare. Așa că, nu am mai aștepta, i-am prins încheietura mâinii și am apucat apoi cătușele și i-am blocat încheieturile bărbatului mare și l-am legat de capul patului cu viteza luminii până când m-am surprins pe mine că sunt așa de repid.
Atingerea moale de pe încheietura lui l-a făcut pe P’Sin să deschidă ochii și să privească.
- Hei!
La început m-am gândit să-l prind și să-l iau mai întâi, dar s-a dovedit că nu era nevoie.
- Ce faci micuțule?
Datorită zâmbetului dulce am reușit să trag plapuma dintr-o singură mișcare și a căzut în lateralul patului.
- Fă cum îți spun phi Sin.
- Ce ai spus? Phi Sin părea nedumerit. În timp ce încerca să-și tragă încheietura mâinii.
Dar eu l-a întrebat deja pe vânzător despre cătușe și a spus că sunt cu siguranță puternice și durabile. Nu sunt doar o jucărie care să se rupe ușor. Deci astăzi nu poți scăpa de mine! Producătorul a spus că voi ști când va veni momentul.
Plerng zâmbește dulce și își pune palma de-a lungul pieptului larg. Și apoi... zdrobește sânii bărbatului său. Apoi a râs tare.
- Cred că este astăzi.
- Dă-mi drumul, micuţule.
- Nu! spuse Plerng cu o voce severă. Tivul cămășii celeilalte părți a urcat deasupra pieptului și apoi a încercat să-i tragă pantalonii de pijama lui Sin în jos, dar...
- Dacă nong Pleng nu mă eliberează, voi fi supărat.
- Phi Sin, stai nemișcat.
Pentru că eu cu greu puteam să țin picioarele celuilalt în jos. Până când a trebuit să mă ridic în sus apoi am încercat să-l forțez să-i dau jos pantalonii, dar cealaltă parte a fost mai puternic. El încearcă doar să se susțină și să stea nemișcat pe șolduri. Era foarte greu. De unde are atâta forță în șolduri?
- Plerng, dă-mi drumul! Spuse omul mare cu o voce adâncă și cu o pereche de ochi care străluceau de furie.
Da, este sălbatic, e fioros, dar în secret îl face pe Plerng să se teamă.
- Oh... nu, phi Sin încă nu am făcut nimic. De data aceasta eu o să-ți facă asta.
Omulețul și-a confirmat în continuare cuvintele originale. Cu siguranță nu și-a imaginat ce era dedesubt. Până când întinse mâna și frecă ușor, auzind un vuiet de la persoana care era călărită.
- Nong Plerng nu știe în ce se bagă.
- Știu ce o să fac cu tine?
Plerng încă a confirmat pentru că rămânea fără răbdare. Trecuse deja o lună de la ultima dată când o făcuse. O persoană ca Plerng nu a lipsit niciodată de la a urmări bărbați și el l-a capturat pe acest om după o lună! Doar o lună! În plus, nu e ca și cum cealaltă parte nu-l vrea, pula aia uriașă care se împinge în sus până la talie este o dovadă bună că și phi Sin o dorește. Dar de ce nu o face!
- Nu o voi face!
- De ce? Plerng își ridică capul și ridică privirea apoi a constatat că Sin face o față dureroasă, dar nu este sigur dacă este din cauza dinților ascuțiți care se strângeau atât de tare. Ochi lui strălucitori păreau să-i sfâșie trupul, s-ar putea traduce în sensul „foarte supărat”.
O parte din el nu a vrut ca Sin să fie supărat. Dar o altă parte a vrut ca acest om să moară.
- Dă-mi drumul.
- Phi Sin, spune-mi de ce nu vrei să o faci chiar dacă fiul tău îmi împingea fundul, eu vreau să mă arzi.
Plerng însuși a răspuns cu încăpățânare ceea ce l-a făcut pe omul mare să strige furios.
- Pentru că nu vreau s-o fac!
Brusc
Plerng poate fi un rinocer nesupus. Dar nu a urmărit oamenii care nu le pasă de el pentru că sunt o pierdere de timp. Dar ceea ce a spune P’Sin este ca o poveste de dragoste, ce se întâmplă mai întâi? Dar el a crezut că este din cauza moralității și a comportamentului bun de domn, așa că auzind că cealaltă parte nu vrea să aibă nimic cu el, deci...
Huh... huh...
Lacrimi limpezi i-au căzut din ochii lui mari.
„Am fost atât de nebun și cochet încât m-ai urât în tot acest timp?” Acest gând îl face să ia cheia pentru a debloca cătușele celeilalte persoane și apoi i-o aruncă în față.
- Ei bine, dacă nu o faci, nu o face. Atunci pot să mă duc „dracu” cu altcineva!
„Ajunge, omul e un idiot!”
Chiar dacă gândești așa dar de ce lacrimile au căzut în șiroaie, nu știu. Dacă Plerng nu ar putea fi atât de nerăbdător să continue. Nu mai avea chef, așa că tânărul s-a îndepărtat de cealaltă parte. Adică se dădu jos din pat.
Brusc
Bang!!!
- Ai!!
Plerng a scos dintr-o dată un strigăt speriat pentru că întregul său corp a fost rapid tras și aruncat în mijlocul patului până când nu a putut decât să se uite în sus printre lacrimi. În timp ce se uita în sus a văzut din nou... O fiară înspăimântătoare.
Bărbatul care urlă a spus...
- Nu o să-l las pe Plerng să facă sex cu altcineva!
Brusc
Chiar dacă Plerng a fost șocat pentru că omul care spunea că nu o va face, brusc... l-a prins de marginea pantalonilor și i-a tras dintr-o singură mișcare, alunecând ușor peste picioare până a reușit să îi îndepărteze, dar...
Țac...
Cătușele roz au fost fixate rapid pe mâinile lui Plerng.
- Ți-am spus să te oprești, dar Plerng nu a vrut să se oprească.
Spuse Sin cu o voce furioasă și ochi strălucitori. Și apoi o mână mare a avut grijă de cămașa mare de noapte a lui Plerng care se ridică deasupra pieptului său făcându-l pe omuleț însuși să tresară.
Lacrimile aproape s-au uscat în acea secundă. Creierul lui încearcă să-și dea seama ce se întâmplă, dar e prea târziu...
- Uh...huh.
Nu înainte ca bărbatul mare să-i apuce vârful bărbiei și să-i sărute buzele cu înverșunare. Mirosul de pește al sângelui din cauza ciocniri dinților îi atinse vârful limbii. Dar lui Sin nu-i pasă, silueta înaltă încă îl apasă și îl sărută puternic. Sin își folosi forța mâinilor și și-a împins degetul în gura lui Plerng în același timp până când saliva limpede curge în jos până la vârful bărbiei forțându-l să deschidă gura pentru a primi împingerea limbii fierbinți de parcă s-ar lupta între ele pentru a pătrunde adânc în jurul limbii moi frecându-i cerul gurii. Plerng aproape că și-a înecat respirația.
- Hă, hă, hei... ah.
Deodată, Plerng a simțit o durere în partea stângă a pieptului pentru că phi Sin și-a mișcat mâna pentru a o strânge cu putere. Apoi trage până când pieptul său plutește deasupra patului. Dar durerea poate fi transformată într-un fior greu și rece și cu atât mai mult cu cât phi Sin folosește mai multă forță pentru a mă zdrobi. Lacrimile curgeau din ce în ce mai mult.
- Ah.
- Nu mă mai opresc. Chiar dacă Plerng s-ar putea să plângă deja. Dar phi Sin a șoptit cu voce tare.
Ochii aceia erau ca a unui prădător însetat de sânge. Apoi omul mare s-a întors către trupul mic. O încheietură a fost blocată cu cătușe pe tăblia patului, astfel încât să stea întins pe spate. Apoi trage șoldurile cu forță. Talia lui Plerng s-a ridicat deasupra patului, cu genunchii tremurându-i și se sprijini în schimb de patul moale.
Snap!
- Uf, doare, phi Sin!
O palmă grea a lovit fundul moale cu toată forța până când Pleng a plâns în gât, respirând greu. Durere ascuțită ia invadat imediat corpul dar penisul lui era extrem de dur și plin de apă limpede.
Snap ...
P’Sin a lovit celălalt parte a fundului și mormăi în spatele lui Plerng.
- Nu îl voi lăsa pe Plerng să meargă la nimeni!
- Ahh...
Plerng a țipat puternic și își pune capul pe o pernă moale apoi își folosește umerii pentru a se susține pentru că bărbatul din spatele lui îi apucase deja penisul și îl strânsese tare și îl frământa până îl doare. Dar mai mult decât durerea este un val de dorință care a apărut. Gaura care ieșea în evidență tremura, cerea mai mult decât un simplu vibrator sau un deget să fie umplută.
„Îl vreau pe phi Sin, îl vreau, îl vreau foarte mult.”
Gândurile persoanei care țipa au apărut din nou pentru că penisul lui a fost mișcat din nou puternic până când părea că era pe cale să se rupă în mână mare, iar respirația lui fierbinte îmi sufla pe șold...
- Oh, la naiba...
Dinții lui ascuțiți mușcau cu toată forța în carnea moale până când a simțit durere, dar gemetele au devenit mai stârnite. Lacrimile au căzut într-un pârâu, iar vârful unui deget lung... se împinse în pasajul îngust dintr-o dată.
Chiar dacă ar trebui să doară, dar Plerng țipă, corpul lui tresărind de emoție pentru că seara se pregătise pentru că acea dimensiune să poată fi introdusă. Felul în care P’Sin se înfige adânc în el cu degetele lui grele a făcut ca gemetele persoanei mici să răsune în toată camera.
- Nu e suficient... ah, nu, nu e suficient, fă-o din nou, mai mult!!
Plerng își arcui fundul în spate. Apoi se mișcă să accepte degetul lung care apăsă înăuntru fără nicio rușine deoarece corpul lui se supraîncălzi și suprasolicita, cu atât mai mult cu cât dinții ascuțiți îi mușcau mai mult fundul. A fost și mai stimulant și micuța lui inimă bătea puternic în timp ce...
- Ah! Phi Sin... pune-l înăuntru... repede...
Chiar dacă lacrimile nu vor înceta să curgă Plerng și-a mișcat mâna liberă spre canalul din spate în timp ce își despărți larg ambele picioare pentru a deschide calea pentru ca cealaltă parte să vadă clar. O față roșie se aplecă să se uite la persoana care îl călărea în spate.
Acea umbră părea înspăimântătoare, feroce, violentă, dar de ce era atât de excitantă?
- Intră tare... intră, ah... Plerng aproape că a început să se zbată. Când omul cel mare făcu ce i s-a spus. În schimb el și-a intins mâinile să mângâi bilele pe ambele părți cu greutate ca și cum ar fi vrut să-i forțeze dorința să crească.
În acest moment, micul lui corp suferă, este inconfortabil, dureros, dar mai presus de orice este cea mai intensă poftă pe care a experimentat-o vreodată și...
- Ah...
Plerng a țipat puternic. Când pula fierbinte a fost introdusă în locul degetului și aceasta a plonjat fără milă. Făcând ambii ochii mari și lacrimile să curgă mai mult. Apoi a intrat adânc în interior.
În același moment P’Sin l-a prins de umăr și i-a tras partea superioară a corpului iar Plerng se ridica deasupra patului. Și el...
- Stai, phi Sin... ahh. Stai... stai puțin. Ahh...
Chiar dacă chipul serios s-a înfipt în curba gâtului și îi apăsă un sărut pe pielea transpirată. Dar partea inferioară a corpului nu a scăzut deloc în intensitate. P’Sin încă se împinge adânc și greu cu acea pulă mare care se freca în interiorul corpului. Era atât de mare încât aproape că nu mai era loc să se miște și totuși atinge punctul sensibil înăuntru până când persoana care tocmai s-a eliberat se trezește din nou
- La naiba, nu vreau să aștept, șopti o voce răgușită.
- Oprește-te.
- Ah, phi Sin, phi, ah...
Chiar dacă Plerng nu vedea la ce priveau ochii lui P’Sin, Dar știa că se referă la carnea fierbinte care este erectă. De asemenea, eliberează un lichid gros care îi inundă tot fundul. Combinat cu forța mușcăturii care apare pe gât și forța din cătușe până când corpul său a fost forțat să se lase pe spate, omulețul nu se mai putea gândi la nimic.
- Ahh! Mișcate.
P’Sin l-a prins și l-a tras până când a stat deasupra picioarelor persoanei care a vorbit tare și și-a mișcat mâna pentru a strânge tare mamelonul. Plerng însuși nu putea decât să își sprijine mâinile de pat, să-și ridice șoldurile și să se apese în jos cu toată forța. Ochii i s-au mărit, lacrimile îi curgeau în șiroaie, dar nu s-a putut opri din a se mișca, doar a întărit ritmul marelui om care se repezi spre el, gâfâind și respirând greu.
Încă o dată, Plerng a simțit că cealaltă parte era superioară.
Poc... Poc
De multe ori cătușele se lovesc de capul patului indicând înverșunarea pe care o primește corpul.
În acest moment, mirosul de transpirație amestecat cu mirosul de pește plutea în toată încăperea spațioasă care nu era diferit de un afrodisiac bun.
Stimulare a făcut ca corpul mai înalt să se împingă mai adânc și mai greu. Sunetul cărnii lovind carnea nu este diferit de ritmul violent al muzicii care aproape că face să ți se oprească inima.
- P’Sin, ah mă doare... ahhh... nu mai suport...
El s-a eliberat dintr-o dată. A fost o finalizare mai violentă decât oricând. Corpul este ca o bombă. În plus, a fost împins în sus spre cer apoi se auzi un strigăt puternic și trupul zvâcni în îmbrățișarea strânsă. Lacrimile au căzut în șiruri, în sfârșit.
Plerng gemu când a fost întors din nou pe spate, iar omul cel mare nu a ezitat să-i apuce ambele picioare și să le așeze peste umeri și să se împingă adânc în acea poziție până când omul mic a început să se miște. Gâfâind până i se părea că rămâne fără oxigen. Două mâini au fost ridicate pentru a ieși în evidență deasupra capului, deschizând calea mâinilor mari să frece partea superioară a trunchiului.
Nu era sigur de câte ori terminase. Dar când P’Sin își apăsă ochii, el i-a privit sfârcurile erecte cu ochi fioroși. Apoi se aplecă și șopti încet.
- Psihopat.
- Uh... ahh!
El s-a eliberat dintr-o dată. A fost o finalizare mai violentă decât oricând. Corpul este ca o bombă. În plus, a fost împins în sus spre cer apoi se auzi un strigăt puternic, trupul zvâcni în îmbrățișarea strânsă. Lacrimile au căzut în râuri și în cele din urmă a făcut-o, dar ochii îi erau lăcrimați și s-a uitat la omul cel mare care...își lingea buzele.
P’ Sin s-a comportat ca și cum ar fi fost o victimă a gustului său lacom.
Phi Sin este o persoană înverșunată care aproape că la făcut pe Plerng să moară.
„Adică aproape că am murit.”
Ce poate face Plerng? În plus față de...
- Ah, P’Sin, este puternic... îmi place... Îmi place. Este foarte palpitant.
După ce a eșuat o lună întreagă azi Plerng, a obținut în sfârșit ceea ce își dorea.
Capitolul 13: MĂ ÎNNEBUNEȘTE
E bine, e bine!!!
După ce furtuna emoțională a trecut, Plerng nu poate face nimic decât sa zacă pe pe un pat mare cu ochii deschiși privind tavanul și cu un gând fulgerându-i în cap... e atât de bine!
Avea impresia că ar fi explorat un univers uriaș timp de trei ore întregi. Apoi a revenit la realitate.
Chiar dacă corpul lui era acoperit de zgârieturi, urme de mușcături și chiar dacă tot corpul îl doare, chiar dacă gaura zvâcnea și era mânjită cu lichid lăptos și încheietura mâinii are urme roșii Plerng a simțit că a mers în rai de multe ori. Inima îi bătea încă cu putere dar buzele lui s-au ondulat într-un zâmbet larg.
„E bine. Este foarte bine!” Chiar s-a gândit doar la acest cuvânt.
Cine spune că este bolnav mintal, așa să fie. Dar lui Plerng îi place foarte mult.
Oamenii care au o experiență sexuală extinsă simt că au pășit într-o altă lume și se pare că de data asta nu există cale de întoarcere. Cine va spune că phi Sin este violent? Dar îi place, deci ce? Cine spune că nu poate accepta, nu-i pasă, pentru că el poate accepta orice.
Se poate spune că aceste ultime trei ore au fost extraordinare!
- Nong Plerng, îmi pare rău. Îmi pare rău.
Dacă celălalt bărbat nu era deloc conștient de fericirea lui, nu putea decât să întoarcă capul și să privească pentru că acum nu am puterea să mă ridic. Dar l-am văzut pe phi Sin care făcea o față îndurerată. El mi-a privit corpul, care era acoperit de vânătăi și urme de mușcături. Părea că ar fi vrut să întindă mâna și să mă atingă, dar și-a tras mâna înapoi.
- Nu m-ai rănit phi Sin. Eu sunt doar puțin obosit.
Omulețul a prins în grabă mâna lui Sin, de teamă să nu scape.
„Sincer, sunt foarte obosit, dar l-am văzut pe soțul meu făcând o mutră ca și cum el este vinovatul care m-a ucis și m-a violat și care nu a putut să se consoleze.”
„Dar la ce mă gândesc acum....soț?”
- Ar trebui să am mai mult control asupra mea.
Plerng și-a îndreptat din nou atenția asupra lui Sin și a constatat că bărbatul violent de pe pat a devenit din nou cald și masculin până când și-a smucit ușor brațul. I-am spus să se întindă lângă mine. Dar phi Sin încă a rezistat. Până când îmi pot da seama că Sin ar fi fugit de mine ca înainte.
„Lucruri bune ca acestea, cine le-ar lăsa să scape?”
- Eu nu ți-am spus niciodată să te controlezi. Eu ti-am spus că mă poți lua.
- Dar pentru prima dată am intenționat să fiu mai bun.
Phi Sin încă se învinovățește, până în punctul în care cel care a investit în cătușe a vrut atât de mult să râdă încât a spus cu o expresie obraznică.
- Așa ești cel mai bun.
Sin s-a uitat la fața mea și apoi se uită la corpul meu.
- Dar nong Plerng a plâns.
- Pentru că era atât de palpitant.
- Ce!
Plerng nu știa dacă să râdă sau să plângă cu acest om, dar s-a tras puțin în sus apoi a făcut ceva ce nu a făcut niciodată cu niciun alt partener... și se sprijini pe pieptul lui rugător.
- Phi Sin ar trebui să încetezi să mă mai privești ca pe o persoană fragilă care ar trebui prețuită. Iată, cărțile acelea ascunse sub pat, aruncă-le pe toate. Eu sunt un bărbat. Dacă mie chiar nu îmi plăcea aș fi ripostat. Dar nu ai observat? că eu am vrut asta cu înverșunare. Nu știu de ce te simți atât de vinovat. Eu am fost cel care am vrut mai mult... Bine?
„În primul rând, trebuie să-i construiești încrederea acestui om.”
- Nu sunt prea violent?
- Nu.
O persoană drăguță îi zâmbește înainte de a mai adăuga puțin
- Mie îi place foarte mult. În cazul în care phi Sin nu știe.
„Sincer, tocmai acum o lună am aflat că îmi place asta. Și Sin este cel mai bun răspuns la întrebare.”
Omul care mi-a ascultat cuvintele s-a relaxat în mod clar. Două mâini m-au îmbrățișat pe spate și în jurul taliei și m-au tras mai aproape de el pe pat iar o mână mare îmi mângâia vânătaia de pe umăr.
- Cred că o să mă duc să consult un medic.
- Nu!
Plerng care stătea fericit pe pieptul tare sări brusc în sus.
- Nu, nu merge!
Omulețul aproape că a luat-o razna. Știind că phi Sin a spus asta pentru că era îngrijorat pentru el, dar atâta timp cât el nu avea necazuri, nu trebuia să plece, până când a strigat tare.
- Eu, te rog să nu mergi. Nu folosi mai puțină forță decât atât... sau eu nu voi fi fericit. La sfârșitul propoziției Plerng mormăi, apoi s-a uitat la persoana care era clar îngrijorată și nu s-a putut abține să nu întrebe.
- De ce trebuie să fi atât de îngrijorat phi Sin? Eu ți-a spus deja că pot accepta asta.
- Mi-e teamă... Sin a tăcut pentru o clipă.
-...Mi-e teamă că nong Plerng se va despărți de mine.
„Ooh, mă sufoc cu saliva.”
Plerng își ferește privirea încurcat pentru că intenționa să-l ia și apoi să-l arunce așa cum le-a spus prietenilor săi. Dar ce contează, el nu trebuie să-i spună lui Sin. Era atât de feroce, sălbatic și incitant încă nu pot încetat să fiu prost. Prin urmare, această chestiune trebuie ținută secretă.
Din fericire, P’Sin a continuat să spună o poveste până când a fost suficient să înțeleagă.
- Fosta mea iubită a spus odată...
„Când am auzit eram deja enervat. Care gibon a fost satisfăcut primul?” Se gândi și se încruntă Plerng.
- ... Ești înfricoșător și bolnav mintal. Îți place sexul dur. Nu există nicio femeie care poate accepta asemenea lucruri în pat. Apoi ea s-a uitat la mine cu niște ochi de parcă nu ne-am fi iubit niciodată. Se pare că sunt periculos. Nu îndrăznesc să fac nimic nong Plerng. Indiferent cât de mult aș vrea să o fac, dacă o voi face Plerng probabil că se va teme de mine cândva.
„Oh, îmi placi atât de mult.” Plerng gândea fericit în inima lui care este atât de umflată dar există un singur lucru care îl va supăra.
- Eu nu sunt fosta ta iubită. Nu mă compara. În plus, ai uitat că eu sunt bărbat? Nu sunt atât de fragil.
Lui Plerng nu-i plăcea că fosta iubită a lui Sin l-a rănit pe acest bărbat. Accept că majoritatea oamenilor probabil că nu poate accepta așa cum a făcut-o eu. Dar din nou...
- Deci te-ai comportat cu ea așa cum ai făcut-o cu mine?
- Nu, râse sec P’Sin.
- Nu am mușcat-o peste tot așa. Pur și simplu... nu am putut să mă opresc, dar cu nong Plerng, sunt și mai incapabil să mă controlez. E ca și cum vreau... Sin a mărturisit cu o voce mai blândă până când ochii lui Plerng s-au mărit, nu s-a speriat, ci era extrem de fericit, simțindu-se de parcă ar avea privilegii speciale pe care numai el le-ar avea.
- Atunci hărțuiește-mă, eu pot accepta, phi Sin este într-adevăr sălbatic în astfel de momente. Altfel, crezi că eu aș fi venit după tine și te-aș fi ispiti atâta timp? Ochii lui Sin s-au mărit, dorind să mă întrebe dacă vorbeam serios. Dar acum flirtul este o pierdere de timp. De acord, nu are farmec dar cealaltă persoană este prea naivă.
- Nong Plerng, mă seduci?
- Da, asta vreau.
Plerng zâmbește dulce dar nu lăsa privirea în jos el se aplecă în față și a apăsat un sărut greu pe obraz.
„Îmi place când phi Sin este violent. Dar acum sunt fascinat când P’Sin mă îmbrățișează strâns.”
- Și când ai spus... dacă nu o fac, vei găsi pe altcineva.
Mutră!
- Uh, asta a fost doar o glumă.
Plerng aproape că a vrut să se lovească în cap apoi și-a îngropat brusc fața în pieptul lui și a trebuit să se ascundă pentru că se temea să nu-și dezvălui bănuielile. Tocmai atunci eu credeam că Sin nu mă vrea și el a crezut că voi merge să găsesc pe altcineva, până când a trebuit să-mi găsesc o scuză.
- Ei bine, phi Sin a refuzat să fac ceva cu mine. Eu am crezut că nu mă placi, dar că ești împreună cu mine pentru că te simți responsabil pentru chestiunea anterioară. Dar mie îmi place phi Sin și de asemenea eu sunt un bărbat și am nevoi. Când P’Sin a susținut continuu abordarea lui, eu am fost pur și simplu enervat. Și apoi tu ai țipat că nu vrei să o faci cu mine.
„În acel moment m-a durut.”
Plerng și-a ridicat capul și a făcut o mutră, făcându-l pe Sin să-și piardă fața, uitând imediat de ceea ce am spus despre a merge să iau pe altcineva. În plus el mi-a îmbrățișat corpul mic mai strâns decât înainte.
- Nu este că nu vreau să o fac. Chiar vreau să o fac, dar mi-e frică că lui Plerng nu-i va place.
- Deci dacă spun că îmi place, o vei face din nou?
Sin a ezitat puțin dar în cele din urmă a acceptat să vorbească.
- Atunci data viitoare, o să te rog să faci ce vrei.
Asta vrea Plerng apoi a zâmbit larg
- Oh, eu sunt gata.
Omulețul a revenit să-și îngroape fața în piept ca înainte. El a uitat că obișnuia să spună că urăște să doarmă pe pieptul cuiva pentru că este mai tare ca o pernă de piatra. Acum că este mulțumit, de ce nu ar face-o? În plus, probabil că nu ar trebui să fugă și să-l ispitească pe acest om să lupte din nou? Data viitoare probabil va fi mai ușor.
Sau nu?
Plerng și-a îngustat ochii, dar e în regulă. Astăzi este fericit așa cum era de așteptat.
„Daca data viitoare nu o face, mă voi gândi din nou... data viitoare.”
.......
- Deci ce vrei să faci, îl vei părăsi? De ce mai ești încă cu el?
- Wow
- Nu trebuie să faci glume sarcastice. Și apoi ai fost de acord cu privire la întâlnire sau nu.
Plerng își strânse buzele pentru că nu putea scăpa înainte să o spună într-un mod lăudăros.
- Ei bine, încă nu m-am plictisit de phi Sin.
„Asta este. Eu urmăresc și seduc un bărbat de o lună și nu voi renunța. Oricât de încăpățânată ar fi inima mea trebuie să se fi întâmplat ceva.”
- De ce faceți fețele astea? Nu trebuie să zâmbiți atât de tare, vă spun că încă nu m-am plictisit. A fost doar de două ori. Lasă-mă să mă plictisesc mai întâi. De data aceasta, Plerng a spus-o pentru a nu fi tachinat. Este greșit să te comporți ca cineva care are încredere în sine.
Plerng părea atât de suspicios încât Andrea și-a ridicat privirea și apoi a întrebat cu o voce clară.
- Și cu ceilalți, așteptați și a treia oară?
Brusc
- Uau, ce faceți? Ne întâlnim doar pentru distracție.
Totuși, oamenii încăpățânați încă spun asta. Chiar și atunci când telefonul mobil sună brusc, Plerng l-a luat în grabă și l-a privit imediat. S-a dovedit că era doar un mesaj care invita oamenii să se înscrie pentru horoscop până când el la pus deoparte în grabă pentru a scăpa de jenă făcându-i pe cei care privesc să râdă în hohote.
- Abia aștepți telefonul lui.
„Nu cred că phi Sin va suna deloc.”
- Nu pot continua să călăresc. Spun doar că e bine să mă întâlnesc cu phi Sin așa. Și este bine că nu trebuie să ies sau să mă joc singur? Cât despre phi Sin, îl ajută faptul că are un iubit ca mine. Știai că fosta iubită a lui Sin este cu adevărat o nenorocită? Dar e bine, pentru că așa a ajuns la mine, a spus Pkerng.
Dar cuvântul fosta iubită atrage atenția.
Tring.... Tring ...
Plerng s-a întors și s-a uitat în jos la telefon dar i-a fost teamă că își va pierde din nou fața. Așa că s-a întors către prieteni lui apoi a deschis gura să vorbească, dar Phana a fost cel care l-a luat să se uite.
- Un alt mesaj de la horoscop. Întrebă Andrea.
- Nu, a sunat phi Sin.
Brusc...
O persoană drăguță și-a luat telefonul înapoi mai repede decât o broască care își aruncă limba și încearcă să prindă insecte. Apoi s-a uitat la prietenul său apropiat care a răspuns rapid la telefon.
- Da, phi Sin.
- Așa cum am spus-o, a spus în glumă Deea. În timp ce Sy a continuat cuvintele.
- Bănuiesc că va fi plictisitor în următorii zece ani.
- Asta este. Ne-a spus să-l întrebăm când va avea un iubit, ar trebui să-l întrebăm din nou acum sau peste 10 ani?
Persoana care vorbea la telefon a strigat imediat la prieteni săi și a plecat să vorbească cu persoana de la capătul firului, care a întrebat cum este corpul lui.
- Foarte revigorant, phi Sin, astăzi fața mea strălucește. Nu ai observat?
(„Nong Plerng este drăguț în fiecare zi.”)
Când mă complimentează o persoană politicoasă, nu sunt atât de jenat pe cât acum că mă complimentează un bărbat serios.
La început aveam de gând să fac din nou o glumă despre măștile de față. Dar după ce l-am ascultat așa, nu o pot spune, dar pot spune altceva.
- Nu ai de ce să îți faci griji. Chiar dacă ești puternic și este puțin dureros dar te pot asigura că nu are niciun efect asupra vieții mele de zi cu zi. Phi Sin m-a mușcat, dar nu până când mi-a dat sângele. Am doar o buza spartă, ceea ce nu este foarte grav. În plus, aceste urme pot dovedi ce sa întâmplat iar cei care bârfesc pentru a se distra să înțeleagă asta.
Plerng este foarte mândru că l-a capturat pe Sin.
(„Dacă este așa, atunci voi fi în largul meu.”)
- Suficient pentru a continua în seara asta?
O persoană pasionată de sex l-am simțit pe celălalt bărbat înghețat pentru o clipă, apoi a vorbit cu o voce blândă.
(„Să lăsăm să treacă o zi sau două ca tu să te odihnești mai întâi.”)
„Haide, doar o zi sau două, nu o lună ca data trecută. Ia-o ușurel.”
(„Atunci, dacă nong Plerng termină, sună-mă să vin să te iau și dacă ai nevoie de ceva, sună-mă, nu fi grijuliu.”)
Plerng zâmbi în timp ce ținea telefonul mobil strâns simțind preocuparea și sinceritatea lui Sin. Ah, trebuie să te comporți ca și cum ai vrea să-l susții. E ca atunci când s-a trezit și aproape că l-a dus să facă baie.
„Chiar am un iubit bun.”
- Cât timp va trebui să stau în această lume? Poți merge să studiezi acum.
Până când Andrea scoase un sunet. Așa că am băgat în grabă telefonul în buzunar și m-am întors la prieteni mei.
- Tocmai m-am răsfățat mult aseară. Dar este bine.
- Lasă-l, Deea. Vreau să mă grăbesc și să merg la curs. Azi este o prezentare de proiect.
- Hei, nu e săptămâna viitoare? Persoana care urma să pălească se lipi în grabă de brațul prietenului său. Arăta de parcă tocmai aflase că un meteorit a lovit lumea, ceea ce l-a făcut pe Sy să zâmbească rece. Și a spus...
- Doar glumesc.
- La naiba, Sy.
- Nu trebuie să îl blestemi pe Sy. Poți să mergi la studii acum. În cazul în care ai alergat după Sin și ai uitat că ești încă student. Evenimentul este săptămâna viitoare. Considera-l un avertisment pentru tine. Dacă nu o faci, chiar nu te voi ajuta. Phana și-a certat prietenul care încă era supărat că a fost tachinat până aproape că a făcut un infarct pe drum, în timp ce prietena lui, o fată bună, i-a luat lucrurile și ia urmat.
Dar Plerng nu a ezitat să se gândească mai întâi la un alt lucru.
- Andrea, tocmai acum vorbeai despre fosta iubită a lui Sin, nu? Cine este?
- De ce, ai de gând să o elimini? De ce îți pasă de fosta lui iubită?
Când mi-am văzut prietenii că mă tachinau atât mult, i-am amenințat.
- Dacă nu-mi spui. Mă duc să mă lupt cu fratele tău.
- Da, dacă ai înțelepciunea de a ieși din bucla măștii tale atunci doar încearcă și luptă-te, Andrea care nu era deloc îngrijorată pentru fratele ei, a spus-o într-un mod amuzant. Dar când i-a văzut fața și ochii frumoși, a acceptat în cele din urmă să-i spună povestea lui P’Sin, o persoană învechită, și a fostei lui iubite. Și asta începe să-l facă pe Plerng să se simtă supărat.
- P’Sin s-a întâlnit cu fosta sa iubită în al doilea an. Fosta lui iubită are aceeași vârstă cu noi. Este un copil uman, foarte îngrijită, o fată frumoasă cu părul lung și are o personalitate drăguță. Drew mi-a mai spus că se potrivesc unul cu celălalt. Sin este un tânăr frumos, sincer și în plus este un domn. Ea este o fată drăguță și dulce. Și atunci ei au fost împreună aproape un an. Nu știu de ce s-au despărțit. Tot ce știu este că Bua a continuat să spună ca Sin a fost foarte rău.
„Ar trebui să tacă, dar iubita lui l-a certa că este un psihopat și ia spus în față că nimeni nu-l poate accepta pe P’Sin.”
Phi Sin nu este ca mine, care chiar daca am fost certat s-au blestemat eu doar m-am înfuriat.
Chiar dacă știe că nu este vorba despre el. În orice caz, Plerng nu plănuiește să fie împreună cu P’Sin tot timpul.
O persoană mică vrea să se întoarcă la grupul său de prieteni. El încă are pe telefonul mobil pagina de Facebook a fostei iubite a lui Sin pe care Andrea i-o arătase. Asta se numește amintirea chipului fetei cu părul lung.
Din fericire, Plerng însuși este considerat a fi o persoană deschisă... El vine și se uită la bărbații pe o rază foarte mare... așa că a întâlnit un prieten cu care ieșea și când a întrebat dacă a văzut-o pe aceea fată, el a avut și norocul ca ea să stea pe cealaltă parte cu un grup de prieteni chiar lângă clădirea facultății.
Dar Plerng nu a așteptat, el s-a așezat la masa care era chiar în spatele grupului, ridicând o carte pentru a-și acoperi fața apoi își caută ținta.
„A văzut-o pe... fosta iubită a lui Sin.”
Fosta iubită al lui Sin este exact așa cum a descris-o prietena lui: păr lung, fața îngrijită, ca cineva care poartă rar machiaj. Pe lângă faptul că este frumoasă ea iese în evidență în grupul ei de prieteni, deci ea este cea care s-a remarcat cel mai mult. Dar pentru Plerng nu e nimic atrăgător la această femeie.
Plerng se gândește că el este deja remarcabil (?). Și Andrea este frumoasă. Sy însuși este un tânăr frumos care arată drăguț.
„Ei bine, în trecut spuneam că phi Sin este plictisitor, nu? Ei bine, așa e... ăsta e soțul meu.”
Brusc
Încă o dată, omul care spunea că nu va iubi pe nimeni s-a oprit.
„Sincer, când am văzut-o, nu am mai fost surprins că această femeie vorbește așa de phi Sin.”
Nu vrea să critice. Dar P’Sin tinde să aibă sex agresiv. Chiar dacă o tratează pe această femeie într-un mod diferit și nu o mușcă el știe că iubitul său este o persoană dură și puternică. Dar o fată fragilă ca aceasta, cum poate face față violenței lui? E mai bine că s-au despărțit. Chiar dacă phi Sin l-a lovit până când a fost atât de obosit încât aproape că a murit înainte de a lupta în runda a doua.
„Acum că am văzut-o mă voi întoarce. Oricum, nu se poate pune cu mine.”
Omul care este încrezător de când s-a născut și care are un aspect extrem de atractiv își zâmbește singur. Exact când telefonul din buzunar a sunat indicând faptul că phi Sin probabil îl așteaptă.
(- Bua, ai auzit încă știrile despre phi Sin?)
Dar numele a ieși în evidență iar asta îl face pe Plerng care voia să plece să stea în același loc ca înainte.
(- Ce știri?)
(- Este o știre că phi Sin flirtează cu un copil din departamentul de comunicații?)
Plerng a coborât instantaneu cartea privind la o persoană pe nume Bua care s-a schimbat la față deja... sau nu este atât de îngrijită pe cât pare?
(- Nu știu nimic.)
(- Este un bărbat.)
Grupul a scos un strigăt speriat, până când cel care aude asta are o față încruntată.
„E ciudat că mă are drept soție?”
(- Este adevărat. Chiar am auzit asta dar am văzut că s-a dus să îl ia și să îl lase în fiecare zi, la fel ca atunci când era cu tine, Bua. Îți amintești că phi Sin venea mereu să te aștepte? De asemenea, ne ducea pe toate, ceea ce a fost foarte bine. Când v-ați despărțit, am spus că îmi pare rău pentru el. Și acea persoană este frumoasă.)
(- Oh, așa e. Te tachinam că există fete care vor să cocheteze foarte mult cu P’Sin. Dar de când s-a despărțit de tine, Bua, nu s-a mai întâlnit cu nimeni așa că noi credeam că încă te iubește. Dar până în ziua de azi tu încă nu ne-ai spus de ce te-ai despărțit de el.)
(- Phi Sin, nu vrea că tu să ne spui. Iubitul tău actual nu este nici pe jumătate la fel de bun ca phi Sin.)
(- Oh, am un nou iubit în care pot avea încredere.)
Plerng râde în inima lui apoi dădu din cap satisfăcut.
(- Ești geloasă pe persoana pe care phi Sin o curtează?)
„Da, sunt invidios. Am un iubit foarte bun în afara patului și în plus are mișcări grozave și în pat.”
(- Mă întreb dacă după despărțirea de tine, a fost probabil dezamăgit de femei.)
Tot grupul de prieteni a comentat și s-au distrat iar Plerng a crezut că ar trebui sa se întoarcă acum.
(- Cine a spus că phi Sin este bun?)
Dintr-o data...
Ascultătorul care a vrut să plece s-a întors la locul inițial. A vrut să protestez că nu au vorbit înainte, dar tot e bine și așa. Eu am fost înjunghiat de multe ori și mă doare fundul să mă ridic și să mă așez iar.
Între timp, Bua a început să vorbească pe un ton furios.
(- Îl vezi pe phi Sin doar dintr-o parte. Cel adevărat nu este deloc bun. El a venit să mă ia și să mă aducă dar nu i-am spus eu să vină să mă iei. Este un egoist și întotdeauna face ce vrea. Nu trebuie să spui că din cauza mea, phi Sin flirtează cu un tip. Eu nu am făcut nimic rău. Lui phi Sin îi place violența și cine poate accepta gusturile asta. Sexualitatea poate fi suprimată. De fapt, aș putea spune că eu sunt victima în relația cu Sin.)
„Uh, ce tocmai ai spus?” Plerng în sine este încă uluit, poate nu-l cunoaște pe P’Sin de mult timp, dar este sigur că există doar o singură persoană cu un nume atât de demodat.
(- De ce ești supărată.)
(- Nu sunt supărată, pur și simplu nu-mi place de el. Am crezut că este un bărbat adevărat dar el este de fapt gay. Să am o astfel de relație cu el este o înșelătorie.)
Plerng știa că nu ar trebui să fie supărat pentru că nu este treaba lui. Dar el rareori se enervează când cineva îl critică pentru că trebuie să recunoască că nu are o personalitate bună jucându-se și distrându-se peste tot cu oricine. Dar dacă o persoană bună ca phi Sin, este certată... se înfurie.
Sin este un om care tocmai a învățat acum o lună că în această lume oamenii pot fi și cu bărbații. Iar acesta a fost lucrul care l-a făcut să se întâlnească cu mine. Ai creier? De cât timp suntem împreună?
„Chiar dacă suntem împreună doar de câteva săptămâni eu încă știu mai multe decât tine.”
Plerng ar putea să se plângă de P’Sin prietenilor săi că este plictisitor. Da, este adevărat? Este serios, are obiceiuri plictisitoare, dar sexul este cu adevărat minunat. Nu este așa cum spune această femeie.
„Da, phi Sin este violent în pat. Dar nu ai fost mușcată ca mine. De ce vorbești de parcă ai fi fost lovită așa de phi Sin?”
- Asta e rău... atunci ar trebuie să încerci să întâlnești o persoană rea ca mine. Mormăi Plerng.
- Îmi pare rău.
Brusc...
Grupul s-a întors să privească, când Plerng a coborât cartea, a zâmbit dulce.
- Tocmai am auzit despre ce ați vorbit. Așa că vreau să auziți și povestea „iubitului meu”... P’Sin este chiar atât de rău?
În acest moment, fața fetei a devenit palidă când a trebuit să înfrunte un nou iubit care este... extrem de puternic.
De data asta, Plerng vrea să clarifice dacă este vorba sau nu despre același Sin.
Capitolul 14: AM CUNOSCUT-O PE FOSTA IUBITA A SOȚULUI MEU
În acest moment, Sin a simțit că un munte i-a fost ridicat de pe piept. Chiar dacă nong Plerng a spus că îl poate accepta așa cum este și că îi place ce îi face Sin nu a fost niciodată sigur că asta este adevărat. Până când i-a fost frică să acționeze. Oricât de mult îl respectă pe iubitul său el l-ar invita să facă sex în fiecare zi. Dar există ceva de care nu se simte conștient pentru că de fiecare dată când nong Plerng vine în cameră el trebuia să se elibereze înainte pentru a fi cât mai calm posibil pentru că atunci când sunt unul lângă celălalt să nu își piardă conștiința.
„Nu vrea să mă despart de Nong Plerng.”
Acesta este un sentiment care devine din ce în ce mai puternic.
Persoana mai înaltă s-ar putea să-și fi spus tot timpul că acest sentiment este doar plăcere crezând că este drăguț. Dar micuțul a alergat după el până când fața i s-a înroșit, mâinile i s-au încleștat, a fost plin de sudoare și am fost prins de el la bibliotecă în acea zi. Iar asta îl stimulează să simtă că este ceva mai mult.
Sin își spune că îi este frică să se despartă.
Expresia fostei iubite pe care a crezut cândva că o iubește atât de mult i-a fulgerat în cap. O tânără a plâns și a spus că este înfricoșător. Ia spus să nu se mai apropie de ea. Ia spus că ar trebui să se despartă și l-a privit ca pe un om rău și violent. Sin a încercat să o prețuiască pe cealaltă parte cât mai mult posibil. Dar se dovedește că lucrurile din pat sunt cele care fac relația să se rupă iar asta îl făcea să se teamă să aibă vreo legătură cu nong Plerng.
A fost beat înainte și nu era sigur ce făcuse. Dar, când a fost pe deplin conștient de ce îi făcuse lui nong Plerng el a fost sigur că nu i-a plăcut și că îi va fi frică de el.
Sin a spus că este un bărbat care nu mai vrea sex. Sentimentul că vrea să renunți era chiar mai intens decât sentimentul că ar vrea să o facă cu micul Plerng. Dar micuțul era persoană care a încărcat să o facă cu el fără nicio teamă.
Când se gândea la asta, Sin însuși încă nu s-a putut abține să nu fie uimit pentru că Plerng a luat cătușele și a venit să-l lege. La început am încercat să-i spună să se oprească pentru că îmi era teamă că voi face din greșeală ceva drastic. Chiar dacă aveam o singură mână liberă, dar când nong Plerng a spus că va merge să găsească pe altcineva...
„Nu pot ceda. Nu am cum. Nu te voi lăsa să pleci.”
A apărut un sentiment puternic. Până când el... a fost capabil să acționeze violent.
„Dacă îl lași pe Nong Plerng să aparțină altcuiva atunci este mai bine să te lupți cu el?”
Deci, când toate aceste emoții nu dispar, Sin însuși s-a temut că va trebui să se despartă de el.
Dar din nou, Nong Plerng ia spulberat neliniștea. Imediat, un copil drăguț cu părul dezordonat și o față roșie, a spus cu o voce dulce: „Pot accepta totul”.
Asta ia făcut inima să se umfle. Eu vreau să îl țin strâns, vreau să-l păstrez astfel încât nimeni altcineva să nu vadă drăgălășenia pe care o vad eu. Vreau ca nong Plerng să fie numai al meu.
Acest sentiment era atât de puternic încât încă nu-i venea să creadă.
- Mă duc acum.
Așa că, de îndată ce am terminat cursul, eu mi-a luat lucrurile și am plecat în grabă. Asta a fost ce le-am spus repede prietenilor mei până când însuși Mix a strigat și a întrebat.
- Unde te duci așa de grăbit?
- Să-mi iau iubitul, m-am întors și am spus tare cu un zâmbet larg.
Acum îmi doresc foarte mult să-l întâlnesc pe nong Plerng.
Lui Sin nu-i păsa ce avea să întrebe prietenul lui în continuare pentru că s-a grăbit la mașină și a condus la facultatea lui Plerng.
Sin se uită în stânga și în dreapta, la locul unde Plerng și prietenii lui îi place să stea și să vorbească sau să lucreze. Dar azi a fost doar o fetiță metisă care este sora mai mică a unui prieten apropiat și un alt bărbat arătos.
„Poate că sunt puțin gelos.”
Nu doar pe Andrea, care este femeie. Dar și pe nong Sy, care este bărbat.
Tânărul recunoaște că acești doi oameni arată atât de bine, încât oamenii ca ei nu pot fi comparați cu el, până la punctul în care se teme că nong Plerng s-ar putea să se îndrăgostească de propriul prieten.
- O, phi Sin, bună.
- Vii să îl iei pe Plerng? Amândoi s-au întors să-l întrebe cu zâmbetul pe buze, ridicând mâinile în semn de salut ca întotdeauna.
- Da, și nong Plerng.
Andrea și Sy s-au uitat unul la altul apoi a râs sec până când Sin și-a încruntat sprâncenele.
- Este ceva în neregulă?
- Nu chiar. Phi Sin, stai jos mai întâi. Plerng va fi aici în curând. Deea bătu mâna pe scaunul de lângă ea.
Sin însuși sa mutat să stea jos dar păstrând o distanță pentru că o respecta pe tânără.
Apoi Sin s-a uitat la fețele celor doi juniori care au schimbat priviri confuze până când a întrebat din nou, nesigur.
- Ar trebui să știu ceva?
Sin s-a temut brusc că nong Plerng îl va evita.
- Nu chiar, phi. Cei doi au răspuns exact în același mod. Apoi s-au înghiontit unul pe altul.
- Te rog spune-i lui phi Sin.
- La naiba! Mormăi Andrea. Dar Sy a încurajat-o să vorbească.
Sin a întrebat din nou cu o expresie care deja se agravase.
- Nong Phloeng, nu vrea să mă vadă? Sau s-a întors?
- Nu, phi Sin, vezi tu... ascută ce spun și nu înțelege totul greșit... Phi Sin, nu-ti face griji. Crede-mă chiar acum acel nemernic de Plerng este obsedat de phi Bua, este blocat in pădure cu fața înmuiată în noroi, cu picioarele îndreptate spre cer și nimeni nu-l poate trage în sus. Deea a făcut o comparație confuză înainte de a arunca o privire spre un alt prieten care îi spunea „ți-am spus deja.”
- Nu vreau să îl văd pe Plerng așa. Toată ziua azi a stat și s-a uitat la telefonul mobil și a zâmbit ca un copil. Sy însuși a cedat în cele din urmă și a dat din cap. Dacă voia să spună ceva o va spune, iar Deea i-a zâmbit.
- Da, Plerng nu a mers nicăieri departe. El doar s-a dus la facultatea de științe.
- Hmm. Sin se încruntă. Pentru că acum doi ani el mergea acolo aproape în fiecare zi până când a avut o presimțire ciudată.
- De ce se duce nong Plerng acolo?
Andrea și Sy schimbară din nou priviri. Apoi tânăra a vorbit.
- Merge să o vadă pe fosta ta iubită.
- Ce! Sin a făcut ochii mari până când Sy a continuat în grabă.
- Nu s-am dus să caute necazuri, phi Sin. Vrea doar să știe ce fel de persoană este fosta ta iubită. A spus că se grăbește și se întoarce vrea doar să-i vadă fața... Trebuie să fie foarte gelos pe phi Sin.
Sin s-a calmat când a auzit cuvintele drăguțe că micuțul lui era gelos pe el. Sincer vreau să fie gelos.
Dacă... merge să o găsească pe Bua.
„Nu din cauza poveștii pe care i-am spus-o aseară.”
- Cred că ar fi mai bine să-l urmez.
Așa că omul mare s-a ridicat în grabă. Le-a mulțumim celor doi juniori și a plecat.
- P’Sin.
- Da. Persoana care era pe cale să plece s-a întors să se uite la fața surorii prietenului său.
- Ei bine, Plerng este o persoană care vorbește sincer. Dacă se întâmplă să vorbească cu fosta ta iubita și spune ceva rău despre ea... iartă-l, este o persoană puternică.
- Dar el este o persoană drăguță, phi Sin. Nu vrem să înțelegi greșit asta. Cei doi juniori au încercat să-și protejeze prietenul apropiat. Sin a zâmbit larg și a spus cu o voce fermă.
- Nu-ți face griji. Cred că personalitatea lui este drăguță.
Sin nu este un orb el putea să vadă ce fel de persoană era nong Plerng, inclusiv felul în care se îmbrăcă, încrederea care o avea în el, aspectul lui, totul spunea că nong Plerng nu era o persoană îngrijită. Dacă aș spune că este o persoană puternică, probabil că este puternic, drăguț și adorabil. Cum poate să nu fie sincer? Când s-a uitat la mine cu ochi rugători și cu acele buze năucitoare... eram deja învins.
Desigur, când Sin a dispărut din vedere...
- În ce templu a făcut merite acest rinocer? O să fac și eu, a spus Andrea, uimită, în timp ce Sy o întrerupse imediat.
- A fost frustrant toată luna. Ești sigur că vrei să faci merit la același templu cu el?
- Dacă îl face pe chipeșul phi Sin să zâmbească așa când vorbește despre el, o voi face.
Așa e, un zâmbet care spune... Te iubesc din toată inima.
Sin este mai familiarizat cu Facultatea de Științe Umaniste decât cu cea de Artele Comunicării pentru că a avut o relație cu o fată din această facultate aproape un an. Chiar dacă s-au despărțit, el nu poate uita locul în care venea cândva să o aducă și să o ia aproape pe fosta lui iubită. Nu a durat mult până când tânărul l-a găsit, dar...
- N-ai dreptul să mă insulți.
- Oh, când te-am insultat? Spun doar că, deși simți că este păcat că P’Sin este cu un tip că mine dar s-a dovedit ca eu arat mai bine decât tine și asta te doare? Dar nu cred că trebuie să-l acuzi pe P’Sin că este o persoană rea.
Sin a rămas în ascuns după un stâlp de îndată ce și-a auzit propriul nume ieșind din gură fostei iubite și a noului iubit. Sprâncenele i s-au încruntat când Plerng stă singur, înconjurat de un întreg grup de prietene ale lui Bua și se confruntă cu fosta sa iubită cu o expresie de dezaprobare.
„Ce sa întâmplat aici?”
- Nu sunt rănit. Spun doar adevărul.
- Care este adevărul? P’Sin este o persoană egoistă pentru că așteaptă să vină să te „ia”? Înțelegi sensul cuvântului thailandez? Este o persoana egoistă care stă și așteaptă să te ia tot timpul de lângă grupul tău de prieteni. Dacă nu ar fi fost cu adevărat egoist, te-ar fi făcut să alergi la el la facultate. Asta se numește un iubit bun?
Sin era uluit pentru că deși despărțirea nu a fost bună dar nu se gândea că fosta lui iubită o să spună asta.
- E egoist ceea ce ai făcut tu? Nong Plerng continuă să vorbească.
- Dar nu-ți face griji. E bine că nu vrei un astfel de iubit, pentru că acum este al meu. Persoana drăguță a zâmbit dulce în timp ce cealaltă parte era palidă. Chiar dacă a spus acele cuvinte la uimit pe omul care trăgea cu urechea.
- Ia-l! E doar un tip pe care nu-l vreau.
Plerng zâmbi și imediat a contraatacat.
- Nu vrei sau nu poți accepta. Nu cred că ai înțelepciunea să-l accepți, a continuat Plerng.
Ceea ce a văzut Sin a fost chipul palid a fostei iubite, care a strâns ambii pumni strâns, făcându-l să-și amintească că a fost certat și învinuit dar acum nong Plerng îi ia apărarea spunând că nu este rău și îi spune cu încredere că există cineva care îl poate accepta așa cum este. Chiar dacă această femeie nu l-a putut accepta.
- De ce cauți astfel de probleme?
Sin nu a fost surprins să o vadă pe Bua plângând pentru că cealaltă parte este o femeie. Dar și-a încruntat rapid sprâncenele când l-a văzut pe Plerng, ridicând capul și aducând un zâmbet încrezător. Se părea că cineva care hărțuia o femeie nu avea cum să lupte.
- Nu caut probleme. Sunt aici doar pentru a explica în numele iubitului meu. Nu vreau ca iubitul meu să-și piardă încrederea în el. E greșit și asta?
- Dar nu văd deloc nevoia să vorbești așa. Nu m-am dus să caut necazuri cu tine. Eu doar stăteam aici. Nu m-am dus să te agresez. Ai apărut brusc și ai spus că sunt o femeie rea care l-a calomniat pe fostul său iubit. A spus Bua cu o voce tremurândă care le-a făcut pe prietenele ei să se grăbească să o consoleze.
- E adevărat, Bua, indiferent ce spune el, nu crede că este greșit ceea ce crezi tu. Ei s-au despărțit deja. De ce cauți necazuri?
Dar Plerng nu este descurajat.
- Ți-am spus, când am auzit ce ai spus, nu am putut să suport. Încearcă să-ți folosești creierul să te gândești puțin. Dacă din greșeală auzi pe cineva vorbind urât despre iubitul tău, poți suporta asta? Este politicos să mă certați? Cum poți spune că phi Sin este o persoană rea? Ascultă-mă, lui phi Sin nu-i plac bărbații dar lui phi Sin îi place doar de mine.
Sin și-a ridicat mâna la pieptul stâng și a tras aer în piept pentru că a crezut că a auzit destul.
- Nong Plerng.
- Phi Sin!
Omul mare a ieșit afară și a strigat la cel care își țin capul sus încrezător. Dar când Plerng l-a văzut, ochii i s-au mărit. Dar persoana care îl strigă pe Sin nu este Nong Plerng, dar este... nong Bua.
O fostă iubită care a spus cândva că îi era frică de el dar acum face un pas înainte apoi arătă spre Plerng cu o față palidă.
- De ce l-ai lăsat pe tipul ăsta să vină și să găsească probleme cu mine? Eu nu am făcut nimic și am fost certată brusc. S-a plâns Bua.
- Ce!
Nong Plerng a mormăit încet ca oamenii care stau aproape să nu audă. Dar persoana care de obicei ridică privirea la el cu ochi rugători și face o față ca un pisoi mic doar oftă. Era diferit de ochii lui Bua care s-au luminat imediat atunci când se grăbește săi spună.
- Phi Sin știe, de asemenea, că eu sunt o persoană căreia nu-i place să aibă probleme cu nimeni. Nu am rănit niciodată pe nimeni, dar eu am fost certată deși nu a făcut nimic rău. Cum ai de gând să te descurci cu asta? În timp ce Bua vorbea, lacrimile i-au curs până când Sin însuși s-a mișcat inconfortabil. Dar nu pentru că o mai plăcea. Singurul lucru care îi mai rămăsese de la această persoană este un cuvânt care spune... nimeni nu te poate accepta P’Sin!
- Nong Plerng, nu ai nimic să-mi spui?
Sin s-a întors să-l întrebe pe omulețul și a ridicat din umeri.
- Nu, eu chiar am fost cel care a vorbit primul. Asta e. Nu e nimic cu care să compensez și eu nu vreau să lupte cu lacrimi. Persoana drăguță a vorbit direct recunoscând cu o față serioasă că el a fost cel care a mers mai întâi să găsească probleme cu Bua. Apoi s-a întors să privească fața fostei iubite care avea vârful nasului roșu.
- Te rog să recunoști că l-ai blestemat pe phi Sin că este rău.
- Huh... În loc ca Bua să spună ceva, a scos un suspine blând apoi se uită în sus la Sin și a clătinat din cap cu o expresie jalnică.
- Hee, se pare că de data aceasta eu sunt persoana rea. Nu contează. Ai vrut să te consoleze, așa că deja te-a consolat. Eu știu că sunt un domn. Să ști că eu spun lucrurile direct și în față. Spuse omulețul cu o voce iritată. Crezând din toată inima că probabil Sin a fost de partea acestei fete cu părul lung.
Plerng s-a comportat ca și cum ar fi vrut să se îndepărteze dar...
Brusc...
- De ce trebuie să consolez pe cineva care nu este propriul iubitul meu?
Sin s-a mișcat inconfortabil pentru că probabil Bua a uitat că nu mai suntem împreună. Iar persoana cu care am o relație acum este Plerng.
Sin și-a dat seama că nu doar nong Plerng a ridicat privirea șocat chiar și Bua însăși a făcut ochii mari privindu-mă neîncrezătoare în timp ce se uită la mâna mea care ținea strâns mâna albă a lui Plerng.
- Phi Sin, dar ce spui despre mine?
Sin și-a întors ochii spre femeia care îi lăsase cicatricea și care îi trimite un zâmbet cald. Nu este diferit de ziua în care erau iubiți și îi vorbea pe un ton politicos
- Nu știu, pentru că eu tocmai am venit și nu știu de ce nong Bua mă acuză când nu mai suntem împreună. Probabil că nu pot face nimic pentru tine. Nu pot să te consolez nong Bua și nu pot fi de partea ta pentru că am venit aici să-mi iau iubitul, care este această persoană, a spus Sin și a ridicat mâna care îl ținea pe Plerng pentru ca ea să vadă. Apoi s-a întors să zâmbească omulețului puternic care l-a protejat cu un zâmbet foarte cald.
- Discuția s-a terminat, nu, Nong Pleng? Să ne întoarcem.
- Da.
Micuțul se întoarse să se uite la persoana de lângă el uluit, apoi...
- Oh, eu sunt iubitul lui phi Sin, nu? Phi Sin a venit să mă ia, atunci hai să mergem.
Sin râse amuzat în timp ce îl ținea de mână și ei au ieșit din clădire. Nu s-au gândit să se întoarcă pentru a privi înapoi era un trecut pe care l-a depășit deja. Sin ținea mana unei persoane mici, drăguțe, care probabil că nu va putea lupta împotriva grupului mare de femei chiar acum, dar el a fost cel care l-a protejat de oameni care spun că este rău așa cum a făcut fosta sa iubită.
„Acum este timpul să fiu aproape de nong Plerng și de lumea mea plictisitoare dar este incredibil de bine.” Un gând care a făcut ca el să țină mâna albă a celeilalte persoane mai strâns decât înainte.
- De ce a apărut phi Sin acolo?
De îndată ce Plerng și-a recăpătat cunoștința, omulețul s-a întors să se uite la fața omului mare și a întrebat neîncrezător. Dar ceea ce a spus P’Sin a fost diferit. Dacă avea de gând să se țină apărarea cuiva, trebuie să fie cealaltă persoană. Chiar dacă în situația de la acea vreme, Plerng era în mod clar un răufăcător.
Cu doar o clipă în urmă, nu a fost diferit de scena dintr-o dramă în care eroul a venit să-l vadă pe răufăcător făcându-i rău eroinei.
În timp ce Plerng își ridica capul cu încredere, cealaltă parte plângea. Oricine ar vedea ar crede că el era deja cel care o hărțuia în plus el este bărbat. Și phi Sin care vine conform scenariului. Se presupune că eroul este prost și alergic la lacrimile femeilor dar el ajunge să îi ia partea lui așa.
Plerng îl vede pe P’Sin ca pe un om bun și cald deci nu ar fi fost surprins dacă phi Sin o va consola pe fosta lui iubită, dar eu nu aș fi supărat din cauza asta. Adevărului este că el a fost cel care s-a încurcat cu ea mai întâi. Dar cine poate suporta asta? Cum poate spune că phi Sin este rău?
Prieteni mei mă certa mereu că sunt prea bun dar și că nu sunt potrivit pentru cineva ca el.
Bine, dacă phi Sin ia partea fetei s-ar putea să fiu puțin iritat, dar despre asta se poate discuta mai târziu.
- Nong Andrea și nong Sy mi-au spus.
- Nenorociți ăia, a mormăit Plerng.
- Atunci de ce s-a dus nong Plerng să o vadă pe nong Bua?
Plerng a fost puțin tăcut și a ezitat dacă ar trebui să-i spun sau nu. Dar el a recunoscut sincer.
- Vreau să-i văd fața. Vreau să știu cine l-a făcut pe P’ Sin să se gândească atât de mult că tu ai avea o problemă. Eu a trebuit să fac ceva. Așa că am vrut să-i vadă fața personajului principal. Și apoi nu m-am putut abține așa că am ascultat în secret ce vorbea și dintr-odată a spus ceva despre P’Sin. Dacă nu te-ar fi vorbit de rău n-aș fi spus un cuvânt, dar când spune că P’Sin este o persoană rea. Ce naiba... ce e în neregulă cu faptul care că mă aduci la facultate că mă iei și ai grijă de mine în fiecare zi. Oh, și este jenată că P’Sin a ajuns să fie cu un tip ca mine și că nu ea este devină că tu ai ajuns să fi cu un bărbat. Așa că eu m-am enervat pe ea că a spus asta.
- Phi Sin, nu mă crede că că o femeie atât de îngrijită ar vorbi așa?
Plerng și-a strâns buzele pentru că acest om probabil nu i-ar fi venit să creadă ce a spus, când o persoană îngrijită că Bua ar spune așa ceva. Nu vreau să vă spun că visele mele sunt spulberate. Deci cât de îngrijită este? Femeile au o sută de trucuri. Dacă nu crezi, du-te să-i vezi pe prietenii din grupul meu. În fața soțului meu, s-a prefăcut că ea este hărțuită. Dar eu știu totul despre asta.
- Te crede. De ce nu mi-aș crede propriul iubit?
Brusc
„Nu spune cuvântul iubit des. Văzând un rinocer ca mine că am primul meu iubit. Este penibil.”
Eu îmi întorc rapid capul, când Sin făcu anunțul în mijlocul clădirii, mi-a fost rușine. Dar satisfacția este mai mult decât a asculta clar acum. Și... la naiba că e vară.
- Acum sunt ca un tip rău.
- Atunci trebuie să fiu și eu un răufăcător. Ei bine, sunt o persoană rea. A spus Sin cu voce tare, până când a trebuit să mă întorc să se uite la față micuțului, îmi era teamă că se va gândi prea mult.
Inima lui Plerng aproape că îi sări din piept pentru că vedea ochi plini de apreciere și recunoștință. Da, este un sentiment că sunt iubit... și vreau să mă întorc. Dar omul mare a întins mâna și îmi atinge mai întâi umărul apoi mi-a mângâiat brațul.
- Îți mulțumesc că m-ai protejat.
- Oh, phi Sin a auzit!
Plerng a icnit iar Sin a dat din cap.
- De când!
Bine, deși mă gândesc să-l părăsesc pe P’Sin într-o zi, dar nu vreau el să audă ce a spus Bua în primul rând. Ar durea. Nu e plăcut să vezi că un fost iubit te vorbește de rău, deși el obișnuia să aibă grijă de ea.
- Nu prea mult. Tocmai am auzit când ai că nu-mi place niciun bărbat în afară de nong Plerng.
„Am vorbit prea mult. Dar asta este tot ce poți înțelege? În plus, atunci te-ai simțit încrezător.”
Obrajii rinocerului au devenit roșii pentru că și-a arătat din greșeală proprietatea, ceea ce a fost o pierdere completă. Dar Plerng și-a spus totuși că, atunci când se va plictisi de Sin și se va despărțit de el, trebuia să găsească o cale de a face compromisuri fără a răni inima acestei persoane. El este bun, indiferent cât de greu ar fi eu nu voi putea să-l rănească pentru că nu sunt o persoană rea.
El poate obține totul numai dacă este proaspăt. Dacă acum are un zâmbet de la Sin el este complet revigorat..
- Am fost de acord că phi Sin a venit să mă ia, nu? Să ne întoarcem.
Am fost foarte mulțumit. Omul care nu voiau să fie îndrăgostit a schimbat brusc subiectul și trage brațul celeilalte persoane.
- Nong Plerng.
- Ah, ce, a încercat Plerng să încuviințeze din cap dar a refuzat să se întoarcă privire.
- Îți mulțumesc cu adevărat.
- Știu, ești un fan al meu. Eu te-am protejat pentru că am dreptate.
Era ca și cum cineva i-ar certa pe cei doi prieteni ai săi, iar el dacă ar auzi nu ar putea să nu îi protejeze. Chiar nu simt nimic special...dar sunt soții și prietenii același lucru?
- Nu este doar atât.
Phi Sin își zvâcnește mâna până când a trebuit să mă întorc să mă uit la față lui și am întâlni o pereche de ochi serioși care mă făceau să tremur.
Nu, phi Sin l-a privit cu o privire aprigă în ochi. Nu era niciun semn de a fi la fel de sălbatic ca în pat. Dar bărbatul despre care am spus odată că nu arăta deloc frumos că este de modă veche și are o față serioasă acum mi-sa părut că arată atât de frumos încât m-a făcut aproape să mi se oprească inima. Doar pentru că acei ochi... arată clar dragoste și poftă.
Sin l-a privit atât de deschis, încât genunchii rinocerului au tremurat.
„Nu, acum nu am mâncărimi. (Asta nu există de fapt) dar îmi mănâncă inima.”
„De ce dintr-o dată nu vreau doar bușteanul din visele mele? Dar vreau pădurea, o pădure întreagă!”
Gândul ca Andrea și Sy ar fi aici l-ar face să se simtă rănit. Că... nu vrei doar să faci sex cu el. Dar vrei și inima lui!
Desigur, Plerng cu siguranță nu ar menționa această problemă nimănui!
Capitolul 15: M-AM ATAȘAT FOARTE MULT DE EL
Când soarele strălucește pe tot cerul un tânăr a dormit fericit toată noaptea. Când a deschis ochii a ridicat mâna pentru a-și freca ochii, a deschis gura și a căscat, apoi s-a ridicat și s-a întins până când plapuma moale și groasă alunecă de la piept până la talie dezvăluind un piept alb decorat cu multe semne care se repetă, în special urme dentare ici și colo. Indicând faptul că noaptea trecută a fost foarte o noapte foarte fierbinte, nu?
- Fata aceea a fost atât de proastă încât a lăsat pe cineva ca Sin să scape. Îşi spuse Plerng. Pentru că, deși Sin a spus că îl va aștepta cu o zi sau două în urmă dar când a venit vineri seara, un animal care ar putea fi considerat un ierbivor s-a transformat brusc într-un carnivor cu cea mai mare ferocitate. Încă din fața ușii m-a luat într-o poziție de maimuță și m-a lăsat pe canapea. „La naiba! Cu adevărat minunat.”
„Daca nu crezi, ieși afara și uita-te la starea canapelei. Apoi am continuat împreună în dormitor unde phi Sin m-a suprimat mult timp. Phi Sin continuă să se gândească că sexul este interzis pentru că va răni o altă persoană. Dar când este eliberat de toate poverile sale, el știe că eu mă pot descurca cu forța lui. Cât despre mine eu gem și mă simt foarte bine. Asta e tot ce pot să spun cu adevărat.”
Sunt gânduri unei persoane care râde fericită și care nu este deloc jenată de multitudinea de semne de dragoste de pe corp. Este, de asemenea, răcoritor și confortabil. Eliberând toată apa până când devine atât de ușor.
„Pot să cer din nou în seara asta?”
Rinocerul râde dar atunci este strigat pe proprietarul camerei care tocmai intrase în cameră și privi.
- Ești treaz, micuţule?
Phi Sin a zâmbit larg. Dar ochii lui se uitau în jos la acest piept...
- Încă o rundă?
„E fierbinte ca o minge de foc.”
Întrebă Plerng cu un zâmbet tachinator și aproape că a scuturat pătura. Apoi își întinde picioarele le desfăcu larg pentru ca Sin să poată vedea. Dar bărbatul în vârstă și-a tras ochii în sus și l-a privit primul.
- Ar fi bine să mergi să mănânci micul dejun mai întâi, ca să ai mai multă energie.
- Oh, „tati Sin” s-a dezvoltat si neagă orice cuvânt.
Omulețul râse bucuros, renunțând temporar la planul de lupte de dimineață. El s-a uitat la silueta înaltă care făcuse un duș și era în haine de casă. Sin vine și se așeză pe pat. Iar persoana care spusese că va dura trei luni să se țină de mână și-a ridicat mâna pentru a așeză părul dezordonat după urechi. Apoi se apleacă în fața și se apasă cu vârful nasului.
- Îmi pare rău, aseară te-am făcut să plângi mult.
Vârful nasului care este încă roșu este un bun indicator al dovezilor lăsate în urmă, dar...
- Am plâns. Dar asta înseamnă că e foarte bine. Spuse omulețul fără rușine. Iar P’Sin părea că se obișnuiască, pentru că și-a mișcat vârful nasului pentru a-mi apăsa obrazul, apoi mi-a inhalat mirosul corporal în plămâni până când persoana care încă nu se trezise complet se aplecă ușor pe pieptul lat și întrebă pe un ton obraznic
- Da, simți mirosul măști mele?
- Mască de față?
Phi Sin s-a îndepărtat puțin și întrebă confuz.
- Se spune că proteinele sunt bune pentru piele. Aseară, phi Sin mi-a umplut fața cu o mască cu proteine care are o formulă specială. Simți că miroase a tine? l-a întrebat Plerng.
- Oh, eu, sunt atât de uluit.
Omul care a spus este înșiși stânjeni. Pentru că P’Sin s-a aplecat și s-a uitat la pantalonii săi apoi privește fața lui Plerng, gândindu-se dacă să-l întrebe dacă vorbește despre aceeași proteină, până când Plerng dădu din cap energic pentru a se asigura că nu a interpretat greșit. Ceea ce îl face pe omul mare să nu se poată abține să nu râdă. Dar după o clipă clătină din cap.
- Când tu dormeai eu ți-am șters fața și corpul. Nu a mai rămas niciun miros.
- Wow.
- Regreți?
- Este păcat, mie îmi place... să mănânc.
Nu există nicio modalitate de a lăsa să se piardă ceva. Pentru că oamenii flirtatori își ling imediat propriile buzele. Ceea ce l-a făcut pe omul cel mare să se miște repede
- Nu mă provoca. Altfel nu te vei da jos din pat toată dimineața, micuțele știe că...
- P’Sin este foarte sexi.
„...”
Omul care asculta a fost uluit. Dar cred că este cea mai exactă definiție.
- Ei bine... așa e. Deci nu mă provoca. Am pregătit micul dejun. Du-te să faci un duș. Dar P’Sin este P’Sin, el este foarte atent.
Silueta înaltă m-a mângâiat din nou pe păr și apoi a vrut să se ridice și să plece să se întoarcă la pregătirea micul dejun. Dar a fost prins rapid de mânecă de Plerng care privește în sus apoi spuse cu o voce rugătoare.
- Phi Sin, nu mă descurc.
Ascultătorul s-a întors imediat. Plerng își ridică ambele mâini și spuse, cu ochii plini de tristețe.
- Du-mă te rog să fac un duș.
Chiar dacă știa deja că omul cel mare nu va nega. Dar omul mic tot voia să continue să cerșească.
- Da.
Nu a fost nevoie să mai spună din nou. P’Sin s-a mișcat luându-l în brațe și l-a dus direct la baie, fără să fie nevoie să spună nimic. Urechile lui erau atât de roșii încât omul care se uita râdea zgomotos. Ridicându-și mâinile în sus pentru a-și înfășura brațele în jurul gâtului puternic de plăcere. El cerșea așa nu pentru că se comporta demn de a fi un iubit, ci doar îl făcea pe P’Sin foarte fascinat și știa că poate obține ușor ce cere așa el nu trebuie să fie obosit.
„A... devenit mai frumos?”
Phi Sin încă poartă aceiași ochelari. Fața este aceeași, părul este același, nu s-a tuns. Dacă nu poți să nu simți că bărbatul pe nume Sin are o față blândă și arată mai frumos mai ales când s-a întors și mi-a zâmbit și m-a întrebat cu o voce drăguță:
- Deci ești de acord să faci un duș?
Bineînțeles, la acest nivel puteam să stau în picioare toată noaptea. Doar fac un duș, copii. Dacă oamenii spun că este enervant să ai un iubit care îți place, spune-o cu voce tare.
- Oh, eu nu pot suporta. Te rog să îmi faci un duș.
Apoi am aruncat un zâmbet rugător. Chiar așa, cineva deja îmi făcea baie.
O atitudine pe care, dacă prietenii mei ar vedea-o, ar spune că sunt un rinocer. Dar eu le voi răspunde direct pentru că am gura plină de cuvinte și...
„Am fost supărat multă vreme!”
De când am un iubit, aș vrea să-i dau tot ce am mai bun iubitului meu.
Eu am fost oarecum dezamăgit de faptul că nu au fost pagube în interiorul băi cu doar o clipă în urmă, deși era aproape. I-am spus lui P’Sin să mă ajute, să mă spăl în interior, aceea cerere poate ca ar fi fost prea mult și probabil că nimeni nu ar face-o, dar phi Sin a fost mai mult decât dispus. Degetele alea lungi erau prea bune. Când le-a scos, mi-a tremurat tot corpul și am îmbrățișat strâns gâtul celeilalte persoane până când P’Sin era ud și a trebuit sa mai facă un dus.... dar nu a fost nimic mai mult de atât.
Tânărul tocmai a aflat că și lui P’Sin îi plăcea să facă baie așa că au petrecut ceva timp împreună înainte să iasă din baie și phi Sin a trebuit să reîncălzească supa.
Micul dejun îi fac ochii lui Plerng să devină mai mari pentru că nu știe când omul mare s-a trezit pentru a pregăti mâncarea. Supa de porumb avea un aspect delicios și gata de servit, asortată cu pâine crocantă cu brânză grasă și sărată, cât și un castron mare de salată cu ou fiert. Asta îi face pe omul care este înfometat să mănânce totul, fără să mai rămână nimic. Cât despre persoana care a făcut-o, el a zâmbit larg de fericire.
- Nu am mai mâncat un astfel de mic dejun de mult timp, phi Sin.
Desigur, doar să te trezești și să mergi la curs la timp este o durere.
- Atunci o să-ți pregătesc ceva de mâncat din nou. Micul dejun este important. Trebuie să mănânci oricum.
- Da, voi aștepta până când tu o să îmi mai dai pâine și apoi voi sări peste micul dejun. Plerng nu s-a putut abține să nu îl tachineze, până când urechile lui phi Sin s-au înroșit din nou. Apoi persoana care a spus că micul dejun este important a spus...
- Ei bine, nong Plerng este mai important.
Rinocerul nerușinat era stânjenit.
- Cred că ar fi bine să merg să spăl vasele.
- O să-le spăl eu.
Phi Sin însuși s-a ridicat în grabă dar Plerng a clătinat repede din cap.
- Nu, phi a făcut mâncare, eu trebuie să fiu cel care să le spele. Eu nici măcar nu l-am ajutat pe phi Sin. Tu ai făcut totul singur.
După cum a spus Plerng, chiar dacă are o personalitate căreia îi place să iasă și să se joace dar, în esență, este o persoană drăguță. Altfel, cum ar putea fi iubit de seniori și juniori din grup? Iar Plerng este o persoană care nu profită niciodată de nimeni.
Chiar dacă în unele zile Sy este dispus să vin să îi facă ceva de mâncare este pentru că până la urmă cineva o să curețe și o să spele vasele.
- Phi Sin, du-te să stai confortabil. Va dura doar un moment și voi termina, a spus Plerng cu un zâmbet larg. Apoi a apucat o farfuriile și a mers repede spre chiuvetă, făcându-l pe omul cel mare să-l urmeze uimit.
- Nu te uita așa phi Sin. După ce am mâncat, am energie. Nu trebuie să cerșesc pentru asta, P’Sin. Plerng s-a întors cu spatele pentru a spăla vasele știa că deja și-a dezvăluit identitatea dar nu conta.
Crede-mă, data viitoare când fața mea va spus că nu pot merge, cineva mă va purtat în brațe oricum. Râsul blând din spatele meu mă făcu incapabil să nu zâmbesc larg.
- Atunci te las pe tine.
- Poți fi sigur.
Plerng i-a acceptat cu fermitate cuvintele apoi a început să-și facă propria treabă. Curând, toate vasele și bolurile au fost spălate. Când m-am întors în cealaltă direcție, am văzut un om mare așezat pe canapea, citind o carte. Fața lui era severă, ca și cum ar fi citit un manual până când nu m-am putut abține să nu mă strecor în spatele lui.
- Oh!
Brusc.
- Phi Sin, nu ține motto-ul de trei luni de a te ține de mână. O să o facem din nou peste șase luni.
„Mai există cartea aia despre a fi gentleman? Nu le-ai distrus deja?”
Omulețul s-a gândit să-i scoată cartea din mână. Dar phi Sin a ținut-o mai tare.
- O să termin de citit cartea. Plerng și-a îngustat ochii și a fost ușurat să-l vadă pe P’Sin dând din cap, confirmând că nu avea de gând să se întoarcă să se comporte așa cum a făcut luna trecută până când micuțul a avut puțină încredere în el. Apoi se mută să se întindă pe canapea stând întins pe o parte.
- Nong Plerng, vrei să dormi?
Phi Sin și-a coborât carte din mână pentru că acum este o persoană care se mișcă să se întindă pe pieptul lui și se uita în sus la perechea de ochi ascuțiți care sunt ascunși de ochelari cu rame groase care citește cartea.
- Acum că sunt sătul, mi-e somn din nou.
- Vei dormi aici?
- Da, pieptul lui phi Sin este cald.
„Ce? Am spus eu vreodată că pieptul lui phi Sin este dur și e ca atunci când ai dormi pe o pernă de piatră? Cine a spus asta, eu nu?”
Plernga își risipi gândurile haotice din capul lui. Apoi și-a lăsat obrazul pe pieptul lui Sin. Îmi place să aud sunetul inimii tale bătând atât de tare încât sună ca o tobă. Este ceva care înainte mă făcea să mă simt enervat, în momentul când partenerul meu mă trăgea la pieptul lui. Dar când ascult inima lui P’Sin, este ca și un cântec de leagăn bun.
- Atunci dormi bine.
Omul mare trase cu forță corpul lui Plerng care dormea și care îi îmbrățișa pieptul lat, în timp ce Sin însuși se mișca să se întindă pentru a se transforma într-un pat pentru micuțul lui. Poziția în care era îl face pe Plerng să zâmbească strălucitor el își ridică ambele mâini bine dispus.
- Deci phi Sin nu mai citește cărți? Sau vrei să te joci cu mine.
Plerng chiar nu avea de gând să-și pună mâna pe talia pantalonilor.
Oh, dacă ai lucruri bune cu tine, trebuie să le folosești bine.
- Pot citi așa.
Deodată, o mână mare a tras capul lui Plerng, astfel încât să se odihnească din nou pe pieptul lui apoi P’Sin a tras o pernă pentru a-și sprijini capul, astfel încât să fie ridicat de pe perna canapelei și a ținut o carte cu o mână. Așa eu pot dormi cum vreau. Cât despre phi Sin, el poate citi fără întrerupere.
„Sunt prea atașat de phi Sin?”
- Phi Sin, nu sunt greu?
- Nu, nu ești greu deloc.
- Deci nu te deranjează?
A avea pe cineva să stea întins pe piept în timp ce citești o carte ar fi ceva care ar fi foarte descurajator. Un tânăr cu ochelari își lasă ochii în jos să privească și zâmbea, iar mâna lui îi mângâie părul moale apoi a spus cu o voce caldă.
- Nu, sunt o persoană căreia îi place să îmbrățișeze pernele.
- Dar eu nu sunt o pernă, a argumentat persoana drăguță, iar P’Sin a râs cu o voce blândă și caldă la care nu te poți abține să nu te simți jenat.
- Îmbrățișarea se simte mai bine.
- Uf.
Rinocerul nu s-a putut abține să nu se simtă jenat și și-a întors repede obrazul în cealaltă direcție. Ambele mâini s-au mișcat să-i îmbrățișeze talia. S-a simțit incredibil de bine. De asemenea, trebuie să îți amintești să nu uiți să scapi de pernă, dar eu l-am îmbrățișat în schimb... a fost foarte bine.
În acest moment, dacă îl întrebi pe Plerng dacă este conștient că își înghite propriile cuvinte aproape de fiecare dată, el este conștient de asta. Prin urmare, trebuie să schimbăm întrebarea dacă îi pasă sau nu.
O persoană ca Plerng i-a păsat vreodată de ceva?
Din moment ce îmi place să trăiesc așa acum, nu cred că este deloc o problemă, nu?
- Îmi pare rău, phi Sin. Ai amorțit stând așa?
Chiar dacă Plerng a vrut să mai stea o vreme în camera lui P’ Sin, când s-a întors să se uite spre fereastră a văzut uniforma școlară a unui bărbat mare care fusese atârnată la uscat. Micul trup s-a ridicat brusc. Creierul lui și-a dat seama că încă nu și-a spălat hainele săptămâna aceasta până când și-a înfipt cotul în talia lui P’Sin până când la făcut să se trezească complet. Plerng s-a rostogolit în jos și a ridicat cămașa celeilalte persoane și i-a frecat stomacul moale.
Phi Sin însuși nu a spus nimic. În plus, el va veni chiar să mă ajute să spele rufele.
- Nu mai doare.
A spus persoana în timp ce ridica tricoul pe care îl purta pentru a-i arăta. Dar Plerng nu s-a putut abține să nu se uite la mușchii abdominali.
- Vrei să mă lași să-l ling pentru tine?
- Oh, nu e ca și cum ar fi o rană și trebuie să folosești saliva ca să mă ajuți. Există vreo persoană tentantă care nu știe că, pe lângă faptul că face vânătăi, el poate înrăutăți lucrurile.
Dar rana lui phi Sin a fost doar o vânătaie, nu o rană deschisă. Chiar dacă linge și suge puțin, nu va fi o problemă, nu?
Între timp, bărbatul înalt a izbucnit în râs.
- Nu trebuie să speli rufele?
- Atunci pot să spăl mai întâi hainele și apoi să tratez rana, a spus Plerng cu o voce obraznică în timp ce îndesa hainele în mașină.
- Eu nu sunt întotdeauna așa. Dar, pentru că sunt atât de ocupat zilele astea, nu am spălat rufe. Luna asta cu greu m-am dus acasă. Și unchiul a început să se plângă că nu ne-am văzut de câteva luni.
Plerng nu a spus că era ocupat să încerce să-l prindă pe phi Sin.
- Nong Plerng este aproape de unchiul lui?
- Foarte, foarte, foarte aproape. Mai aproape decât tatăl și mama, dar sunt aproape și de frați mei. Plerng are un frate mai mare și o soră mai mică. Numele lor sunt P’Phai și Phan. Și P’Sin? Plerng și-a amintit că pe lângă faptul că P’Sin este un prieten apropiat al lui Drew încă din liceu el nu știa mare lucru despre el.
- Am o soră mai mare. Acum studiez pentru un master în Germania.
- Minunat, toată familia este talentată.
- Nu știu dacă mă pricep sau nu, a râs P’Sin până când Plerng și-a încrețit nasul
- Așa le place oamenilor deștepți să spună. Sora mea este o elevă bună, nu vreau să o laud dar este frumoasă și înaltă, ca un model. Când cineva o complimentează, îi place să spună că... nu sunt deloc drăguță, nu sunt bună la nimic. Este normal. Plerng vorbea de sora lui mai mică cu amuzament dar pe un ton afectuos.
- Atunci înseamnă că atât fratele tău cât și sora ta sunt arătoși. Sin spuse asta fără să se gândească, dar Plerng...
„Uite, cel drăguț este aici.”
- Da, P’Phai, fratele meu mai mare are pielea mai închisă la culoare, așa că îți dă un sentiment de seriozitate și îl face să arate întunecat și este atât de mare, încât eu sunt un pitic pe lângă el. Când eram copil, am fost tachinat pentru că eram mai mic decât frații mei. Toți spuneau că eu sunt un copil nelegitim pentru că sunt cel mai scund copil din familie. P’Sin ascultă cu atenţie, faţa lui devenind din ce în ce mai tensionată.
- De ce face phi Sin acea față?
- Mă gândesc doar ce să fac pentru ca familia ta să mă placă.
- De ce trebuie să te placă?
O persoană care nu s-a întâlnit niciodată cu cineva a întrebat confuză. La care omul mare a răspuns direct.
- Pentru că sunt iubitul lui Nong Plerng. De asemenea, vreau ca familia lui Nong Plerng să fie sigura că îmi place de tine. Altfel cum să-mi permită să mă întâlnesc cu fiul lor? spuse phi Sin pe un ton serios.
O persoană care a trăit independent de mult timp tace pentru că tocmai și-a dat seama că uneori a fi într-o relație nu este doar o chestiune de doi oameni, iar pentru el care se distrează cu această relație...
„De ce sună atât de rău?”
- Nu-ți face griji, phi Sin. Familia mea știe că mie îmi plac bărbații. Nu le pasă cu cine sunt.
- De asemenea, trebuie să mă gândesc să le spun mamei și tatălui.
- Ce?
Plerng făcu ochii mari apucând brațul lui Sin în timp ce clătina din cap.
Nu pentru că se vor despărți în viitorul apropiat, dar nu vrea ca phi Sin să fie alungat din casă de tatăl său. Dar Plerng se gândește la asta. Un fiu care este bun merge și spune că nu se mai poate căsători cu o femeie dar are ca soție un tip rău ca el. „Oh, doar mă gândesc la asta și știu că viața este cu siguranță nedreaptă.”
- Nu, phi Sin, nu e bine. Nu cred că există o familia atât de nebună ca familia mea.
Nebună sau nu, copilul cel mare poate avea atât bărbați, cât și femei. Cel mijlociu adică eu pun accent pe bărbați. În ceea ce o privește pe sora cea mai mică, ea a bătut deja jumătate din fetele din școală.
Probabil că nu vă voi spune prea curând. Dar o voi spune pentru că phi Sin s-a uitat în ochii mei și spuse pe un ton serios.
- Nu m-am gândit să mă întâlnesc cu nong Plerng doar pentru distracție.
Dacă aceste cuvinte ar fi o săgeată. Plerng probabil a murit de vinovăție și a vrut să își sape singur propria groapă.
- Uh, într-o zi, dar va trece multă vreme.
În cele din urmă, mormăi Plerng cu voce joasă în timp ce pune accent și pe introducerea hainelor în mașină cu mai multă forță decât de obicei, adăugă detergent, închide capacul și apăsa pentru a face mașina să funcționeze. Este bine că P’Sin însuși nu mai vorbește despre asta. Doar ridica telefonul mobil pentru a vedea câteva informații. Apoi a întrebat.
- Nong Plerng este liber astăzi?
- Da.
„De ce te agăți de mine toată ziua?”
- Deci, hai să vedem un film.
Plerng se uită la fața lui confuz. Apoi, cealaltă parte a repetat lucrurile despre care au vorbit pentru ca el să le asculte.
- Ei bine, nong Plerng a spus că vrea să vedem un film împreună.
- Mergem.
Plerng însuși și-a amintit că l-a invitat dar nu credea că cealaltă parte își va aminti. După m-am mutat să stau lângă el să ne uităm împreună la programul de film dar nu-mi place această poziție, așa că.....
Puff... Stai.
Omulețul s-a mutat și s-a îngropat în îmbrățișarea lui Sin. Ținând într-o mână telefonul el se sprijini pe pieptul celeilalte persoane. Iar mâna liberă se înfășură în jurul taliei pentru a deveni mai aproape. Phi Sin stătea în spatele lui. Plerng motivează că acest lucru este mai bine decât să privești în sus la ecran.
ADEVĂRAT!?
Vocea Andreei era în capul meu, dar eu am înăbușit-o.
Proprietarul telefonului a fost în mod clar uluit.
- Nong Plerng este atât de dulce. Phi Sin l-a îmbrățișat mai tare până când a trebuit să-și ridice capul și să-i zâmbească.
- Îți place, nu?
- Îmi place.
„...”
Persoana nerăbdătoare nu putea privi decât în perechea de ochi serioși apoi s-a oprit stând nemișcat. El simte respirația calda care îi atinge obrajii și apoi buzele, închizând pleoapele când buzele moi și suple ating ușor gura lui.
„Îmi plac sărutările care îmi trag sufletul. Dar îmi place și asta.”
Gura lui Sin se simțea moale, dulce și umedă.
Plerng însuși și-a ridicat mâna să apuce gâtul persoanei din spatele lui și atingerea lui a devenit mai intima. P’Sin nu a ezitat. Dar își înclină obrazul pentru a face marginea buzelor să se atingă între ele, mai aproape decât înainte. O limbă fierbinte a lins buzele proaspete, mângâind atât buza superioară cât și cea inferioară și apoi intră în gura dulce.
Dar...
Tring... Tring...
Huh
Nu era telefonul din mâna lui Sin care suna dar este un alt telefon. Era telefonul lui Plerngg care la pus pe masa din bucătărie. Omul mare s-a îndepărtat puțin, dacă proprietarul telefonului ia șoptit rugător.
- Nu face nimic.
Voia să se sărute așa din nou.
Acest sărut era diferit de orice sărut pe care Plerng l-a experimentat vreodată. Până când a fost neliniştit şi a vrut mai mult.
Phi Sin s-a aplecat și el să îl sărute din nou, dar...
- Te rog să răspunzi la apel poate este ceva urgent.
„Dacă e urgent sau nu, îl voi certa oricum!
Plerng a mormăit, apoi a primit un sărut reconfortant pe obraz, iar P’Sin l-a eliberat. Plerng s-a dus să ia telefonul cu un ușor sentiment de enervare și cu atât mai mult când a văzut numele care apărea pe ecran.
- Phan...
(„P’Plerng mergem să luam ceva de mâncare.”)
- Huh?
Persoana care se pregătea să-și certe sora mai mică nu a mai putut să spună nimic pentru că sora sa a început să vorbească fără oprire.
(„Hai să mâncăm împreună. Eu nu l-am mai văzut pe P’Plerng de multă vreme. De ce nu vi acasă? Să nu-mi spui că e pentru tânărul care deține magazinul de împachetat coșuri. Hai să mergem să mâncăm împreună. Acasă acum este o atmosferă foarte sumbră și sunt doar necazuri.”)
Chiar dacă voiam să o blestem, eram curios de ce se întâmplă.
- De ce?
(„P’Phai este într-o stare depresivă, P’Plerng. Mă întreb dacă a fost părăsit. Recent, când vine acasă doar stă și oftează din greu. Nici măcar nu a ieși cu motocicleta lui preferată, spune că nu are chef. Și mai este și problema lui Afros. Așa că hai să ieșim împreună dacă mai stau mult aici o să devin nervoasă.”)
- Ce s-a întâmplat cu Afros?
Nu spun că nu-mi iubesc fratele dar acea persoană nu a făcut atât de multe pentru mine, a fost liniște o vreme dar a râs puțin (stai puțin, părea că știe) dar numele iubitului meu unchi era diferit. Dar și sora mea știa asta.
(„Dacă vrei să știi, vino să mă răsfeți cu niște mâncare.”)
Plerng vrea să știe. Dar când s-a întors să se uite la o altă persoană care cumpăra bilete la film acum...
- Sunt ocupat.
(„Dacă P’Plerng nu vine. Eu îi voi spune mamei despre faptul că l-ai pus pe Afros să îți închirieze o cameră la hotel și că ai dus un bărbat acolo!”)
- De unde ști?
Chiar dacă Plerng este un rinocer și chiar dacă mama lui știe deja asta dar dacă suna și deranjează pe cineva din această cauză, cu siguranță va fi certat. Așa că el a acceptat și întrebat despre locație apoi închise apelul încruntat. M-am întors să mă uit la phi Sin, care părea trist, dar tot a spus că înțelege.
- Se pare că nong Plerng probabil nu va putea merge să vadă un film cu mine, nu?
Plerng și-a strâns buzele.
Știa că această întrebare era o nebunie pentru el se gândea să se despartă, dar...
- Phi Sin vrei să mănânci împreună cu mine... și cu sora mai mică?
În schimb cel care se gândește să renunțe îi cere să-i cunoască familiile.
„Sunt cu adevărat atras de pădurea blestemată mai mult decât de buștean?”
Capitolul 16: SORA MEA SPUNE CĂ ÎMI PASĂ DE El
- Nu-mi spune că acesta este tipul de la magazinul de coșuri.
Sin nu știe ce să facă când prima propoziție pe care a auzit-o din gura surori lui Nong Plerng este această propoziție.
Dar nu este surprins, cum a obținut această poreclă.
A fost o vreme când chiar trimitea coșuri ca scuze în fiecare zi.
- Uh, probabil că este phi.
Sin a arătat doar un zâmbet sec pentru că iubitul de lângă el pur și simplu a râs amuzat, el nu a corecta nimic iar asta însemna că el este cel care le-a trimis. Când mă gândesc acum, încă nu mă pot abține să nu râd când spun: „Aș putea face asta”.
Acum e amuzant pe atunci eram foarte stresat să trimit ceva. În plus, era diferit în fiecare zi.
- Mulțumesc. Eu am mâncat întregul coș cu cuiburi de păsări. Spuse Phan.
Între timp, Sin nu a putut să nu o inspecteze pe frumoasa tânără care se afla în fața lui. Nu sunt interesat de ea din punct de vedere romantic, dar ce? Prima sa impresie despre nong Phan ar trebui să fie... este la fel ca nong Plerng, ca o oaie.
Nu este o chestiune de aspect, dar este o atmosferă diferită.
În timp ce Plerng era un bărbat mic, de doar o 165 cm, cu pielea albă, o față drăguță care ieșea și mai mult în evidență cu părul brun-roșcat și un mod foarte cochet de a se îmbrăca, sora lui mai mică era cu 10 cm mai înaltă, cu brațe și picioare lungi, ca un model, așa cum o descrisese Plerng. Fața era frumoasă și serioasă, mai mult decât adorabilă. Avea părul lung prins într-o coadă de cal lejeră. Purta haine simple, cum ar fi pantaloni și un tricou închis la culoare.
Cei doi păreau diferiți și chiar nu păreau că sunt frații. Dar când mă uit cu atenție... Încrederea în sine este aceeași.
Sin putea simți că cei doi frați erau foarte încrezători în ei înșiși. Atât în privința aspectului, cât și a personalității. Ochii lor străluceau de încăpățânare dar dacă ești deschis și sincer, atunci când te uiți la ei sunt ca niște gemeni identici. Până când nu m-am putut abține să nu mă gândesc că dacă ar fi fost și phi Phai, fratele cel mare de câte ori se va înmulți această descriere și personalitate.
- Phi Sin, nu-mi spune că ești fermecat de mine.
Omul mare clătină imediat din cap.
Oricât de asemănători ar fi, el încă îl vede pe nong Plerng cel mai drăguț.
Dar scuturarea mea din cap a făcut ca ochii fetei drăguțe să se facă mari.
- Dacă dai din cap așa este ca și cum ai spune că aspectul meu nu este suficient de frumos pentru tine? Îmi pare atât de rău.
- Nu, a negat Sin grăbit. Nu vreau ca sora iubitului meu să înțeleagă greșit și să îmi pierdut manierele. Nong Phan este o persoană frumoasă. Numai că eu nu am ochi decât pentru...
- Uh, phi Sin mă va înșela chiar în fața mea?
Plerng a continuat imediat, apoi arăta de parcă era pe cale să plângă, s-a apropiat și și-a pus capul pe umărul surorii sale.
- Mi-ai furat iubitul, Phan.
- Oh, liniștește-te, phi Plerng. Ei bine, îi place genul ăsta de înfățișare, nu pitic ca P’Plerng.
Sin chiar a procedat incorect. Știi că ești tachinat de cei doi frați? Cu cât se preface că plâng, ochii săi vor străluci. Până când bărbatul care nu vrea să rănească inimile celor doi frati întinde mâna să apuce brațul lui Plerng și spuse pe un ton serios.
- Nong Phan este o persoană frumoasă. Dar orice ar fi, iubitul meu este oricum cel mai drăguț.
Brusc
- Hei, phi Plerng, nu fi timid. Personajul tău s-a pierdut.
Sin zâmbește pentru că de îndată ce a terminat de vorbit, puștiul care tachina (care mai mult tachinează) și-a acoperit fața cu mâna. Aplecându-se spre sora lui mai mică mai mult decât înainte până când Phan...
El însuși a deschis larg ochii și se uită cu neîncredere văzând-o pe Phan atât de stânjenită.
Desigur, dacă l-ai întâlnit vreodată pe tipul care se uită doar la fundul unui bărbat cu ochi strălucitori, asta este.
- De ce ți-e rușine? Nu-ți fie jenă e doar o mâncărime pe față.
- Este cel din fața mea sau ce? Spune-mi. Nu-mi spune cum se comportă P’Plerng. Nu vrea să iasă să mâncăm pentru că ne ciondănim unul cu altul.
Sin a confirmat încă o dată, acești doi frați sunt la fel. Uită-te la cuvintele exact rostite. Era atât de cald încât nu s-a putut abține să nu zâmbească... și aproape că a făcut ceva.
- Cum poți să fii o fată și să vorbești în felul acesta?
- P’Plerng îmi dă lecții.
Sin nu știa dacă să râdă de Plerng în fața sau nu. Dar s-a întors să-l privească, a zâmbit ironic, apoi ia dezvăluit dinții surori lui mai mici.
- Ce încerci să dezvălui? Ataci oamenii de acolo.
- P’Plerng vrea cu adevărat să atace oameni.
Deci asta înseamnă că atunci când ești cu acești doi frați, trebuie să te gândești mai profund la cuvintele pe care le spui. Este în sens general, nu? Nong Plerng rămase nemișcat. Buzele li s-au strâns, ochii le-au strălucit într-un mod de care probabil nu și-au dat seama. Privind fața surorii sale mai mici cu ochii mari. Sin trebuie să nu fi văzut greșit, nu? Văzu că tânăra însăși se oprise clar.
- Glumesc, nu este nevoie să faci o față atât de înverșunată. Nu este o luptă.
Apoi, acei ochi s-au întors să-l privească mai atent decât prima dată când s-au întâlnit.
- Cu adevărat interesant.
- Ce este?
- Nimic, eu, doar m-am gândit că mă bucur că în sfârșit îl cunosc pe proprietarul coșurilor. Oricum, îmi pare rău că ți-am deranjat timpul privat cu P’Plerng. Oricum mă bucur să te cunosc. Eu însuși aș vrea să știu care este motivul pentru care P’Plerng nu vine des acasă în aceste zile? Phan spunea politicos și zâmbind frumos.
Dar Sin însuși s-a încordat puțin. Și-a amintit din nou că se confrunta cu familia iubitului său.
- Știu, știu. Dar nu-ți pasă. Nong Plerng o tachina pe Phan. Mai mult decât un gând serios dar a făcut-o pe sora lui să zâmbească răutăcios.
- Cu cât P’Plerng spune asta mai mult, eu sunt chiar mai interesată decât înainte. Sunt curios să știu ce persoana îl poate face pe P’Plerng să îl numească iubit? Încă o dată, cei doi frați au vorbit direct și la obiect. Până când Sin nu este sigur dacă este bine sau nu. Baza ochelarilor era aproape de podul nasului și s-a mișcat puțin, făcându-l pe spectator să zâmbească și să râdă.
- Nu-ți fie frică de mine. Phi Sin îl învinge pe phi Plerng. El este doar un iepure.
- Un iepure uriaș.
- Sunt gelos, am doar această înălțime.
Sin a zâmbit brusc. Când fata mai tânăra și-a ridicat mâna pentru a freca capul fratelui său mai mare, Plerng doar și-a umflat obrajii, și-a făcut ochii strălucitori și și-a ridicat capul cu încredere.
- De ce ești gelos? Ești atât de drăguț încât o să mor... corect, P’Sin?
De data aceasta, Sin a răspuns cu încredere că...
- Da, îmi place că nong Plerng este așa.
Chiar și bărbatul care este un domni nu credea că își va aminti imaginea de noaptea trecută, când l-a apucat cu ușurință pe micuț de talie a fost, umm, pentru a folosi cuvintele lui nong, Plerng... mișto. Sin nu îi cere lui nong Plerng să schimbe nimic, inclusiv natura lui entuziastă în pat, vorbind direct și fiind suficient de curajos pentru a se exprima, îl face să-l iubească din toată inima.
Cineva a spus odată că oamenii cu personalități diferite tind să se atragă unul pe altul. Sin crede că este adevărat.
Nong Plerng nu este deloc ca el. Dar îl atrage mai mult decât oricine altcineva.
- Este suficient. Nu este nevoie să vă uitați unul la altul ca peștii de luptă. Eu sunt aici. Astăzi cineva ar fugi și ar deschis o cameră de hotel și m-ar lăsa singură. Tu ai fugi să ataci oameni, e în ordine. Înțelegi, phi Plerng? Tânăra se întoarse să se uite la fratele ei și a întrebat cu o voce aprigă, la care nong Plerng doar a ridicat din umeri. Apoi s-a întors și a zâmbit obraznic.
- Ai fi interesat să mergi la hotel cu mine, phi Sin?
Sin crede uneori că ar trebui să învețe cum să accepte glumele iubitului său.
- Deci, mergem să mâncăm la hotel? Nong Phan va putea merge cu noi.
Brusc
Tânără a izbucnit în râs și l-a bătut pe fratele său mai mare pe umăr, făcându-i ochii mari.
- Ugh, chiar l-ai învins pe phi Plerng.
Sin nu era sigur dacă a răspuns incorect sau nu. Dar dacă îi poate satisface pe cei doi frați, este dispus să o facă.
Phan este o fată care a crescut cu grija a patru bărbați, și anume tatăl ei, P’Phai, P’Plerng și Afros și o singură femeie, și anume mama ei. Dar pentru că îi place să-și urmeze frații și să se joace cu ei, ea absoarbe și masculinitatea lor, mai degrabă decât să iubească frumusețea femeie în general și inclusiv niște obiceiuri pe care femeile nu ar trebui să le aibă... dacă le vrei, dă-i naiba.
Aceleași obiceiuri în toată casa și nimeni nu a oprit pe nimeni, așa că a fost surprinsă să-l vadă pe fratele ei mijlociu venind cu un bărbat purtând ochelari care arăta serios. Nu este genul de persoană cu care lui P’Plerng îi place de obicei să se joace.
La început, Phan încă credea că își ascunde adevărată personalitate. În exterior, părea a fi o persoană serioasă, stabilă și caldă. În interior, s-ar putea să nu fie diferit de cei care sunt împreună pentru distracție și nu s-a gândit prea mult la asta. Dar vorbind cu el doar câteva cuvinte m-a făcut și mai sigură că nu era cazul. Bărbatul s-a uitat la fratele ei cu o privire cu adevărat stabilă.
Nu a venit să se joace. A venit într-un mod serios de care ea nu era sigură.
Nu este că nu sunt sigură în privința lui P’Sin dar eu nu sunt sigur de P’Plerng!
Phan nu vrea să-i dezvăluie de prima dată că acest caz este pierdut, P’Plerng l-a adus pentru prima dată. În plus, când vrei pe cineva, îi spui fără să-i ascunzi. Uneori chiar vreau să-i spun dar sunt o fată. Dar lui P’Plerng nu-i pasă și se plictisește repede. Odată ce îl are nu se va mai întoarce și a doua oară, el va căuta cu nerăbdare pe cineva nou care să fie mai simpatic. Până când Phan nu s-a putut abține să nu se gândească că: trebuie să fie ceva mai mult de data asta?
„P’Plerng este de acord să aibă un iubit. Trebuie să fie ceva.”
Așa că tânăra a tot observat momentul în care a intrat în restaurant și a descoperit cel mai șocant lucru din viața ei.
„Nu este adevărat. Nu este adevărat. Nu este adevărat!”
Lui P’Plerng nu-i pasă de lucrul mare care tocmai a trecut pe lângă el!
Poate că îl interesează mai mult femeile, dar nu se uită deloc la bărbați. Și la masa din fața restaurantului stătea un bărbat mare, cu fața întunecată. De fiecare dată, phi Plerng iar face ochi dulci. Dacă este o întâmplare, el va veni și va saluta, dar dacă nu, este o dulceață amuzantă. Dar să nu mai vorbim de faptul că doar aruncându-i o privire lui P’Plerng, P’Plerng nici măcar nu observă. El a continuat să ridice privirea și să vorbesc cu phi Sin, persoana serioasă de lângă el.
Acest eveniment a făcut-o pe sora mai mică care îi cunoștea natura (?) să clipească din ochi.
„Este adevărat?”
Tânăra și-a strâns ochii și s-a uitat în jos la fundul celui care mergea în fața ei.
Știind personalitatea lui P’Plerng, este cu adevărat de neconceput. Că lucrul adevărat este în pantalonii și este ceva mai mult decât de obicei.
Sau ambele
Sora mai mică a casei încă nu s-a oprit să se holbeze. Dar asta o face să revină din gândurile ei.
- Nong Phan, te rog vino.
Phan zâmbi grăbită. Privind la bărbatul mare care întinse mâna pentru ca eu să stea lângă P’Plerng în loc ca ei să stea împreună. Asta ar putea părea o chestiune mică, dar eu am înțeles că Sin avea grijă să nu mă simt exclusă. Eu m-am așezat fără să spun nimic, era doar...
- Nu sta pe partea aia.
P’Plerng îl urmează pe Sin.
- Vrei să stai și să te sprijini pe pernă. Phi Plerng, mergi pe cealaltă parte. a spus Phan într-un mod amuzant până când cel mai adorabil frate a făcut o mutră.
În această chestiune, trebuie să acceptăm că P’Plerng s-a născut pentru a fi drăguț.
Chiar dacă este puțin dur și puțin întâmplător (doar să spun că are sens), Phan crede că indiferent cine este lângă P’Plerng, el trebuie să gândească același lucru. „Tipul ăsta este super drăguț. Cu adevărat minunat.”
Phan aruncă o privire spre gâtul care se vedea prin cămașă și era clar.
„Deja l-a luat. Oare este foarte impresionat sau deja îi place de el?”
Eu mă gândeam și mai suspicios. Dar a trebuit să-mi readuc mintea ca să primesc meniul din mâna lui Sin pe care l-a primit de la angajat.
- Dacă vrei să mănânci ceva, te rog să comanzi.
- Multumesc.
Phan a zâmbit. Ea comandă mâncare ca de obicei. Dar de această dată i-am privit pe amândoi. Eu care nu privesc prea mult am făcut ochii și mai mari, când P’Sin a scos paiul din ambalaj și l-a introdus în paharul lui P’Plerng, dar a făcut asta și pentru mine.
Grijă divină. Și P’Plerng însuși este, de asemenea, ca Sin.
Nu vreau să bârfesc. Dar P’Phai nu mi-a desfăcut niciodată paiul, darămite să o facă cu atâta grijă. Dar tipul acesta o poate face dintr-o singură mișcare. În plus, mi s-a spus că, dacă ai mâinile tale, o poți face singură.
- Ai auzit că nong Phan este în primul an?
- Da, eu studiez management internațional. Intenționez să preiau compania tatălui meu, a spus Phan în glumă.
- Probabil că P’Phai este de acord.
- Această chestiune trebuie analizată mult timp, phi Plerng.
Fratele mijlociu nu este interesat de companie. Prin urmare a eliminat un concurent.
- Deci, de unde se cunosc P’Sin și P’Plerng? Phan a revenit la această chestiune. Acest lucru l-a făcut pe marele om să se oprească. Zâmbetul s-a stins un pic, până când și-a îngustat ochii. Când m-am întors la fratele meu, el tocmai și-a păstrat o fața limpede și nevinovată.
- Oh, nu este nevoie să răspunzi. Ar trebui să pot ghici.
„Phi Plerng s-a lupta cu el cu siguranță.”
Aceeași idee fără să fiu nevoită să îmi fac o întâlnire cu Sy.
Dacă aș pune din nou o întrebare: După luptă, de ce au devenit iubiți?
- Foarte suspect.
- Nong Phan a spus ceva? întrebă curios P’Sin, căruia Phan îi zâmbi dulce.
- Oh, am auzit că acest restaurant este foarte bun. Îmi doream de ceva vreme să vin să mănânc. Vă mulțumesc că ați venit cu mine. În plus, am putut să-l întâlnesc pe fratele meu care a dispărut. Tânăra s-a uitat la persoana care a refuzat să se întoarcă acasă. Dar de data asta, nu a fost deloc tristețe. A fost doar un pai care a plutit în faţa ochilor mei.
- Care e treaba cu P’Phai?
- Această chestiune nu este încă confirmată. P’Phai încă nu vrea să răspundă la nimic. Te voi lăsa să-l întrebi singur. Phan a văzut că fratele său și-a scos adidași. Privind fața fratelui meu, am fost atât de șocat încât am putut ghici că el își întindea picioarele pentru a flirta cu Sin.
Privind unghiul picioarelor, probabil că îi freca doar tibia, nu între picioare.
Phan nu poate să nu se gândească la mai mult. Dar a decis să se uite puțin la situație. „Vreau să știu ce va face această persoană?”
- Nu vreau, nong Plerng.
P’Sin a spus-o atât de sincer încât am fost surprinsă, crezând că va fi un vindecător. Mai multă bunătate decât asta dar apoi a facut-o în continuare. Pentru că P’Sin a întins mâna și a luat paiul din mână lui Plerng apoi pune din nou paiul în pahar ca înainte și spune cu o voce calmă, care era drăguță.
- Nu face așa, vei stropi peste tot.
Nu știu, eu am avut senzația că phi Sin îi interzicea ambele lucruri, frecatul picioarelor și să fluture paiul dar în același timp își folosi dosul mâinii pentru a-i freca ușor obrazul și l-a făcut pe P’Plerng să-și tragă piciorul înapoi iar fratele meu își întoarce capul în altă direcție cu obrajii roșii.
- Nu mai fac asta dar putem merge împreună să ne stropim cu apă mai târziu.
Aceasta este interpretarea erotismului lui P’Plerng sau phi Sin a trandmis așa?
Phan era și mai curios.
- Deci, ce s-a întâmplat cu Afros? Chiar atunci Phi Plerng sa întors și a întrebat pentru a schimbă subiectul și si-a ridicat și mâna pentru a-și peria părul din fața feței, enervat că îi venea în fața ochilor. Dar povestea pe care o voi spune îl va face să se oprească.
- A spus că va divorța.
Fratele mijlociu este cel mai apropiat de unchiul lor. După ce a ascultat asta, spune cu voce joasă.
- M-am gândit deja la asta.
- Phi Plerng, sună și vorbește cu Afros.
- Știi că atunci când ia o decizie importantă, nu-i place să vorbesc cu nimeni. S-ar putea să nu răspund la telefon în acest timp, a spus P’Plerng cu bună știință, iar Phan însăși a dat din cap. Privind fața palidă a fratelui său mai mare, știe că este îngrijorat pentru unchiul lor. Dar după cum s-a spus nu poate face nimic pentru al ajuta.
- Nu contează, hai să vorbim despre asta mai târziu. Oh, mâncarea a sosit. Phi Plerng a schimbat imediat subiectul.
- Îmi pare rău, phi Sin, că am vorbi doar noi doi. Phan s-a întors apoi să-și ceară scuze celuilalt bărbat. Dar el doar a zâmbit. Credeți sau nu, persoana asta nici măcar nu și-a ridicat telefonul ca să-i treacă timpul pentru că a fost exclus. El doar s-a așezat și a citit meniul de pe masă. Și gata să se alăture conversației, dacă este invitat.
P’Sin arată că nu se plictisește deși a fost ținut în afara cercului!
În acel moment, s-a servit un fel de mâncare. Și el însuși și-a mijit ochii și a privit în jos.
P’Plerng nici măcar nu s-a uitat!
Chelnerul era cu adevărat picant și stătea la masă lângă fratele ei, dar P’Plerng nici măcar nu se întoarse să se uite o secundă, deși era ceva normal pentru Plerng să privească. În tot acest timp el râdea dar ochii ăia mari și rotunzi încă priveau drept la omul cel mare care ia dat șervețelele.
„Este adevărat? Nu-mi spune că P’Plerng a fost cu adevărat supus de data asta.”
Phan se gândește că poate mâine se va sfârși lumea.
- P’Plerng, vino aici.
- Ce e cu tine, Phan?
Plerng a fost surprins pentru că sora lui mai mică la invitat să meargă la baie. El a acceptat să o însoțească s l-a lăsat pe phi Sin în restaurant. Dar odată dispăruți de vedere lui Sin l-a târât și l-a condus într-un colț, apoi s-a întors și a privit curios.
- Această persoană este ce-a adevărată sau nu?
- Care este cea adevărattă Plerng tresări, apoi clătină rapid din cap.
- La fel ca de fiecare dată.
- Cum poate fi la fel? Lui P’Plerng îi place foarte mult P’Sin, nu?
Persoană care a fost tachinată de prietenii când s-a întâlnit cu sora lui mai mică, ea i-a spus asta și el a făcut o față încruntă și serioasă.
- De ce întrebi asta?
- Chiar nu știu.
Flash
Plernga era pe cale să se răzbune surorii lui. Dar cu coada ochiului a văzut ceva care apoi a trecut pe lângă ei, până când a înghiontit-o pe sora mai mic care se uita cu atenție, dând din cap în acea direcție și a spus cu un zâmbet
- Acea persoană arată bine.
Pan se întoarse să se uite în direcția ochilor lui. Apoi s-a întors și s-a uitat din nou.
- L-am văzut din restaurant, P’Plerng. El stătea chiar în fața ta. P’Plerng era cel care nu se uita la nimeni, în afară de P’Sin.
Persoana care era sigură că nu iubea, nu-i plăcea și credea că era doar sex, îi tremură gura, era adevărat, dar sora mai mică dădu din cap, confirmând că ochii lui l-au scăpat cu adevărat.
- Eşti nebună.
- Nu sunt nebună, Eu sunt șocată. Ce a trebuit să facă phi Sin, să poată opri o persoană că tine?
- Hei!!! Este fiară din visele mele, e atât de fioros.
Când vorbește despre ceva care nu este dragoste, persoana care nu a iubit niciodată pe nimeni nu poate vorbi, se rușina imediat ce gura lui își continua prelegerea ridicând mâna pentru a arăta dimensiunea. Cred că este cu adevărat grozav.
- Vezi fața aia nemișcată? Dar când sunt în pat cu el, sunt doar o pradă mică. Care este cel mai bine. E atât de bine încât nu există cuvinte pentru a-l descrie și este foarte greu. Plerng făcu o mutră fericită. Dar sora mai mică încă nu se putea opri să se holbeze apoi a întrebat din nou. În plus, este ceva la care chiar nu vreau să răspund.
- Și este suficient de bun pentru a-l face pe phi Plerng să se oprească?
„...”
Plerng tăcea, trecându-și o mână prin păr, neliniștit.
- Nu știu, eu sunt o persoană care nu se oprește niciodată la nimeni, așa că mă îndoiesc că de această dată va fi cel adevărat sau pur și simplu am găsit ceva ciudat și interesant?
Lui Phan îi place destul de mult de Sin. Este diferit de fratele său și pare o persoană bună.
- P’Plerng s-a gândit bine. Deci, să spunem că este doar distracție dar dacă nu este așa persoana care va fi cel mai tristă vei fii tu.
- De ce trebuie să fie trist?
Dacă eu sunt cel care îl părăsește de ce trebuie să fiu trist?
Între timp, Pan ridică din umeri.
- Dacă P’Plerng îl lasă pe phi Sin să mănânce cu mine, înseamnă că este o persoană importantă. Nu știu dacă îți place de el ca iubit sau nu. Dar P’Plerng este cel care îi dă importanță. Dacă spui că nu este așa s-ar putea să te plac ca prieten sau frate mai mare. Și P’Plerng ar trebui să știe cât de important este sau cât îți pasă de el. Cel mai rău este că
- Eu... nu știu.
Poate pentru că aceasta este sora mea, este un membru al familiei și nu este un prieten din grup în fața căruia îi este frică să nu-și piardă fața, Plerng însuși a spus apoi o propoziție despre care nu era sigur. Nu știe care este acest sentiment, chiar dacă este sigur că nu-l iubește, atunci când sunt împreună, se simte și ek puțin distras.
- Poți să nu te mai prostești?
La întrebarea surorii mai mici, Plerng a aruncat în secret o privire spre pantaloni bărbatului care a trecut pe acolo.
- Hai gândește-te singur la asta. Of, sunt probleme acasă. Vin aici și trebuie să îmi fac griji din nou. Te rog gândește-te din nou la asta. E mai bine să ne grăbim să cumpăram lucruri și să plec acasă.
Plerng nu i-a spus nimic surorii sale care l-a tras înapoi în restaurant spunând că încă nu se dusese la baie. Încă mai avea asta în cap. Iar ochii lui mari nu puteau să se uite decât la bărbatul atrăgător.
Plerng i-a trimis un zâmbet imediat apoi a intrat.
- Nong Plerng, pune-ți asta. Te-am văzut periindu-ți părul de multe ori.
- Oh!
Plerng se opri, se uită la mâna mare care se mișca ușor să-i țină părul și-l băgă după ureche, apoi simți ceva ciupindu-i părul, iar o voce profundă, la fel de blândă ca mâna mare care îl atingea cu blândețe și cu cea mai mare grijă, iar când P’Sin se retrase. El nu mai trebuia să fie enervat de părul lung care i se bagă în ochi.
- Nu știu dacă îți va plăcea sau nu. Nu am știut cum să aleg. Dar e mai bine așa, nu?
Plerng ridică telefonul mobil și porni camera frontală. Și apoi a aflat ce vreau să spun... este un mic clips negru. Nu a fost deloc șocant, dar m-a făcut să-mi strâng buzele. Ridic privirea spre bărbatul mare fără a spune un singur cuvânt de enervare sau să spun că trebuie să îmi tund părul. Sin a mers și mi-a cumpărat un clips de par. Imaginea unui bărbat mare purtând ochelari cu o față serioasă în picioare în fața unui raft pentru accesorii de par mă face să simt că ceva să îmi flutura din nou în piept.
- De ce îi pasă lui phi Sin atât de mult de Plerng?
Phi Sin a zâmbit încet. Întinde un deget și îl bagă ușor în părul meu. Și spuse cu o voce serioasă
- Pentru că nong Plerng este iubitul meu.
Oh, poziția pe care am auzit-o a fost din cauza responsabilității.
Plerng încearcă să-și liniștească inima, dar...
- Și pentru că îmi place nong Plerng... îmi place până la punctul în care nu pot suporta.
Brusc
Acest cuvânt a fost cel care mi-a făcut corpul aproape să se oprească. Am putut doar să-mi ridic capul, să mă uit în ochi lui și să văd că omul cel mare îmi zâmbește. Mâna lui a atins ușor clema de păr și a continuat.
- Pentru că îmi place și vreau să am grijă de el.
Este atât de simplu. Că omul care nu a iubit niciodată pe nimeni nu înțelege.
În cele din urmă, Plerng nu s-a putut întoarce decât să se uite la chipul surorii lui mai mici, care și-a ridicat mâinile. Parcă nu ar fi implicată. M-am gândit la asta. Vorbește cât știi deja. Și asta l-a făcut pe micuț să-și pună o întrebare în minte. Îl voi părăsi pe phi Sin? Ar trebui să mă opresc aici? La urma urmei, el mâncase acest buștean de multe ori înainte ca cealaltă parte să devină o persoană importantă căreia nu îndrăznea să-i facă rău, așa cum spunea sora lui, dar...
Brusc...
- Mulțumesc, phi Sin. Eu o voi folosi în fiecare zi. Să mergem să ne uităm la o cămașă.
Persoana care a spus că va renunța, în schimb, l-a prins de mână pe Sin și la ținut strâns apoi la tras în alt colț al magazinului pentru a nu-i permite să-i vadă ochii tremurători, deși inima sa încearcă să se calmeze.
„Încă nu m-am plictisit deloc. Doar că... încă nu sunt plictisit.”
Dar vocea care vorbește este atât de blândă încât este înfricoșătoare.
Capitolul 17: EL ȘTIE DEJA DESPRE MINE...
- He, he, atât de drăguț.
- Ce naiba este cu Pleng?
- Nu știu, doar stă acolo și râde. Este așa de azi dimineață.
Plerng auzea cu ambele urechi că prietenii săi bârfeau, și-a îndepărtat de bunăvoie privirea de la ceea ce avea în mâini. Apoi s-a întors să privească fețele celor mai apropiați doi prieteni ai săi. El zâmbește ca o persoană bine dispusă, nu era deloc supărat. El balansează lucrul din mână înainte și înapoi.
- Crezi că sunt drăguți?
- Ce este asta? Faci o față de parcă ai un prezervativ nou. Este doar un breloc! Andrea făcu ochii mari. Apoi s-a prefăcut că apucă obiectul în mâna lui Plerng. Dar Plerng l-a tras brusc înapoi spre sine, fața lui s-a îndreptat spre persoana care a crezut că el este prea erotic. Ei bine, într-adevăr, era erotic. Dar cine naiba s-ar așeza și s-ar uita la un prezervativ și ar râde? Poate noul vibrator este și mai drăguț.
- Este un breloc.
- Ce? Lasă-mă să arunc o privire.
Sy a întins mâna și a cerut să vadă. Dar Plerng clătină din cap și își folosește degetele pentru a tine inelul brelocului. Apoi i-a întins-o prietenului său și a văzut un mic animal. Era o panteră, Andrea și Sy s-au întors să se uite unul la altul. Apoi s-au uitat înapoi la fața omului care le-a arătat pantera din mâinile lui, este atât de drăguță și plăcută ochiului.
- Este doar un breloc, Plerng a continuat să vorbească la fel de clar ca înainte. L-a făcut pe cel care l-au ales cu propriile mâini să se încruntă.
- Este atât de drăguț încât voi muri. De îndată ce l-am văzut, l-am luat imediat. Dar apoi cineva s-a oferit să plătească. Spuse Plerng cu o expresie entuziastă. Ultima oară, a mers să mănânce cu Phan și l-a luat pe phi Sin cu el. Sora lui mai mică vrea să cumpere un cadou de ziua unui prieten (nu sunt sigur dacă sunt sau nu prieteni în pat) așa că m-am dus să o ajut să aleagă. El însuși a continuat să se uite la lucruri, iar ochii i-au căzut brusc asupra acestei pantere cu aspect solemn.
- Nu credeți că este ca phi Sin?
Imediat ce l-a văzut, l-a apucat și i-a arătat-o lui phi Sin. Acest bărbat are o față serioasă, dar foarte aprigă. Ceea ce este suficient pentru a spune că cealaltă parte a părut surprinsă, dar nu a spus nimic. Doar că el a fost cel care a plătit așa cum este și brelocul de la chei pe care i la dat phi Sin ultima dată.
- Oh, știu de ce râde, spuse veselă fetița metisă cu ochii orbitori.
- Nu trebuie să mă privești așa, străin-o. Știi că îmi plac lucrurile drăguțe, nu este pentru că phi Sin mi la dat.
Când prieteni lui s-au uitat la el cu ochi cunoscători, aproape că nu s-a dat înapoi de la cuvintele lui și și-a băgat în buzunar brelocul cu pantera, de teamă să nu-l piardă. Care a fost problema? Dacă aș pretinde că îl arunc este rău.
Sy a clătinat din cap.
- De ce te scuzi? Să-l placi înseamnă să-l placi, asta-i tot.
- Îmi place. Îmi place rolul lui.
Totuși, omul care spune că relația lor era doar o relație fizică mai are încă fața să o spună cu încredere. Acest lucru este diferit de Sy care pare să se fi obișnuit cu vorbele lui Plerng despre această chestiune pentru că se lovea ușor pe frunte cu un caiet.
- Și ce legătură are el cu brelocul din mâna ta? Poate fi folosit în gaura ta în loc de alte jucării?
- Păcat, astăzi Sy face tot posibilul.
Andrea râse bucuroasă. Plerng ar deschide gura să se certe, dar...
- Ajunge, nu e nevoie să îți faci scuze. Eu însumi nu voi mai întreba când te vei opri. Mi-e lene să te ascult. Nici tu Deea nu trebuie să zici ceva. Nu are rost să îți mai faci scuze, ticălosule. Tu ești cel care ar trebui să știi cel mai bine care este relația ta cu phi Sin. Întrebă-te dacă măcar îți mai amintești fețele celorlalți, tot nu vei putea răspunde. A spus Sy. Asta o făcu pe Deea să își strângă buzele. Plerng vrea să deschidă gura să se certe dar nu s-a putut certa.
Motivul este că încă nu m-am plictisit de el și chiar l-am folosit des.
- Nu mai poți să călărești. Dar, așa cum a spus Sy, dacă vrei să renunți, atunci renunță. Dar din moment ce nu vrei să te despărți acum, nu cred că este necesar să găsești un motiv pentru a vorbi despre asta, doar rămâi cu el. Spui că nu-ți place. Dar dacă ești încă cu phi Sin, fi un iubit bun, a adăugat Andrea, cu o expresie mai serioasă, până când Plerng a deschis gura să spună ceva dar după un timp a închis din nou gura. Apoi își miji ochii.
- De ce tânărul și fata străină sunt atât de compatibili astăzi? spuse Plerng în glumă, schimbând subiectul. Și există ceva ce prietenii apropiați nu știu? Pentru că, după cum au spus ei, nu au mai întrebat.
- Nu înțeleg, Sy e gay. Nu mă vrea, a spus Deea, la care Sy s-a întors imediat să-i răspundă.
- Vorbești de parcă m-ai lăsa să te iau. Am auzit că o vrei pe soră mai mică a lui Plerng.
- Uh huh, Plerng, ai auzit asta? Tânărul Sy a spus cuvântul „iau”, asta e rău, e obscen.
Când am văzut că problema era departe, Plerng însuși s-a amestecat cu prietenii săi. Unde va ajunge această povestea? Până și poveștile care au fost spuse au fost păstrate pentru tragerea la sorți. Îl vrea pe bărbatul pe care l-a iubit în secret de mulți ani. Ambele lucruri pe care Andrea și le-a dorit să le aibă este Phan pentru că îi plac fetele cool oână când lucrurile din capul meu s-au mai ușurat treptat. O senzație plictisitoare din pieptul meu a devenit mai ușoară. Încerc să mă gândesc la ceea ce mi-au spus cei doi prieteni ai mei.
„Dacă tot vrei să fii într-o relație, continuă să ieși. Așa e, nu e dragoste dar poate fi.”
Era gândul cuiva care și-a ridicat ușor mâna pentru a-și atinge părul care era prins cu o clamă neagră. Nu s-a putut abține să nu bage mâna în buzunar pentru a simți un breloc care i-a plăcut de prima dată când l-a văzut.
Dacă întâlnirea cu P’ Sin îl face să se simtă rău probabil că s-ar fi despărțit deja, dar din moment ce nu e rău... atunci hai să lăsăm totul așa deocamdată.
.......
Între timp la Facultatea de Drept chiar dacă profesorul a terminat cursul Sin încă stătea nemișcat în aceeași poziție... cu mâna ținând un pix pe un caiet. Fața lui se uita drept în față, de parcă ar fi vrut să studieze dar ochii lui priveau în gol.
- Unde te gândești? Prietenul lui Sin a terminat de strâns lucrurile și s-a întors către Sin privind cu ochi surprinși.
- Ai Sin.
- Uh, ce se întâmplă?
Sin clipi de două ori. Apoi s-a întors să privească confuz la persoana care îl striga, până când a întâlnit ochi care îl priveau cu îngrijorare.
- Cursul s-a terminat. Ce e cu tine?
- Oh, s-a terminat? Sin s-a uitat prin sală și a văzut că colegii lui au început să plece. Sin a încercat să găsească o scuză.
- Aseară, am dormit prea puțin, așa că nu mă pot concentra.
Mix încă nu a plecat nicăieri.
- Este ceva în neregulă cu tine? Sau este vorba despre... Nong Plerng?
Brusc
Sin a tăcut imediat pentru că și-a amintit conversația pe care o auzise când îi urmase pe cei doi frați la baie.
Așa e, Sin a auzit tot.
Când cei doi frați au părăsit restaurantul, atenția lui a fost atrasă de magazinul de accesorii de păr dar el nu a ezita să meargă să cumpere pentru că îl văzusem pe Nong Phloeng dându-și părul de pe față de multe ori și el era nerăbdător să i-o aducă repede. Așa că i-a urmărit pe cei doi la baie dar a auzi conversația care... Nong Plerng îl vede ca pe o persoană importantă, dar și în ce poziție?
Sentimentele lui Sin pentru nong Plerng erau atât de puternice încât era încă șocat. Dar nong Plerng i-a răspuns surorii sale spunând... nu știu.
Deci întrebarea este... poți să nu mai prostești?
Chiar dacă au studiat la aceeași universitate mulți ani, Sin nu știe pentru că el a fost beat în acea zi. Nu știa ce fel de persoană era nong Plerng sau sub ce formă erau relațiile lui cu alte persoane? Chiar dacă crede din toată inima când a spus că a fost primul lui iubit. Dar Sin s-a gândit deodată, dacă nu e iubitul lui?
De asemenea, fusese șocat că o persoană atât de drăguță nu avea un iubit. Și ce era atât de ciudat că o persoană atât de drăguță a avut relații cu atât de mulți oameni?
Silueta înaltă s-a tot gândit la asta iar și iar până când a venit cu un răspuns.
Lui Sin nu-i pasă care este trecutul lui nong Plerng că avut relații cu mulți oameni. Lui îi pasă doar de acest moment și de ce se va întâmpla mai târziu pentru că el însuși a avut iubită înainte. Nu este deloc corect să spună că se aștepta ca cineva drăguț să nu fi fost niciodată cu cineva, dar...
Era cuvântul dar.
Dacă după asta nong Plerng se excită și se încurcă și cu alți oameni...
„Nu, nu voi ceda!”
Sin avea sentimente de gelozie care îl înnebuneau.
Tânărul dorea ca cealaltă parte să-i aparțină numai lui. Cum să facă ca micuțul să-i aparține numai lui.
Acest sentiment era atât de puternic încât nici măcar nu l-a întrebat direct pe Plerng. Acum sunt doar eu, nu? Nu te-ai întâlnit, nu te-ai dus să te încurci cu nimeni, nu? Dar zâmbetul acela drăguț m-a făcut să-mi țin gura. Îmi era teamă că răspunsul era „da”. Apoi m-a durut inima atât de tare încât nu am putut decât să-mi închid gura.
„Nu, nong Plerng nu are pe nimeni. Ei bine, suntem împreună aproape tot timpul.”
Gândul ăsta m-a liniştit.
Sin este gata să creadă ceea ce îi spune așa din toată inima. Dar cine o să creadă că cuvintele lui nong Phan au avut un efect uriaș asupra lui.
Aceasta este o întrebare de la sora mai mică a lui nong Plerng, cineva care își cunoaște fratele mai bine decât el însuși.
„Te-ai oprit încă să mai prostești?”
Întrebarea asta mi-a continuat să îmi vină în cap până nu am putut dormi și nu m-am putut gândi la nimic. Nu pot să mă concentrez pe studiu și îi fac pe prieteni mei îngrijorați.
- Deci ce sa întâmplat? Parcă erai fericit cu ceva timp în urmă. Mix s-a așezat în același loc. Sin nu vrea să spună această poveste a iubitului său.
Sin nu vrea ca iubitul lui să fie privită cu ochi răi. Nu vrea ca iubitul lui să fie rănit. Ceea ce a întrebat Sin s-ar putea numi așadar întrebare indirectă.
- Ce fel de persoană crezi că este nong Plerng?
Este o întrebare care a sunat imediat ca o ezitare pentru Sin.
- Iubitul tău este drăguță, nu, fața lui este foarte drăguță, dar... Mix a tăcut dar Sin știa că nu a terminat de vorbit.
- Spune-mi, vreau să știu totul despre el.
Prietenul lui apropiat face o față îngrijorată apoi a oftat din greu și își ridică mâna să își frece părul tare.
- Bine, bine, mormăi Mix, apoi se întoarse și se uită la Sin.
- Nu vreau să-ți spun această poveste pentru că am văzut cât de mult îl iubesc pe nong Plerng. În plus, nong Plerng pare să fie atât de atașat de tine. Dar am mai auzit și povești despre nong Plerng înainte. Știi că Andrea, sora mai mică a lui Drew, este o prietenă apropiată a lui nong Plerng? Am auzit de multe ori că... este un iubitor de distracție. Înainte ca Mix să poată spune ultimul cuvânt, a tăcut mult timp. Între timp, Sin era uluit.
- Dar nu știu cu cine este. Tocmai am auzit că Plerng... ei bine, nu este chiar atât de dificil să ajungi cu el în pat. Dar hei, nu trebuie să asculți ce spun. Aceste lucruri sunt deja în trecut. În acest moment, nu am auzit nicio veste de genul asta. Și tu, mereu îl duci și îl iei pe nong. Plerng trebuie să se fi liniștit complet.
Sin a făcut o față foarte proastă dar Mix l-a mângâiat în grabă.
Chiar dacă Sin îl auzise pe nong Phan vorbind o dată, dar când a ascult din nou... a devenit și mai posesiv.
Nu voia ca nimeni să se atingă din nou de micul Plerng. În plus acum era și mai îngrijorat decât înainte.
„Oare sunt suficient de bun? Îl pot face pe nong Plerng mulțumit? Pot să-l fac pe nong Plerng să se oprească la mine?”
Sin știa că nu era prima alegere. Dacă vrei să te întâlnești cu cineva, e prea serios, până când de multe ori oamenii au spus că e plictisitor. Este o persoană grijulie. Și face totul înainte de a spune asta până la punctul în care unii oameni ar putea crede că este enervant. Îi place sexul violent iar asta l-a determinat să se despartă de fosta sa iubită. Are impresia că nu este deloc un bărbat perfect. Și aceste multe dezavantaje îl vor face pe Plerng... să fie nemulțumit de mine?
- La naiba Sin, mă asculți?
- Vreau să fiu suficient de bun în ochii lui, a reușit în cele din urmă să spună Sin.
- Ai lucruri bune. Tu ești atât de talentat încât jumătate din fetele din grup te vizează. Nu vorbi de parcă nu ai avea lucruri bune.
- Nu-mi pasă cum mă privesc alții. Doar nong Phloeng este suficient. Spuse Sin cu o voce fermă. Pentru că, după cum s-a spus, de ce i-ar păsa de alți oameni? Lui îi pasă doar de persoana pentru care simte „dragoste”.
Un gest care l-a făcut pe Mix să-l plesnească tare pe umăr.
- Ești bun, Sin. Ești foarte bun. Oricine nu te vrea este un idiot complet și ai încredere în tine.
Dar Sin nu are nici cea mai mică încredere. Dar aceasta era problema lui, nu era ceva care ar trebui să-i îngrijoreze pe prietenii lui. Tânărul s-a întors forțând un zâmbet. Mix îl lovi de două ori pe umăr. Apoi el a început să își adune lucrurile.
- Mulțumesc foarte mult, Mix.
- O, bine, sunt prietenul tău.
- Dacă ești prietenul meu, pot să îți cer ceva? spuse Sin pe un ton serios, făcându-și prietenul să se uite în ochii lui.
- Ce?
- Te implor sa nu vorbești nimănui despre povestea lui nong Plerng, indiferent daca este trecutul care sa întâmplat cu adevărat sau nu. Nu vreau ca iubitul meu să fie afectata.
Sin nu vrea ca nimeni să bârfească despre iubitul lui. Chiar dacă nong Plerng se comportă de parcă nu i-ar păsa. Dar el chiar nu știe dacă nong Plerng se va simți rău sau nu?
Cuvinte lui Sin l-au făcut pe Mix să ofteze din greu.
- Trebuie să știi că ești o mamă și un tată grozav. Dacă copilul tău nu își dorește asta. Este cu adevărat prost. Ei bine, n-o voi spune. Dacă o spune cineva, îi voi spune să tacă. Așa că nu-ți face griji. Și dacă ai întrebări, întreabă-l pe Nong Plerng. Vorbiți clar. A spus Mix care mergea împreună cu Sin care își forța un zâmbet.
- Hm, o să vorbesc.
În ziua aceea, era mai încrezător că nong Plerng simțea la fel.
„Te implor. Voi încerca să fiu un iubit bun. Dar nong Plerng... Mă are pe mine, pot fi singurul?”
...........
- La naiba Sin, este atât de bun. Prea bun, atât de bun încât nu pot să nu mă îngrijorez. Deci, ce crezi, Drew?
- Gândesc la fel ca tine. Mi-e foarte teamă că o să o ia razna mai rău ca atunci când s-a despărțit de nong Bua.
Discuția era într-o camera în cămin deținută de Mix care îi dă o sticlă de apă unui tânăr de rasă mixtă în timp ce îi spune altui prieten tot ce a vorbit cu Sin. Deși îi promisese că nu va spune nimănui dar Drew este considerat o excepție. Sunt foarte apropiați unul de celălalt și știe aproape totul. Inclusiv povestea că lui Sin îi place să facă lucruri violente în pat.
Povestea lui Plerng a venit din gura lui Drew.
În acest moment cei doi prieteni apropiați care sunt îngrijorați de nenorocirea lui Sin au venit să discute între ei.
- O spui de parcă ar trebui să se despartă, a întrebat Mix, așezându-se lângă Drew pe un ton îngrijorat.
- Nu știu. Dar așa cum ți-am spus, lui nong Plerng nu-i place să se lege de cineva. Îl cunosc de 3 ani și nu s-a oprit la nimeni până nu l-a întâlnit pe Sin. Crezi că nu am fost uimit că au făcut-o în ziua aceea? Întorcându-mă, l-am văzut pe nong Plerng stând pe Sin. Au făcut-o?
Da, în acea zi când Plerng s-a dus la Sin. De curiozitate, Drew însuși l-a urmat pentru a arunca o privire și apoi i-am văzut pe cei doi oameni care aveau o relație care era mai mult decât prieteni. Când i-am spus celui de lângă mine, a spus că cei doi se întâlnesc, ceea ce l-a șocat și pe cel care i-a spus.
Tânărul metis avea o idee despre ce fel de persoană era nong Plerng. Dar Sin pare a fi departe de interesul lui Plerng. Deci nu s-a gândit prea mult la asta. În plus, prietenul lui era un bărbat adevărat. Iar el nu a avut niciodată vești că nong Plerng a urmărit vreun bărbat ca el. Doar trimițându-l cu el pentru al duce în camera lui, nu credea că se va întâmpla ceva.
El a aflat mai târziu de la Mix că Sin era atât de beat încât s-a culcat cu Plerng și apoi au devenit iubiți. Prin urmare, cauza principală sunt eu.
- Când am aflat prima dată, am fost surprins și eu. Uită-te la nong Bua, apoi uită-te la Nong Plerng. Dacă îi compari, o persoană are temperamentul unui curent de apă limpede, iar cealaltă este fierbinte și puternică, așa cum sugerează și numele. Cine ar fi crezut că Sin ar fi atât de impresionat? continuă Mix, sprijinindu-și capul pe patul din spatele lui.
- Este chiar atât de rău?
- Nu știu dacă este rău sau nu. Știu, doar că îi place foarte mult nong Plerng.
- La naiba Sin, pe cine iubești cu adevărat?
- Nu ca tine? întrebă Mix, clătinând din cap. Ceea ce la făcut tânărul metiș să își ridice brațul și să îl înfășoare pe umăr lui Mix.
- Ei bine, nu sunt un iubit pentru tine, spuse Drew în glumă. Felul în care Mix însuși ridica din umeri.
- O, nu.
Chiar dacă nu au secrete față de prieteni lor. Dar există un lucru pe care Sin nu-l știe... relația acestor doi prieteni.
Prieteni care s-au cunoscut prin Sin în primul an.
Prieteni care din greșeală au avut o aventură de o noapte.
Prieteni care din greșeală au devenit parteneri sexuali.
Prieten care nu și-au dat seama că au fost așa pentru patru ani.
- De unde știi dacă te iubesc cu adevărat sau nu? întrebă Drew în timp ce Mix râdea și se uită la mâna metisului care îi ținea marginea cămășii deasupra stomacului. Dar n-a spus nimic apoi a revenit la problema despre care au vorbit.
- Încă nu am terminat de vorbit despre Sin.
- Deci, în concluzie, vrei să știe dacă nong Plerng mai are pe cineva?
- Probabil.
- Și ce se întâmplă dacă spun că am o modalitate de a dovedi? spuse Drew cu o expresie serioasă. Era diferit de cele două mâini care atingeau cămașa prietenului sau în timp ce îi desfăcea cămașa. Mix și-a întins mâna să tragă cămașa lui Drew și i-a dat-o jos cu ușurință apoi a aruncat-o pe podea.
Mix și-a îngustat ochii de parcă ar fi știut deja care este acea metoda.
- Nu vreau ca Sin să fie trist. Spuse Drew pe un ton foarte serios.
- Gândesc la fel ca tine. Dar dacă regretă acum, este mai bine decât să fir împreună pentru mult timp ca data trecută. Crezi că de data aceasta Sin își va reveni la fel de repede că după despărțirea de nong Bua?
- Nu.
Amândoi vedeau că Sin aproape că ia dat inima micului Plerng, mai repede decât data trecută. Este incomparabil. Ei bine, Sin își ia timp, s-a întâlnit cu nong Bua aproape un an înainte de a o putea privi pe Nong Bua cu ochi iubitoare. Cu nong Plerng a durat puțin peste o lună. Ceea ce dacă i-am lăsă să meargă mai departe... cu siguranță îl va durea mai tare.
- Oh, deci ce crezi?
- Uf, orice vrei să faci, fă-o. Știu că ești la fel de îngrijorat pentru Sin ca și mine, a spus Mix, iar ochii i s-au mărit puțin când a fost împins pe canapea.
- Dar e rândul tău astăzi?
- Oh, nu fi nedrept. Ai făcut-o data trecută. Când Mix a vorbit despre asta, Drew a făcut imediat o mutră făcând persoana care era sub el să ofteze.
- Acesta ești tu.
- Nu există nicio târguială. Chiar dacă e rândul tău acum. Lasă-mă să o fac eu, a spus tânărul metiș, lovindu-i șoldurile lui Mixt pentru a-și ridica fundul, până când Mix însuși a făcut ceea ce i s-a spus, deși gura lui încă se plângea.
- Probabil ar trebui să mă duc să găsesc un copil drăguț care este dispus să se culce și să mă lase să mă bag în el de fiecare dată.
- Du-te. Te-am oprit vreodată?
Mix a ridicat din umeri. Apoi și-a deschis brațele pentru al îmbrățișa pe Drew care nu a răspuns la întrebarea dacă va meargă sau nu. Deși erau împreună de mult timp și gura lor spunea că nu au nici o obligație dar niciunul dintre ei nu a mers să caute pe altcineva, așa cum a spus? Drew poate alege pe oricine. Oricum, el a revenit „întâmplător” cu el.
Acum că Sin însuși și-a dat seama că există și bărbați care pot fi cu bărbații. Când se va termina această poveste, cred că îi voi spune și lui secretul se gândi Drew dar acum trebuie să demonstreze ceva mai întâi.
.........
Astăzi trebuie să merg la clasă și ar trebui terminat seara și o să-l te sun din nou.
Weekendul a sosit și Plerng însuși are multe teme întârziate și ar trebui să se ocupe de ele. La început a intenționat să le facă în camera lui Sin. Dar apoi a spus că astăzi trebuie să meargă să facă o muncă în grup la facultate.
Ding...
- Ar trebui să îl aștept în cameră pe phi Sin?
Plerng ridică un breloc drăguț chiar în raza sa de vedere. El a ezitat mult dacă ar trebui sau nu să-și ducă laptop-ul și cărțile în camera de la etaj, dar chiar dacă s-ar duce ar fi singur, Plerng oftă lung.
- Mă comport ca și cum nu aș fi fost niciodată singur.
Doar că în această perioadă este mereu cineva în preajmă.
O persoană iubitoare de libertate, părea legată de constrângeri invizibile în jurul său, până când nu se mai putea zvârcoli, s-a aruncat și s-a rostogolit pe canapea apoi se uita la numeroasele sarcini care sunt în așteptare. Apoi a oftat din nou.
- Hai, ar fi bine să mă grăbesc să îmi fac temele. Când phi Sin se întoarce vom avea timp să ne jucăm.
Odată ce și-a propus așa ceva și tras laptop-ul în poală apoi începe să lucreze, dar...
Cioc... cioc... cioc
- P’Sin!
Persoana care spune că nu-l iubește se ridica de pe canapea și-a pus laptop-ul pe masă apoi merse repede spre ușa din față în timp ce își așeză puțin parul și trage puțin cămașa cu gât larg în jos, mergând el se uită pentru a vedea cât de îngrijit este și apoi zâmbește dulce și deschide ușa fără să te uite prin vizor să vadă cine bate.
„Așa de dimineața este doar phi Sin care ar veni să mă vadă înainte de a pleca.”
- P’Sin!
Brusc...
Plerng strigă deja. Dar ochii i s-au mărit pentru că bărbatul chipeș care stătea în fața ușii lui nu era un tânăr cu ochelari cu aspect sever, ci un tânăr chipeș cu ochi fumurii care era sigur că avea o armă grea asupra lui.
- Phi Drew!
Omul pe care și-l dorise de trei ani stătea în fața camerei lui!
Drew îmi zâmbi frumos și mi-a spus cu o voce dulce care m-a uimit.
- Am o favoare despre care aș vrea să discut cu nong Plerng... o chestiune pe care doar nong Plerng o poate face.
Și ce va face Plerng? Pe lângă asta...
- Intră, phi.
Ei bine, mă uit la el de trei ani!
Capitolul 18: AM FOST PEDEPSIT! - +18
Plerng nu a fost foarte interesant.
- Phi Drew, poftim apă. Poți să stai cât vrei. Nu este grabă.
Dacă unul din prieteni mei ar vedea asta, probabil m-ar blestema cu singur cuvânt.
„Rinocer!”
Dar cine certa rinocerul, nu contează. Pentru că omulețul s-a așezat pe aceeași canapea, zâmbind dulce, privind chipul frumos al bărbatului cu trăsături occidentale și asiatice. Ochii sunt atât de frumoși, încât de fiecare dată când îi vei privi, vei înghiți în sec de dorință și chiar nu mă pot abține să nu arunc o privirea în jos și să nu simți nevoit să scot acea torpilă.
„Ah. La naiba.”
Plerng și-a lins din greșeală propriile buze până când a fost nevoit să-și țină limba în gură ca de obicei, privindu-l în ochii pe fratele mai mare a prietenei sale care a apărut la el în această dimineață.
- Dar phi Drew spuneai că ai veni să îmi ceri ajutorul?
„Poți te rog să mă săruți? Sunt dispus să o fac.”
Tânărul gândi cu deplină nerăbdare. Dar știa că nu există speranță. Oh, am cochetat și am făcut contact vizual de mulți ani. Dacă l-ar fi interesat cu adevărat de mine, am fi fost împreună de multă vreme și nu l-aș lăsa să scape. Dar un alt tânăr cu ochelari și chip serios i-a apărut în cap. Așa Plerng însuși a putut să-și țină mâinile la locul lor.
O întrebare care a făcut ca ochii lui Drew să se întoarcă și să privească în ochii celuilalt.
„Oh, chiar vreau să mă de-a dracu.”
Plerng știe că Andrea este foarte frumoasă. Dar când se uită la fața seniorului său de aproape trebuie să recunoască că este foarte arătos, este genul de bărbat din viața lui trecută cu care este incomparabil. El este considerat ca un frate adevărat. Nici măcar el nu se putea lupta deloc cu asta. Cât despre phi Sin? Acea persoană nu a fost niciodată văzută ca fiind frumoasă. Doar... Phi Sin este omul cu care se simt bine când este cu el.
- Da, am o chestiune cu care vreau că nong Plerng să mă ajute.
Drew are o față serioasă despre care poți spune că este foarte fierbinte.
- Dacă există ceva cu care eu te pot ajuta, spune-mi.
„Pot să îți spun că sunt foarte dispus să te ajut.”
Cuvintele pe care tânărul metis le-a spus zâmbind în timp ce s-a apropiat mai mult până când Plerng însuși a făcut ochi mari și...
Brusc.
Bărbatul în care dorise să se piardă de mulți ani îl ținea de mână.
În acest caz, Plerng în sine nu a putut face nimic. Nu puteam decât să clipească privind la bărbatul mare care se apropia de el până când genunchii lui aproape că se atingeau de ai lui simțind căldura care radiază din corpul lui înalt. Mâna care îi ținea se mișcă încet să se împletească cu vârfurile degetelor.
- Phi Drew, uh, vreau să spun... Plernga se gândi în secret la el și...
„Sunt aici să te avertizez, rezistă mai mult.”
Plerng își spunea să reziste, el încerca să nu se grăbească spre un tânăr frumos pentru că este prea leneș să aibă fața ruptă. Privind în trecut: Ce ar trebui să fie? Nu este mai mult decât sex.
- Și dacă vreau ca nong Plerng să se gândească la asta?
Brusc
Omul care a auzit asta aproape a gâfâit. E bine că s-a oprit la timp. Altfel nu va putea rezista. Indiferent cât de bine arată până când nu a putut decât să-și zvâcnească ușor mâna.
- Phi Drew, nu-ți bate joc de mine. Acum te gândești la asta?
Dar tânărul metis nu părea să glumească deloc și i-a ținut și mai strâns mâna decât înainte. Apropiindu-se mai mult decât înainte, până când umerii aproape că se ating unul de altul, iar acei ochi fumurii extrem de sexy îl privesc fix în fața, privindu-i gâtul și umerii apoi se întoarse să se uite la buzele strălucitoare.
- Nong Plerng s-ar putea să mă numească prost pentru că mi-am dai seama când era deja prea târziu.
- Ce înseamnă asta, phi Drew?
Deodată lui Plerng i s-a făcut pielea de găină pe tot corpul. Plerng privește în ochii celeilalte persoane dar nu era niciun semn de tachinare în ochii lui.
- Asta înseamnă că tocmai mi-am dat seama că îmi place de nong Plerng când te-am pierdut în fața lui Sin.
Omulețul a rămas fără cuvinte. Nu poate decât să asculte blestemata de mărturisire. A muri și a renăscut de trei ori. Este ceva încă de neconceput.
- În trecut, am crezut că îmi pasă de tine ca de un frate mai mic la fel ca de Andrea. Dar când am aflat că nong Plerng a avut o aventură cu Sin, am fost foarte trist. M-am tot gândit de ce te privesc ca pe un frate mai mic. Apoi mi-am dat seama că nong Plerng nu era doar un frate mai mic pentru mine și că trebuia să fie ceva mai mult de atât. Știu că este foarte egoist din partea mea să te întreb acum, dar am putut să văd că nong Plerng a avut sentimente bune pentru mine.
Plerng a simțit că a fost lovit în cap cu un ciocan. Inima îi bătea cu putere, uitându-se la persoana pe care „o dorea cu adevărat” fără să clipească, iar bărbatul îl întreba...
- Poate nong Plerng să mă aleagă pe mine în locul lui Sin?
„Ce ar trebui să fac?”
Plerng era încă în stare de șoc pentru că oricât l-ar vrea pe Andrew, este doar în pat. Nu în sensul de a avea o relație că cu phi Sin, ceva de genul ăsta. Înțeleg că îmi doresc asta? Și vreau să încerc produse premium? Dar o frumusețe de bărbat că el nu este ușor de găsit, dar nu va fi o relație dincolo de pat.
„Dacă Drew ar cere altceva, probabil că ticălosul din mine ar sări și îl va ataca sau ...aș primit-o.”
Gândi tânărul entuziasmat pentru că Drew și-a întins mâna ca să-i strângă obrazul, apoi duse dosul mâinii la ureche și îl frecă până la ceafă, trăgându-i fața mai aproape până când omulețul care era familiarizat cu astfel de lucruri a făcut ochii mari și s-au mutat din greșeală într-o îmbrățișare puternică.
„Oh, asta vreau.”
- Nong Plerng, te rog.
„Oh, nu trebuie să ceri, ți-o dau!”
Gândurile omulețului care nu închide ochii și așteapta un sărut dulce pentru că...
Brusc
- Eu am așteptat să îmi pui această întrebare în tot acest timp, știi?
Omulețul a împins pieptul celuilalt astfel încât acesta să stea întins pe spate pe canapea, apoi s-a urcat fără ezitare și s-a așezat deasupra taliei lui. O față drăguță ridică un zâmbet seducător, lingându-și buzele într-un mod sexy. Andrew nu trebuie să o facă. Voi face eu singur pentru că...
Fața lui drăguță se înfipse instantaneu în curba gâtului său puternic. Când articolele premium sunt deja la îndemână. Cine nu vrea asta este un idiot total!
.....
- Am uitat cartea în cameră.
- Întoarce-te și ia-o. Dacă nu o ai, cum vei putea continua?
Sin a ajuns la întâlnire de grup cu ceva timp în urmă. Dar în loc să aștepte ca întregul grup de prieteni să vină pentru a începe munca el și-a deschis geanta pentru a nu pierde timpul dar a văzut că cartea lipsește. El a scos-o aseară să o citească pentru că este cartea de referință în raportul care trebuie făcut cu grupul său de prieteni.
- Bine, mă întorc curând. Spuse Sin și se grăbi înapoi la mașină. În același timp, Mix însuși s-a întors din baie.
- Unde e Sin?
- A uitat cartea și s-a întors în camera lui să o ia. Probabil că va veni în curând pentru că locuiește aproape.
- La naiba!
- De ce înjuri, Mix?
- Nu înjura. Spun doar că e de rău!! îi strigă Mix. Asta pentru că astăzi... Andrew își pune planul în aplicare.
Dacă Sin îl întâlnește... chiar nu vreau să-mi imaginez ce se va întâmpla.
La început, Sin a vrut să meargă direct în cameră să ia cartea, dar, în schimb, a intrat mai întâi la magazinul din fața condominiului pentru a cumpăra pâine și alte lucruri pentru omulețul care nu îi place să mănânce micul dejun.
Deci destinația lui Sin nu este propria sa camera dar este camera iubitului sau la un etaj mai jos.
Sin a intenționat să se grăbească și să îi dea ce a cumpărat apoi să se grăbească înapoi în grup, dar....
- Mulțumesc, nong Plerng. Aproape că am avut un atac de cord și am murit și eu. Spuse Drew.
- Eu am fost cel care aproape a murit phi Drew, joacă atât de tare.
Tânărul cu ochelari aproape că a scăpat geanta din mână pentru că el este uita la micul lui iubit și la cel mai bun prieten al lui!
Cei doi au ieșit împreună din cameră. El a fost șocant, dar starea lor l-a șocat și mai mult pentru că chiar dacă Drew poartă haine cămașa lui era șifonată și părul lui era dezordonat. Cât despre nong Plerng, este și mai mult de atât pentru că poartă doar o cămașă supradimensionată care se extinde până la șolduri, astfel încât nici măcar nu poți vedea ce poartă dedesubt. Dar are ceva dedesubt?
Cel mai important, fața lui era roșie de transpirație și părul dezordonat și nu în acel stil....
- De unde ai auzit că îmi place de tine?
- Îmi place, dar... Phi Sin!!!
Dacă deodată Nong Plerng s-a întors și l-a văzut pe Sin privindu-l înapoi cu ochi strălucitori și cu o față care s-a înroșit imediat. Mâna lui dădu drumul pungii cu pâine și aceasta căzu pe podea. Apoi și-a aruncat ochii să se uite la prietenul său apropiat, care făcu ochii mari fără să se aștepte să-l vadă aici.
Brusc...
- Nu te încurcă cu iubitul meu!!!
- P’Sin, stai puțin, ow!
- Hei, Sin. Nu este ceea ce crezi! Strigă Drew.
Dar Sin nu este interesat să audă nimic acum, gelozia i-a crescut în piept și s-au răspândit în tot corpul distrugând orice simț al conștiinței.
Sin l-a tras pe omuleț înapoi în cameră cu o mână și a închis ușa cu cealaltă mână închizând-o și ignorând bătaia prietenului său în uşă.
- Phi Sin, mă doare!
- Atunci te va durea și mai tare!
Sin nu putea să se calmeze și să pună întrebări calm pentru că o mână mare l-a tras pe cel care a strigat că a fost rănit și l-a aruncat în mijlocul canapelei. De data aceasta, Plerng părea speriat pentru că a încercat să coboare de pe canapea.
- Phi Sin! Ascultă-mă mai întâi.
Chiar dacă Plerng încearcă să-i spună, dar Sin s-a așezat pe canapea și a tras talia mică pentru a veni spre el. Făcându-l pe omuleț să plutească în poală lui Sin. Dar Plerng însuși s-a străduit să-și găsească libertatea, deși tot corpul îi tremura. Cât despre bărbatul care este un domn, nu putea să rămână mereu calm.
- Vino aici.
- Phi Sin, trebuie să mă asculți mai întâi. Eu nu am nimic de-a face cu P’Drew. Nu, nu este ceea ce crezi tu!
- Ai!!!
Lui Sin nu i-a păsat pentru că omulețul a încercat să se întoarcă și să scape. Dar el l-a tras spre el și și-a trântit palma de fundul rotund cu toată forța până când Plerng țipă tare și lacrimile îi umplu colțurile ochilor. Plerng a încercat să-i spună.
Snap!
- Chiar nu e nimic, phi Sin. Phi Drew tocmai a venit să-l întrebe pe Plerng...
Snap!
- Doar să mă întrebe... hei, mă doare.
Snap!
Încă o dată, o mână mare s-a izbit de fundul rotund al persoanei care încerca să explice. Și asta l-a făcut pe cel care a încercat să lupte să nu îndrăznească să se miște. Nu putea decât să stea întins pe burtă, sprijinindu-se pe poala lui Sin, cu mâinile strânse. Surprins de fiecare dată când carnea moale era lovită cu toată forța. Suspinele au început să devină din ce în ce mai puternice.
- Eu... Eu recunosc că odată l-a vrut pe phi Drew dar eu nu am făcut nimic cu el. Eu chiar nu am făcut-o.
Snap!
- Ah, mă doare... Phi Sin, ascultă.
Snap!!
- Eu jur că nu am nimic de-a face cu phi Drew.
Snap! Snap!!!
- Ah...
Chiar dacă cealaltă parte a încercat să-și spună nevinovăția, Sin a reușit să-i dea jos pantalonii scurți pe care îi plăcea să-i poarte. Apoi își lovi mâna de fundul moale, ca și cum nimic nu-l bloca. Asta a făcut ca lacrimile să curgă, dar gelosului tot nu i-a păsat până când zgomotul unei palme lovind fundul a continuat să se audă, făcând ca pielea albă care se zgâria ușor să devină roșie pe ambele fese. Lovindul-l iar și iar până când devine înfricoșător, în timp ce suspinele puternice nu se opresc.
- Nu am făcut-o... chiar... ah
- Eu nu am făcut-o... Eu te am deja... pe tine...
- Huh, huh, phi Sin, nu fi supărat... nu fi supărat... nu am făcut-o.
- Crede-mă, hei.
Sin și-a oprit în cele din urmă mâna. Asta a făcut ca fața lui roșie și pătată de lacrimi, să se întoarcă să se uite dezvăluind o expresie dureroasă, dar care ascunde o emoție intensă cu ochii umezi și mari, buzele deschise, lăsând lacrimile să curgă până la vârful bărbiei. Dezvăluind emoțiile puternice care au crescut până când omul mare a întins mâna și a apucat ... penisul micuțului.
- Tu vrei să mă opresc pentru că tu tocmai ai terminat, nu-i așa?
- Ce... nu, nu.
Plerng încearcă să nege Chiar și cu dovezile în mână... partea sensibilă era mânjită cu lichid lipicios.
Brusc!
Sin își trecu vârful degetelor peste fundul rotund și învinețit al proprietarul extrem de rezistent la șocuri. Carnea din mâna lui se zvâcni până când a simțit-o. Indicând faptul că persoana care gemea nu a fost pentru că nu i-a plăcut ceea ce a făcut. Omul mare a întrebat din nou cu ochi strălucitori care nu păreau a fi mai puțin supărați.
- Tu ai spus că nu ai nimic de-a face cu Drew, nu?!
- Nu, chiar nu.
- Vorbedte!
De îndată ce a dat ordinul, persoana căruia îi tremura corpul a strigat în grabă.
- Phi.... Phi Drew este doar îngrijorat pentru phi Sin. Lui îi e teamă că eu încă nu a scăpat complet de obiceiul meu, așa că el... a venit să demonstreze că eu nu mă mai joc cu nimeni. Eu însuși îl doream pe P’Drew de multă vreme... dar eu nu l-am dorit cu adevărat, eu nu am putut... eu nu a făcut-o... uh, tu trebuie să mă crezi că eu nu am nimic de-a face cu nimeni, tu ești singurul...
Plerng a mărturisit ca o persoană inconștientă și a spus tot ce s-a întâmplat cu o voce tremurătoare. Și apoi cu atât mai mult să zvâcnit când carnea este strânsă în mână.
- Ah. Plerng a deschis gura și a icnit până când nu a mai putut suporta.
Sin înțelege întreaga poveste. Dar nu și-a atenuat furia care îi năvăli în minte.
- Îl voi pedepsi pe Plerng!
Sin l-a anunțat cu voce tare. Apoi l-a tras pe Plerng să se ridice și să se așeze în poală, făcând persoana al cărei fund era amorțit să tresară iar lacrimile să îi curgă în pâraie.
- Eu sunt rănit... Eu nu pot sta jos.
Omulețul a încercat să spună dar Sin a replicat.
- Așa trebuie să fie.
- Uf...
Omulețul și-a mușcat strâns buza. Stând unul peste altul, fundul era roșu și învinețiți dar avea o expresie.... extrem de emoționantă.
- Ah...
Sin i-a prins tivul cămășii lungi și la ridicat deasupra fundului. Apoi își aruncă ochii, la persoana care încerca să îi apuce umeri pentru a-se sprijini.
- Ajută-te, vreau să văd.
- Dar...
- Nu vrei să o faci singur?
Sin își apăsă ochii să se uite la partea sensibilă care fusese deja eliberată o dată. Dar acum se ridica pentru a dezvălui vârful roșu, care picura cu apă tulbure. Privirea lui l-a făcut pe omuleț să plângă până în punctul de a-și lăsa mâinile în jos pentru a-și lua penisul în mână.
- Nu în față, în spate.
Ordonă Sin cu o voce adâncă. El a despărțit ambele picioare ale lui Plerng mai mult decât înainte până când persoana a plâns și fața i s-a înroșit. Gâfâind greu, își ridică șoldurile și își trecu mâna pentru a șterge lichidul eliberat, apoi îl împinse în gaura îngustă care se strângea de nevoie.
Tânărul cu ochelari i-a apucat tivul cămășii și a ridicat-o la piept, dând o comandă puternică.
- Și sus.
Brusc
- Uf, ahh, ah…
Tânărul și-a folosit o mână pentru al ține de talie și pentru al împiedica pe Plerng să se lase pe spate, până când omulețul a putut folosi o mână pentru a și-o introduce adânc în corp. În timp ce cealaltă mână se mișcă în sus și își strânge propriile mameloane până când Sin s-a uitat în ochii lui.
- Mai tare.
- Ah!!! Plerng a țipat cât a putut de tare. Când își trage propriile sfârcuri cu forță, la fel și degetele subțiri care se mișcau în canalul strâns, din ce în ce mai tare până când miezul dulce al corpului său s-a mișcat în aer iar fundul roșu și învinețit lovindu-se de mai multe ori de picioarele lui Sin care...
- Oprește-te.
Sin se aplecă și îi mușcă ușor pieptul. Dar asta îl făcu pe omuleț să tremure.
Sop... Sop....
Sunetul degetelor subțiri care se introduc în canalul strâns și umed de la sucul de dragoste era obscen. Stimulând dorința omului mare de a se înfige în omuleț pentru ai spune cine era proprietarul lui. Dar Sin nu a făcut-o încă. Pur și simplu și-a mutat buzele spre sfârcul liber și dur și a aspirat cu putere.
- Ah...uh.... phi Sin, eu sunt atât de excitat... ah...
Nu știa ce fior îl navali când se masturba cu mâna lui în timp ce gura lui Sin suge cu putere sfârcurile. Sin își întinse mâna liberă să strângă cu putere fundul moale până când Plerng s-a zvâcnit din tot corpul. Faţa lui era plină de lacrimi care cad în șiroaie în timp ce gâfâia pentru că s-a terminat din nou.
- Încă nu ți-am spus să termini Plerng.
- Dar...
- Nu spune altceva Plerng. Nu uita că te pedepsesc.
- Dar eu... ah... nu am făcut nimic.
- Fă-o, pentru că tu l-ai lăsat pe Drew să intre în cameră! Sin a răcnit tare și l-a tras pe omuleț la piept, împingându-și vârfurile degetelor în spațiul îngust în care se aflau încă degetele omulețului, introducându-le adânc până când a auzi un geamăt puternic în ureche. Odată cu... ritmul de balansare a crescut.
De data aceasta Plerng s-a mișcat și s-a legănat mai tare în timp ce a scos un geamăt fără suflare.
- Phi Sin... bagă-l înăuntru. Te rog bagă-o. Grăbește-te. Te rog, intră în mine. Eu îl vreau... nu mai suport. Grăbește-te. Fața lui era pătată de lacrimi. El a încercat să se îndepărtez să se uite la fața lui Sin, dar...
Snap!
Sin își trânti din nou mâna pe fundul moale. Plerng s-a lăsat din nou să se odihnească pe umăr ca de obicei, folosindu-și mâinile pentru a se masturba așa cum spusese bărbatul mare. Sin a ajutat la extinderea canalului și mai mult, zgomotul gemetelor se auzea. Cel din poală s-a mișcat mai repede. Gemând cu o respirație fierbinte care i se izbea de urechea omului mare, iar mâna lui jucându-se cu propriul său mamelon.
- Plerng este al meu!
Un bărbat mare acoperit de sudoare și emoții violente șopti cu severitate. Ceea ce face...
Persoana căruia îi este interzisese să termine a putut să termine.
- Huh... scuze. Eu am terminat... Ah, am terminat... scuza-mă...
A spus o persoană drăguță cu un sunet de hohot. Îmbrățișându-l strâns în jurul gâtului, în timp ce lichidul a pătat hainele lui Sin, tânărul i-a împins umerii puțin mai departe și a spus
- Ridică-te.
Chiar dacă persoana din poală tremura și părea că nu avea puterea să stea pe propriile picioare, a încercat să se ridice.
- Întoarce-te.
Omulețul îi urmă ordinul fără ezitare.
- Apleacă-te
- Ah
Plerng nu a pus o singură întrebare. El a făcut doar ce i s-a spus, mâna s-a ținând strâns marginea mesei unde era pornit paptop-ul. Privindu-l l-a făcut pe Sin însuși să vadă clar ce i-a făcut celeilalte părți... Era atât de roșu încât, când a văzut a putut să-și dea seama că ar trebuie să doară destul de mult.
Dar canalul îngust se contracta frecvent, cerând să fie umplut. Între timp, partea din față a corpului său a devenit din nou erectă.
Sin și-a pus mâna pe penisul micuțului. Simțind șocul până când apăsă un sărut blând.
- Îmi pare rău.
Persoana care plângea clătină energic din cap iar asta face ca silueta înaltă să ofere ceea ce își dorește micuțul.
Un penis fierbinte se freca ușor de intrare până când a simțit că Plerng s-ar încordat. Apoi Sin a alunecat încet la început. Era fost strâns, dar relaxat. Simțind răspunsul persoanei care și-a arcuit corpul pe spate până când... s-a introdus complet dintr-o singură mișcare.
- Huh, huh, phi Sin, te rog... te rog, pentru mine, există un singur phi... Ah... tu ești singurul, nu e nimeni altcineva, nu există...
Plerng gemea tare. Ambele mâini au strâns marginea mesei, încercând să vorbească, în timp ce Sin însuși îl urma. Ridicând cămașa care îi căzuse de pe corp cu o clipă în urmă, el a apăsat sărutări peste spatele transpirat deplasându-se spre umăr, apoi mușcă cu putere, coborându-se încet pe spate până când nu mai există spațiu între ei, punând mâna pe mâna persoanei care se agăță de marginea mesei.
- Plern... Plerng este al meu. Este doar al meu.
- Oh, eu sunt al tău... Sunt doar al tău Sin. Plerng se uită înapoi la fața lui. Și asta l-a făcut pe Sin să apese un sărut pe buzele lui strălucitoare.
Era un sărut fierbinte care vine cu regerea și pătrunderea încet în corpul micuțului. Având grijă să nu îl lovească prea tare pe fundul care este deja învinețit. Dacă Plerng a încercat să ajung la un sărut mai fierbinte decât atât. El vrea mai mult iar Sin însuși îi dă de bunăvoie. Inima din piept îi bătea puternic, uitând de tot. După cum sa spus deja, munca în grup este în așteptare. În mintea și inima lui, există doar omulețul din îmbrățișarea sa.
- Ah.
- Uh... Ah... Plerng, Plerng e al meu....
Sin nu este o persoană căreia îi place să vorbească mult în pat. Dar astăzi l-a tot strigat pe micuț de parcă și-ar spori încrederea că Plerng era cu adevărat încă în îmbrățișarea lui. Micuța siluetă și-a întors capul să răspundă. Își îndoi corpul pentru a primi tot ce i-a dat Sin de bunăvoie până când zgomotul cărnii lovind carnea a răsunat peste tot și se intercala cu gâfâiturile și strigătele omului mic.
- Nu e nimeni pentru tine... e un singur phi... huh... huh...
Sin cere să aibă încredere în Plerng... persoana care îi face inima să tremure.
Tânărul se gândi că nu mai fusese niciodată gelos pe cineva ca acum sau atât de posesiv pe cineva. Cu atât mai mult încât nu a ascultat cuvintele niciunui prieten și s-a purtat așa până când inima i-a spus că nu vrea să piardă persoana din brațele sale. El ar face orice pentru a aduce înapoi în îmbrățișarea lui pe micuț. Acum el putea vedea că...
„Îl iubește pe nong Plerng.”
- Eu... nu mai suport. Nu mai suport... Ah.
Brusc
Bărbatul mare s-a mișcat să-l pună pe celălalt să se așeze din nou în poală, fără să iasă din corpul lui. Sărutări fierbinți au venit din nou și din nou, în timp ce penisul continua să pătrundă adânc interiorul canalului pentru a-și spune atât lui, cât și celui din brațele sale pentru a știi în ce fel de statut se află.
Pasajul îngust îi strânse atât de tare pula, încât a fost nevoit să strângă dinții strâns. El putea doar să se uite la fața pătată de lacrimi care era roșie, udă și plină de emoție el nu vrea ca nimeni altcineva să vadă asta.
- Ah... umm, nu lăsa pe nimeni să te vadă în acest fel, Plerng.
A comandat Sin iar micuțul drăguț a dat din cap atât de tare, încât corpul lui i-a oferit o recompensă.
- Uf, huh, phi Sin, ah, mai repede, eu... Ah!!
Nu a trecut mult până când micuțul din brațele lui au ajuns la destinație, trupul lui zvâcnind în îmbrățișarea lui Sin. Gemând tare în timp ce lacrimile au căzut și eliberând apă tulbure care părea mai limpede decât prima rundă, aceasta a ieșit și i-a mânjit palma bărbatului mare, în timp ce trupul mic s-a întins pe pieptul lat, epuizat.
Între timp, presiunea internă l-a trimis cu ușurință pe Sin la destinație.
- Ah, ummm...
Apoi s-a auzit doar un gâfâit și Sin este cel care șoptește din nou.
- Îmi pare rău că te-am rănit.
Nong Plerng clătină obosită din cap și spuse cu o voce blândă.
- Este în regulă, phi Sin eu merit să fiu pedepsit. Eu sunt dispus să primesc această pedeapsa.
Omulețul l-a prins de mână și l-a îmbrățișat strâns. Apoi și-a ridicat fața pătată de lacrimi și a privit în jur.
- Eu... aparține lui phi Sin.
Recompensa pentru un răspuns drăguț este un sărut dulce care ajută la alinarea dureri.
O pedeapsă care ar putea părea dură pentru oamenii obișnuiți, dar foarte dulce pentru acești doi bărbați.
Capitolul 19: NU VREAU SĂ IUBESC PE NIMENI
- Iarăși, doare. Doare și el...
- Îmi pare rău.
- Huh, wow.
În acest moment, Plerng stătea întins cu fața în jos pe un pat moale, cu fața îngropată într-o pernă mare. Corpul era acoperit doar cu o cămașă de noapte mare, dezvăluind jumătatea inferioară. Dar acest lucru nu era menit să provoace pe nimeni, deoarece se pata era atât de mare încât ambele părți ale fundului erau roșii și învinețite. Dacă ar fi un hematom, nu m-aș mira și nu m-ar face să plâng așa.
Asta era în ochii lui phi Sin care s-a uitat la mine. Cât despre Plerng însuși... era mofturos, scăpând de vinovăția lui.
Dacă îl întrebi pe Plerng dacă doare, da simte că e amorțit. Dar dacă întrebi dacă te simte bine...
„Doamne, e atât de satisfăcător!”
P’Sin, când era extrem de înverșunat. În mod inconștient, a fost mai bine decât prima dată când m-am luptat cu el. Era atât de feroce, barbar, cât și nebun de putere încă l-a făcut pe Plerng, care rareori cedau cuiva, să tremure și să se supună. El a făcut cum i-a spus cealaltă parte fără nicio condiție. Iar el era foarte dispus.
Dacă nu ar fi spus deja că aceasta este o pedeapsă, ar fi o recompensă pentru că ceea ce a făcut a fost cu adevărat... greșit.
Plerng recunoaște că aproape a avut ceva cu Drew, dar nu a avut.
S-a urcat peste cealaltă persoană a apucat cămașa pe care o purta și și-a ascuns fața în curba gâtului, s-a frecat de acele părți. Dar când a făcut asta, a durat mai puțin de un minut. În schimb, Plerng s-a aplecat înainte și a împins pieptul lui Drew de parcă l-ar fi împins să se întindă. Și a spus...
„Eu nu poate face asta.”
„De ce nu?”
„Pentru că eu nu vrea ca phi Sin să fie trist.”
Omul care spune că nu îl iubește. În schimb, i-a spus asta lui Drew, acceptând că este un prost pentru că a aruncat mărfuri importate. Știind foarte bine că o oportunitate ca aceasta nu va veni a doua oară. Dar în acel moment el a văzut chipul lui P’Sin plutind în mintea lui. Poate că a fost adevărat, așa cum a spus Sy. Nu voia să-și vadă iubitul rănit.
Iubesc sau nu, nu știu. Dar nu vreau ca phi Sin să fi dezamăgit de mine.
Prin urmare, Plerng a respins cea mai bună ofertă din ultimii trei ani. Andrew părea clar uluit înainte de a izbucni în râs și de a spune mulțumesc.
Plerng era confuz „pentru ce dracu îmi mulțumește.”
Atunci mi-am dat seama că aproape am sărit în capcana diavolului.
P’Andrew a venit să mă testeze pentru a se asigura că nu-l voi întrista pe P’Sin. Dacă aș fi făcut-o, era de fapt P’Andrew cel care m-ar fi aruncat la pământ. Apoi m-ar fi forțat să nu mă mai apropii din nou de P’Sin. Eu mi-am spus că de data aceasta am făcut bine și am văzut rezultate. Pentru că, în afară de asta, nu am fost certat pentru că eram o curvă. Fratele mai mare al prietenei mele m-a privit cu ochi mai buni și a fost copleșit.
Dacă propoziția care spune... „te rog să-l părăsești pe Sin” nu a venit „mă opresc acum...”
„Hei, nu poți să renunți?”
Dar de data aceasta persoana care a spus că se vor despărți, în schimb, și-a înghițit propria salivă.
Chiar nu voiam să mă despart, așa cum îmi spuneau prietenii, până când mi-am spus. Doar că ne întâlnim așa. Nu m-am mai gândi prea mult pentru că în ultimele aproape două luni, el m-a făcut să tremur. Eu am deja pe cineva drept proprietar.
De când m-am întâlnit cu Sin, am devenit un copil mult mai bun.
Phi Sin poate să nu fie frumos la prima vedere. Dar el m-a făcut să-l las în urmă pe phi Drew. Sin este amabil, cald, atent și face ca totul să se întâmple. În plus, el este foarte picant. Fie în pat sau în afara patului, este cel mai bun. Este atât omul din vis, butucul din vis, cât și fiara din vis.
Dar el apare într-o singură persoană.
Prin urmare, atâta timp cât sunt mulțumit, hai să îmi continui relația așa.
Acum, Plerng trebuie să plângă și să cerșească simpatie, deși este extrem de satisfăcător. Pentru că, în realitate, aproape că l-a avut pe Andrew drept soț.
Omulețul a încercat să cerșească cât a putut pentru a-și acoperi vinovăția care îl înjunghia în piept.
- Îmi pare rău, sunt puțin prea gelos.
„Poți fi din nou gelos, mie îmi place.”
- Oh, știu că ești gelos, dar doare.
Când nu a mai fost supărat, phi Sin nu a mai vorbit despre phi Andrew. S-a comportat ca un copil de trei ani. Eu l-am lăsat pe Sin să îmi aplice medicamentul. Fața lui serioasă părea atât de vinovată, încât voia neapărat să spun că nu durea deloc și roșeața pe care o vede nu e ceea ce pare.
- Ești supărat pe mine?
- Oh, nu sunt supărat, eu chiar am greșit. Omulețul și-a înclinat obrazul pe o parte și s-a uitat la fața lui Sin iar e văzut că phi Sin îl privea fără să se uite la el. Dar parcă ezitat să spună ceva dar într-un final a întrebat.
- Nong Plerng îl vrea pe Drew?
Sin nu ar fi trebuit să vorbească deloc despre asta.
O persoană drăguță clipește din ochi arătând jalnic. Chiar dacă căuta un răspuns în inima lui, a ajuns la concluzia că... va spune doar adevărul și nu are nimic de pierdut.
- Ah, mi-l-am dorit de mult timp pe Drew. Nu face o astfel de față, phi Sin. Adică nu vreau să fie soțul meu sau să îmi fie iubit. Am vrut doar să încerc să văd cum este în pat. Nu m-am gândit mai mult decât atât.
Apoi am văzut chipul lui P’Sin pierdut, eu mi-am strâns pumnii și am spus grăbit pentru că nu vreau că Sin să fie rănit mult timp.
- Dar asta a fost înainte să te cunosc phi Sin.
„Crede-mă, dacă ascultă asta, cu siguranță voi supraviețui.”
Dar eu spun adevărul, l-am vrut pe Drew dar până să-l întâlnesc pe phi Sin. Am alergat după el multă vreme. În plus că eu însumi tocmai am dovedit-o că nu îl vreau pe Drew cu câteva ore în urmă. Faptul că m-am oprit indică clar că-l vreau pe P’Sin mai mult, nu?
Prin urmare, vinovăția infidelității este lăsată deoparte pentru că încă nu am luat măsuri!
- Și acum?
„...”
Plerng nu a răspuns la întrebare numai cu cuvinte pentru că mâinile lui au atins degetele celeilalte persoane încet simțind căldura omului mare care mă ținea strâns.
- Eu îl am deja pe phi Sin.
Nu știu dacă este pentru că sunt fascinată de comportamentul rău al lui P’Sin în pat sau nu, dar eu îmi pot da seama că nu mă mai gândesc să facă sex cu niciun alt bărbat. Acum în fiecare zi mă gândesc dacă P’Sin va veni sau nu să mă vadă. Sau ar trebui să mă duc eu să mă joc în camera lui phi Sin? Este un sentiment nou pe care eu însuși nu l-a mai experimentat niciodată.
„Acesta este iubitul meu.”
Un răspuns care a făcut să apară un zâmbet pe chipul marelui om.
- Totuși, trebuie să merg să vorbesc cu Drew. Cred că trebui să fac asta.
- Prietenul tău este îngrijorat pentru tine. Îi este teamă că eu te voi înșela pentru că eu nu sunt un copil bun. Plerng recunoaște sincer că este foarte rău, ceea ce îl face pe P’Sin să se întindă lângă mine încă ținându-mă strâns de mână, dar Sin clătină din cap.
- Nu știu cum îl văd alții pe nong Plerng. Dar nong Plerng este un copil bun în ochii mei.
Este prima dată când sunt lăudat pentru că sunt bun. „O, inima mea!”
Plerng își lasă din nou fața îngropată în pernă. Nu putea suporta să îl vadă pe omul mare pentru că era prea cald.
- Atunci am o întrebare. Spuse Sin
Chiar dacă nu mă pot lupta cu acei ochii care deși sunt ascunși de lentile transparente, eu pot vedea că ei strălucesc de dragoste. Dar tonul serios al vocii mă face să mă uit la fața lui și să dau încet din cap, realizând că aceasta este o întrebare importantă.
Phi Sin însuși a inspirat adânc. Apoi a vorbit
- Poate Nong Plerng să aibă un singur phi?
- Eh, dar nu e nimeni altcineva pentru mine.
O întrebare la care Plerng a răspuns fără să se gândească. Fața lui avea o privire nedumerită, ceea ce a făcut ca persoana care ezita să întrebe să zâmbească larg cu gură până la urechi. Apoi s-a mișcat să mă îmbrățișeze strâns până când eu a trebuit să-i împing rapid corpul și să mă uit în ochii lui pentru a vedea dacă am răspuns ceva greșit sau nu, când... chiar nu există nimeni.
Plerng poate să fi avut mulți parteneri. Dar Plerng nu a avut niciodată un iubit și pur și simplu nu a avut niciodată nicio relație așa cu nimeni.
- De asemenea, nu te încurca cu alți oameni.
„Ah, la asta e cam greu de răspuns, dar...”
Omulețul s-a uitat în jos și s-a uitat la sine. Apoi s-a întors și a făcut contact vizual. „Mi-ai făcut asta și încă te gândești că aș avea înțelepciunea să mă culc cu altcineva?” Dar când l-am văzut pe phi Sin că se uita în ochii mei, sperând să primească un răspuns. Eu m-am mișcat apoi încet pentru a mă întinde pe pieptul celeilalte persoane dar cu grijă pentru a nu-mi atinge fundul de nimic. Apoi am întins mâna pentru ai atinge obrazul.
- Poate că eu nu sunt o persoană bună, poate că eu sunt un rinocer feroce, dar eu îi spun lui P’Sin să fie sigur de un lucru...
Plerng s-a surprins cu adevărat pe sine că el spune asta.
- Atâta timp cât eu sunt încă iubitul lui P’Sin, tu vei fi un singurul pentru mine.
Nu îi promit că vom fi împreună pentru totdeauna pentru că scopul inițial a fost să-l prind pe tipul cu care m-am culcat. Dar eu îl pot asigura că atâta timp cât voi avea poziția de iubit, eu voi fi doar al lui. Când voi considera că este suficient și că s-a terminat, eu mă voi despărți clar de el înainte de a mă întoarce la vechile mele obiceiuri. Asta îi pot da lui P’Sin.
„Dar oare va fi de ajuns pentru phi Sin.”
Brusc ...
- Voi încerca totul pentru al împiedica pe nong Plerng să se despartă de mine.
Nu știu, dar eu nu sunt deloc lipit de acest iubit. Dar este diferit de atunci când Andrew mi-a cerut să ies cu el. Eu mi-a sprijinit din nou capul pe pieptul lui.
Se pare că Plerng va avea un iubit multă vreme.
...........
- Deja îl iubești, ticălosule?
- Doar îmi place. Nu pot spune că îl iubesc. Spuse Plerng
- Chiar dacă ai spus că nu va mai fi nimeni în afară de el. Unele cupluri încă nu pot spune asta. Tu poți s-o faci, Plerng?
Astăzi, Sy, care vine rar în camera mea, a venit cu o friptură marinată într-o cutie mare. Apoi a intrat în bucătărie a pornit aragazul care se folosește rar și a prăjit carnea de porc până când aroma lui s-a împrăștiat în toată camera. Proprietarul camerei se grăbește să deschidă fereastra balconului pentru a elimina mirosul.
Plerng însuși a povestit ce s-a întâmplat. Sy crede că Plerng are inima doar pentru iubitul său deci pot să-i spun... Îl iubesti deja.
Dar persoana care spune că nu te iubește, tot insistă pe aceleași cuvinte.
- Serios, de ce trebuie să reziști așa la cuvântul dragoste? Sy se întoarse și întrebă curios. Înainte de asta, nu m-am gândit prea mult pentru că am știut că prietenul meu pur și simplu iubește libertatea. Și părea distractiv pentru el. Dar când Sin a venit să aibă grijă de Plerng, cred că Plerng nu s-a putut abține să nu simtă că de fapt i-ar fi frică să iubească pe cineva.
Plerng, își ținea capul în jos și spăla legumele.
- Nu sunt împotrivă. Simt că îmi place P’Sin.
- ADEVĂRAT!
„...”
Plerng era tăcut, făcându-l pe Sy să vorbească imediat.
- Când nu-l vezi, vrei mergi să-l vezi, nu?
- Desigur, acesta este jurnalul meu personal.
Chiar dacă prietenul meu spune că glumesc este adevărat. Dar omul serios continuă să critice în timp ce întoarce carnea de porc în tigaie.
- Când vezi ceva, vrei să-l cumperi pentru el știind că îi place acel lucru. Când nu este lângă tine vrei să ști ce face. Când este departe, ți-e dor de el și doar auzindu-i vocea te face fericit. Dacă ar avea pe altcineva, te-ai înfurie. Dacă ar atrage atenției altor oameni ce vei face? Nu te-ai răzgândit?
Toate acestea l-au făcut pe Plerng să se uimească și își strânse buzele.
- Ar putea fi o iluzie.
- Da, este o chestiune de timp.
Sy spune că, dacă mă simt așa multă vreme, nu trebuie să îmi găsesc scuze.
- De ce te învârti în cerc? El nu se putea abține să nu își de-a ochii peste cap.
- Când văd cât de stupid ești când ar trebui să fi inteligent, nu mă pot abține să nu te ajut.
Plerng a făcut o mutră, dar nu era supărat. Sy a spus-o pentru că era îngrijorat, dar eu m-am lipit de umărul lui privind friptura de porc cu aspect delicios din tigaie, care mi-a făcut gura apă și am cerut să schimb subiectul.
- Când va fi gata?
- Doar o clipă, idiotule, când vei termina salata? Bucătarul-șef își miji ochii.
- Doar amestec sosul pentru salată și este gata.
Plerng zâmbește până când Sy a schimbat oarecum subiectul deoarece în ultima vreme el nu a avut prea multe apeluri de la Plerng pentru ai face ceva de mâncare. Asta înseamnă că probabil a mers să mănânce cu o altă persoană.
- Atunci phi Sin știe că sunt aici.
- I-am spus că vii. Nu-l deranjează.
Plerng știa că Sin era gelos în secret. Chiar dacă i-am spus că suntem doar prieteni, dar phi Sin încă părea atât de gelos pe mine până când m-am uitat la tigaie apoi m-am dus, am deschis frigiderul și am văzut multe alte bucăți de carne. Așa că l-am întrebat pe prietenul meu pe un ton rugător.
- Noi doi nu putem termina totul. Ce zici să îl Invităm pe phi Sin să vină și să mănânce cu noi.
- Conform manualului meu.
- Ce manual?
- Tot ce văd, este că te gândești la el.
Plerng și-a oprit imediat mâna când era pe cale să închidă frigiderul pentru că era exact așa cum a spus Sy, a vrut ca P’Sin să coboare și să mănânce împreună cu ei. În plus așa va fi încrezător că Sy este cu adevărat un prieten. Indiferent de ce ar spune nu o iau personal pentru că părea că ne lupta între noi și vom rămâne blocați fiecare cu ideea lui.
- Nu vreau să fac risipă de mâncare. Atunci mă voi duce după phi Sin. Persoana care a vorbit a ieșit imediat din cameră ignorând strigătele din spatele lui.
- Doar merg să-l chem. Nu este ca și cum vom face sex în secret unul cu celălalt. O să vin repede.
De ce am răspuns la întrebare? Mai bine merg să îmi găsesc iubitul.
„Eh, la ce m-am gândit accidental acum?”
Omulețul ridică ușor din umeri. Apoi a urcat la etaj, fără să se gândească să bată pentru că... Sin nu încuie ușa.
- Hei, nong Plerng!
Când l-am văzut pe phi Sin aproape că am vrut să râd în hohote, pentru că phi Sin stătea pe balcon. Dar nu doar stătea pentru a se bucura de priveliște. El stătea cu capul în jos, sperând să vadă ce se întâmplă cu un etaj mai jos. Nu știu dacă a tras cu urechea și a auzit ceva sau nu pentru că ușa balconului era deschisă. Acum omul mare nu putea decât să se scarpine pe obraz pentru a-și acoperi jena. Eu am fugit repede și l-am îmbrățișat de talie.
- Persoană geloasă.
Plerng se uită în ochii lui și rosti o propoziție scurtă.
Persoana geloasă a devenit imediat roșie.
- Deci nu pot fi gelos pe micul Plerng?
- N-am spus niciun cuvânt. Dar mi-e teamă că vei cădea de pe balcon. Omulețul și-a încrețit nasul, apoi a spus cu o voce limpede.
- Atunci eu am ceva să îți spun.
- Da?
- Eu vreau să te invit să mânaci friptură făcută de Sy. În schimbul tu va trebui să îi arăți abilitățile făcând tăiței prăjiți, arătând că iubitul meu este un bucătar mai bun decât el. Te interesează? Plerng ridică din sprâncene și îl întrebă pe Sin. Ceea ce îl făcu pe Sin să se simtă ușurat.
Apoi Sin a merse în grabă spre bucătărie. Deschizând dulapul pentru a caută ceva dar el a oftat ușurat.
Phi Sin se întoarse să se uite la mine și avea în mână un pachet de tăiței galbeni.
- Am primit o invitație?
Asta l-a făcut pe Plerng să râdă tare apoi merge pentru a lua brațul celeilalte persoane pentru a părăsi camera împreună. Pentru că acest oaspete îndeplinește condițiile.
- Grăbește-te, altfel Sy va spune că facem altceva.
Plerng a râs tare. Și el trebuie să recunoască că... e mai fericit ca niciodată.
„A fi alături de phi Sin mă face fericit.”
Dar fericirea lui Plerng nu va dura mult pentru ca...
Tring... Tring
- Afros mă sună. Aş vrea să vorbim o clipă.
Plerng s-a îndreptat spre balcon în timp ce lua cina cu iubitul și prietenul său, amândoi au dat din cap apoi au început să vorbească despre activitățile acestui semestru. Părea că încep să se familiarizeze unul cu celălalt până când au avut încredere unul în celălalt.
Eu îmi doresc ca iubitul meu și prietenii mei să se înțeleagă bine.
- Unchiule, chiar mi-e dor de tine.
(„Ești într-o dispoziție bună?”)
- Desigur, apropo de ce ai a sunat? a spus Plerng râzând. Parțial pentru că Afros a sunat iar pe de altă parte este din cauza oamenilor care încă stau și mănâncă.
(„Dacă ți-e dor de mine, de ce nu vii să mă vezi, dragă nepot?”)
(„Eu am fost ocupat.”)
(„Chiar nu ți-e dor de mine.”)
Vocea lui Afros nu părea a fii supărată dar părea a fii o tachinare normală până când am spus-o cu voce clară.
- Și mie mi-e dor de tine unchiule AN.
(„Am fost sunat doar pentru a închiria o cameră de hotel.”)
Afros a spus-o pe un ton amuzant.
(„Deci cum a fost? L-ai mâncat?”)
- A mai rămas ceva? Vreau să-ți spun că nepotul tău are deja un iubit. Plerng a ezitat puțin dar s-a hotărât să-i spună pentru că el nu are secrete față de Afros. Unchiul meu știe că i-am cerut să îmi ia o cameră la hotel pentru că vreau să trag un tip. Așa că ar trebui să-i spun că chiar acum există cineva cu care mă întâlnesc cu adevărat, ceea ce face ca celălalt capăt al firului să tacă o clipă.
- Hei, mai ești?
(„Ascultând ce ai spus, m-am gândit că veștile mele nu pot concura cu veștile bune ale tale.”)
- Ce veste?
(„Ezit să spun dacă este o idee bună sau nu.”)
În acest fel Plerng este și mai suspicios decât înainte dar el îl stimulează puțin mai mult pe Afros pentru că, dacă nu i-ar spune, probabil că el ar merge la unchiul său. Afros se gândi că oricum o să afle despre asta, el a oftat din greu până când...
Plerng putea simți foarte bine atmosfera deprimantă care radiază de la celălalt capăt al liniei. Asta a făcut ca fericirea lui să scadă și să se transformă în îngrijorare.
- Unchiule, te rog spune-mi. Astfel, îndoielile mele nu se va opri.
Afros oftă din nou.
(„Eu am semnat actele de divorț.”)
Brusc
Plerng s-a liniștit imediat. Nu existau cuvinte care să-l poată consola pe unchiul său pentru că și-a adus aminte de un incident de acum zece ani. A fost cea mai proastă zi din viața mea, în ziua în care a anunțat retragerea din industria divertismentului. Aproape a lăsat totul doar din cauza unei singure persoane Afros era cool și talentat dar s-a prăbușit din cauza acelei persoane.
(„Nu îți face griji, starea mea nu este la fel de rea ca atunci. Plerng ști că căsătoria mea nu mergea bine de mult. Nu te gândi prea mult.”)
- Cum să nu mă gândesc prea mult? Aproape că ai murit.
Plerng a spus-o în șoaptă. Ochii îi sunt umezi pentru că imaginile de atunci au revenit din nou. Ziua în care Afros aproape și-a pierdut mințile din cauza despărțirii de persoana despre care a spus cândva că îl iubește atât de mult. Afros era atât de inconștient încât aproape că a condus în sincronizare cu camionul, dar el l-a ocolit pe marginea drumului și a reușit să scape. După aceea Afros a trăit în depresie jumătate de an până când a revenit la unchiul său ca înainte.
Plerng a fost persoana cea mai apropiată de el, persoana care l-a văzut și persoana care a stat lângă el în acel moment.
(„Dar Plerng ști că eu nu-l iubeam. Nu mă doare.”)
Așa e, după ce Afros și-a revenit el s-a hotărât să lucreze în culise. Făcându-și în liniște un nume ca regizor și apoi s-a căsătorit. Dar el știe că Afros nu a fost prea îndrăgostit de cealaltă persoană. Era că și cum nu se mai gândea prea mult la dragoste. Ar putea fi oricine dacă nu era acea persoană care l-a părăsit. El știa că unchiul său se despărțise de el de un an și acum hotărâse să divorțeze.
(„Hai, am sunat să îți spun mai întâi eu ca să nu trebuiască să te plângi că ai aflat din gura altcuiva, nu?”)
Acum omulețul care asculta avea ochii plini de lacrimile și își mușcă buzele până îl doare pentru că acum se gândea... cine va fi lângă el?
- Vrei să vin să te văd?
(„Eu am deja 40 de ani. Nu sunt adolescent, nu am de gând să mă lovesc cu mașina de nimeni.”)
- Daca te căsătorești vei ajunge să te despărți mereu?
Plerng nu s-a putut abține să nu întrebe. Ceea ce la făcut pe Afros să râdă la celălalt capăt al firului.
(„Tatăl și mama ta sunt încă împreună de zeci de ani. Eu sunt doar ghinionist. Presupun că nu am un suflet pereche. Cred că este mai bine să rămân singur și să călătoresc. Nu te gândi prea mult. Niciun cuplu nu este la fel. Și apoi ar trebui să-mi cerut scuze pentru că la acea vreme Plerng a fost cel mai aproape de mine și mi-ai văzut starea inestetică, așa că ai refuzat să ai un iubit.”)
- Nu e din cauza unchiului.
De fapt, da, pentru că văzând că unchiul său iubit a ajuns în acea stare l-a făcut pe Plerng să se teamă... să îi fie frică că asta i se va întâmpla și lui.
(„Nu te gândi prea mult. Plerng este deja mai norocos decât mine.”)
Afros închise telefonul. Dar Plerng a stat nemișcat în același loc, cu ochii închiși și a văzut o imagine a zilei în care a suferit. În ziua în care nu s-a putut trezi, în ziua în care el însuși a spus... nu va exista dragoste.
Când Afros încă nu o iubea pe acea persoană. Afros era cel mai fermecător om din lume și oamenii se apropiau de el. Dar despărțirea violentă l-a înrăutățit pe unchiul său și de data aceasta a divorța din nou.
Plerng își spune că nu există multe cupluri care să trăiască împreună ca părinții lui. Și el are un iubit bărbat...
Un gând care m-a făcut să mă întorc și să mă uit la phi Sin, care s-a întors și a făcut contact vizual până când a trebuit să mă întorc repede și să merg în altă direcție.
Dacă mă voi îndrăgosti voi ajunge să fiu în aceeași stare ca Afros?
Plerng s-a înspăimântat brusc.
Sin observase că de când nong Plerng răspunse la telefon a devenit mai tăcut.
Sin nu l-a întrebat pentru că ar putea fi o chestiune personală. Mai mult decât atât, micuțul nu părea să vrea să vorbească despre asta până când Nong Sy a plecat. Sin i-a văzut ochii care par că nu pot plânge până când a trebuit să întrebe.
- S-a întâmplat ceva?
Plerng se uită la Sin în gol. Apoi și-a mușcat buza strâns.
- Nimic, phi.
- Chiar nu ai de gând să-mi spui?
Știa că omulețul era inconfortabil. Sin a vrut să îl ajute pentru a putea ușura puțin lucrurile. Asta l-a făcut pe Plerng să-și muște și mai mult buza. Apoi a întrebat.
- Dacă ai ști că te rănești, n-ar fi mai bine dacă nu ai iubi?
- Ce!!
Sin făcu ochii mari și se uita la omul care și-a strâns mâinile strâns.
- Eu nu știu phi Sin. Sunt oameni care spun că te iubesc. Dar eu nu știe. Eu nu sunt sigur. Dacă eu îl iubesc pe P’Sin, și într-o zi trebuie să ne despărțim, asta ar trebuie să doară. Eu nu vrea să mă rănească. Eu sunt fericit în aceste zile. Eu nu vrea să devin o persoană care să stea și să plângă...
Brusc.
- Plerng, uită-te la fața mea.
Silueta înaltă îl apucă de braț pe Plerng și îl forță să se uite la el.
- Ce s-a întâmplat?
Întrebă Sin cu o voce adâncă. Apoi Plerng a spuse pe un ton trist.
- Afros a sunat să-mi spună că a divorțat.
- Îmi pare rău. Dar nu este vorba deloc despre noi, Plerng. Eu și cu tine nu suntem pe cale să ne despărțim. Sin a încercat să îi spună că nu era treaba lor dar este treabă unchiului.
- Dar ce se întâmplă dacă într-o zi trebuie să ne despărțim? Nu știu, phi Sin. Eu, nu știu. Eu... Nu contează, phi Sin, poți să te întorci mai întâi? Eu vreau să fiu singur acum.
- Singur fără mine?
Întrebă Sin șocat. La care Plerng dădu din cap energic.
- Până când?
Nu știu de ce chestiunea unchiului său îl afectase atât de mult pe Plerng și nu aveam nicio intenție să se despartă de el. Dar privirea confuză de pe fața micuțului m-a făcut să am încredere și să întreb cu voce calmă. Eu vreau să știu Cât timp de gândire vrea? Câte zile?
Și asta l-a făcut pe Plerng să coboare capul.
- Eu, nu știu, phi Sin, te rog, lasă-mă să mă gândească mai întâi la asta.
Chiar dacă nu sunt deloc de acord dar, după cum am spus nu l-am văzut niciodată pe Plerng făcând o față ca asta înainte până când nu am putut decât să-i eliberez brațul.
Îi pot acorda timp, dar...
- Nu am de gând să renunț tine, Plerng.
Asta plănuiam să fac, așa că, chiar dacă Plerng s-ar gândi la asta și mi-ar fi spus să ne despărțim, oricum nu aș renunța.
Asta și-a spus Sin cu hotărâre.
Capitolul 20: ȘI ÎL IUBESC
- Ești prost sau ești prost?
- Nu ai opțiuni pentru mine. Deci pot să răspund?
- Ai de ales.
- Atunci pot fi prost.
După ce i-a spus lui P’Sin că vrea să se gândească singur în liniște, Plerng a venit la universitate cu propria mașină pentru prima dată de o lună. Fața drăguță părea albă și palidă, ochii erau uscați, vârful nasului era ușor roșu. Ambii săi prieteni apropiați se întrebau ce s-a întâmplat. Și apoi, cu frica care i-a cuprins inima, în cele din urmă persoana încrezătoare care pare să nu vrea să se oprească la nimeni spune motivul pentru care nu o face și recunoaște direct că îl iubește.
Andrea a fost prima care a deschis gura să îl insulte.
Dacă de data aceasta Plerng trebuie să recunoască că este cu adevărat prost, asta e.
Nu, nu e prost. Oamenii care spun că a nu ști nu este greșit. Dar oamenii care au refuzat să aibă o relație cu cineva încă din adolescență și până acum când inima i-a tremurat cu acest bărbat. Ce ar face ticălosul de Plerng? Dar ei nu văzuseră niciodată starea unchiului său în acea zi sfâșietoare.
- Povestea dintre tine și unchiul tău nu este aceeași.
- Cum să nu fie? Ei bine, acel fost iubit este... un bărbat. Spuse Plerng cu o voce care părea că se sufoca. Frica apare pentru că el însuși este într-o relație cu cineva de același gen. Deși nu are aceeași garanție ca femeile și bărbații el tot le-a spus prietenilor săi.
- Ca să înțelegeți mai bine fostul iubit al lui Afros s-a despărțit de el și s-a căsătorit cu o femeie pentru că a lăsat-o însărcinată? Atunci mă gândesc că și phi Sin a fost un bărbat adevărat înainte, ieșind cu femeie. Posibilitatea ca eu să merg pe urmele unchiului meu este foarte mare dacă continuăm să ne întâlnim. Apoi dacă ne-am despărțit și eu m-aș sinucide. Ce veți face?
- Cineva ca tine nu ar face-o. Eu cred că te-ai duce și l-ai omorî pe phi Sin și pe noua lui soție de asta sunt convine, a spus Sy cu rațiune. La care Plerng a contestat imediat.
- Bine, atunci trebuie să ai un prieten care este un criminal.
- Plerng, te rog fii rațional. Nu te-ai despărțit de phi Sin, nu?
- Nu m-am despărțit, doar am cerut timp să mă gândesc, a spus Plerng cu încredere, pentru că cu siguranță nu se despărțise de P’ Sin. Și asta l-a făcut pe Sy să dea din cap confuz.
- Da, nu te-ai despărțit de phi Sin, așa că încetează să te mai gândești să te sinucizi sau să devii un criminal. Câți ani te-am iubit în secret? Nu am devenit niciodată un criminal.
- Dar când nu mi-a pasat de tine, ai fost trist. Plerng a izbucnit și și-a plesnit în grabă propria gură pentru că cealaltă parte a tăcut.
- Îmi pare rău, nu am vrut, doar...
- Înțeleg că ești confuz.
Sy ridică mâna pentru a-l opri. Scuturând din cap și supând că nu e nicio problemă. Apoi au revenit la povestea inițială.
- Vezi, pentru că nu m-ai iubit am fost trist. Dar e diferit pentru tine, el este îndrăgostit și atât de obsedat de tine. De ce ți-e frică să nu fii întristat de phi Sin? Mie îmi e mai frică că tu vei fi cel care îl va părăsi pentru că te plictisești atât de ușor. Plerng știa că motivele prietenului său erau în regulă, dar în adâncul sufletului îi era încă teamă dar oricum nu va renunța.
- Pot, te rog, să am timp să mă gândesc?
Plerng a strigat după simpatie. Văzându-mi îndurată în situații de genul acesta eu încă nu pot să gândesc corect.
- Ei bine, dacă vrei să te gândești la asta, gândește-te, dar îți spun chiar acum că, în loc să fi ferict cu phi Sin, tu îți faci timp să te gândești prea mult și să fii trist. Plerng pe care îl cunosc nu este genul acesta de persoană. Sy a vorbit cu rațiune, explicând în detaliu că ar putea să nu-i fie frică și să meargă înainte. În timp ce s-a constatat că fetița metisă a avut un blocaj din cauza lui Plerng... A căzut într-adevăr pe gânduri.
„Dacă nu-l iubești, nu stă să te gândești iar și iar așa.”
„Așa că, vă rog, acordați-mi un moment.”
- Nu am de gând să-ți repet iar. Dar știi cât de puternic este farmecul lui P’Sin?
Acestea fiind spuse, în trecut, obișnuiam să mă cert că phi Sin este de modă veche și plictisitor. Acum îmi accept cuvintele cu gura plină.
- Oh, așa e. Și nu este doar fermecător în ochii tăi. Acum, am o veste fierbinte că phi Sin este pe lista căprioarelor. Toți tinerii caută să îl facă soțul lor. Nu doar pentru că este frumos și plăcut multor tipuri de oameni, ci pentru că oameni vor să știe ce este atât de bun la el de tu te-ai încurcat cu el.
- Mai exact ce vrei să-mi spui? E mai bine să fii direct.
Plerng s-a întors cu o fată serioasă, până când Andrea pocni zgomotos din degete.
- Iartă-mă, am nevoie de mai mult timp să mă gândesc. Oare cum va ajunge soțul tău la altcineva?!
- Nu voi ceda! Phi Sin este încă al meu. Strigă Plerng tare. Privind cu severitate la fața prietenei sale și asta a făcut-o să ridice din umeri și să întindă mâinile spre un prieten care continuă fără întrerupere.
- Așa că îți voi spune. Dacă stai aici și te gândești la suferința s-ar putea să-l pierzi pe phi Sin. Și să nu-ți fie frică de ce s-ar putea întâmpla dacă nu s-a întâmplat încă. Știi de ce oamenii din întreaga lume vor să fie îndrăgostiți? Chiar dacă știm deja că atunci când avem inima frântă doare foarte tare. Sy a vorbit la fel de încrezător ca de fiecare dată, dar de data aceasta a zâmbit. Apoi a ridicat mâna și a clătinat ușor capul micului său prieten.
- Pentru că fericirea de a fi îndrăgostit este mai semnificativă decât orice.
..........
Plerng şi-a plecat capul şi şi-a muşcat buza. Putea să înțeleagă ce încercau cei doi prieteni să facă. Dar lasă-mă să vă spun, că tot aceleași gânduri îmi apar în cap. „Dacă nu iubești, nu vei iubi și nu vei fi rănit.” În trecut, când eram într-o relație cu P’Sin, mă gândeam doar la corp. Dar când vine vorba de inimă, de ce trebuie să stau și să se simtă deprimat, fără a avea chef să fac ceva. Nu ar fi mai bine să ripostez și să mă distrez ca înainte?
„Dacă vreau să mă întorc la rinocerul care a fost înainte, trebuie să mă despart de phi Sin.”
Acest gând mă face să îmi fie frică.
„Hei, nu vreau să renunț dar nici nu vreau să fiu rănit.”
Până la urmă, Plerng nu a putut dormi toată noaptea continuând să se gândească iar și iar la această chestiune, care îl face să plângă dar fără să fie nevoit să fie tratat violent în pat. A plâns atât de mult încât ambii lui ochii erau roșii și grei, din cauza plânsului. Atunci își spune că nu vrea să se despartă, știind că a nu avea un iubit nu doare. Dar cred că dacă phi Sin va fi luat de altcineva...
„Nu voi ceda. Nu voi ceda. Chiar nu pot face asta.”
Brusc
Gândurile omulețului care coboară spre parcare a trebuit să se oprească pentru că...
- P’Sin.
Un om mare era pe cale să urce în propria mașină până când eu am strigat cu o voce blândă. În mod normal, Sin ar fi mers spre el și ar fii întrebat cu îngrijorare de ce fața mea era atât de palidă și ochii atât de roșii, dar el doar mi-a zâmbit trist, apoi s-a dus la mașină până când eu mi-am mușcat strâns buzele.
Phi Sin este o persoană care face mereu ce vrea o persoană răsfățată că mine , așa că... Îmi dă timp să mă gândesc.
Si asta...
Phi
Scârțâit!
- Nong Plerng!!
O persoană mică a sărit și a stat în fața mașinii până când phi Sin a frânat în grabă și a coborât șocat. Dacă cel care a sărit în fața mașinii era și mai șocat, picioarele îi tremurau, fața îi era palidă și se uita la omul mare. Apoi mormăi cu o voce blândă.
- P’Sin, P’Sin.
El a mers înainte, intenționând să îl îmbrățișeze pe cealaltă persoană, dar P’Sin a făcut un pas înapoi pentru a mă privi și când a văzut că nu este nimic mi-a zâmbit blând și spus cu o voce plăcută.
- Nu fugi în fața mașinii. Ce se întâmpla dacă vei fi lovit?
Lui Plerng îi este dor de acest gen de îngrijorare.
- Eu...
- Ce? Cealaltă persoană a răspuns în gât. Până când Plerng a văzut că P’Sin se uita în mod repetat în ochii lui, dar tot nu a făcut un pas înainte ca să se apropie de el până când a trebuit să o spun cu voce joasă.
- Nu ne-am văzut de multe zile.
- Da, nu ne-am văzut de multe zile, a repetat P’Sin, iar Pleng a simțit că deși au fost doar câteva zile, dar îi era foarte dor de îmbrățișarea acestei persoane. Nu este vorba doar de pat, el vrea doar să se ascundă la pieptul lui și să o lase pe cealaltă persoană să-i îmbrățișeze talia, nu trebuie să facă absolut nimic. Asta vrea el.
„...”
Acum, atât el, cât și phi Sin au tăcut. Stând în picioare uitându-se unul la altul. În felul în care a procedat era ca și cum ar fi deschis gura să spună ceva. Dar vocea a devenit mai liniştită.
- Atunci voi merge mai întâi să studiez.
- P’Sin!
A strigat Plerng în grabă. Păream de parcă eram pe cale să vărs lacrimi când l-am văzut pe phi Sin. Nodul din piept era dureros până când a trebuit să ridice mâna și să o așeze pe partea stângă a pieptului.
Așa s-a întors și s-a uitat din nou la mine apoi a întrebat în cele din urmă.
- Nong Plerng s-a gândit încă la asta?
- Eu...
„Totuși, nu am un răspuns.”
Purtarea mea era tăcută dar l-a făcut pe phi Sin însuși să suspine.
- Este în regulă, pot să-i dau timp lui nong Plerng. Apoi... merg mai întâi să studiez.
Pentru că eu nu am avut nimic care să-l oprească pe Sin. Nu am putut decât să mă uit la spatele lui dispărând într-o mașină neagră. Până când nu a putut decât să mă ocolească ieșind din parcare. În ceea ce mă privește, nu puteam decât să-mi târâi picioarele spre mașina albă. Ochi mari, rotunzi, sclipind de lacrimi.
Brusc
Plerng s-a trântit de mai multe ori cu capul de volan.
Își dorește să fie în îmbrățișarea lui phi Sin dar cât de mult îi este frică. Acum se gândește că nu putea face prea mult. Când cealaltă parte s-a întors și s-a îndepărtat, deja mă durea pieptul. Dacă suntem împreună mult timp, și îl iubesc în felul în care unchiul meu și-a iubit fostul iubit și ne vom despărți, nu voi muri într-o baltă de lacrimi? Chiar și acum sunt încă trist.
Deci Plerng chiar nu a avut un răspuns la această întrebare.
.......
- A dispărut, prietene.
- Nu face totul mai rău.
- Oh, arăți exact ca un cadavru. Tu, Plerng cel talentat, care face tot acum ai aceste stării și plângi. Ar trebui să fiu fericită că în această viață am ocazia să te văd așa?
Plerng nu era interesat să riposteze împotriva celor doi prieteni ai săi. I-a lăsat să vorbească în timp ce se uita în jurul cantinei să vadă cineva îi aduce flori. O persoană care a anunțat în fața a sute de oameni că va cocheta cu el și a dezvăluit că își dorește să fie cu un tip ca el. Și asta a făcut imediat să -i curgă lacrimile.
- Hai, Plerng. Nu te purta ca și cum te-ai despărți. Sy a încercat să-l consoleze.
- De ce îl consolezi? El vrea asta. Andrea a vorbit așa cum credea și cu indiferență, încât Plerng nu putea decât să-și lase capul pe masă. Nu-mi pasă de ce spun prietenii săi. Acum nu mai avea puterea să-și ridice capul. Apoi, când a băga mâna în buzunarul pantalonilor pentru a lua telefonul, a căzut un breloc panteră. Până nu a putut decât să se uite la el.
- Oh, uitându-te la breloc te face să plângi dar tot îți ți gura.
Sy a fost cel care l-a ridicat și i la dat înapoi. Până când Plerng și-a dat seama că lacrimile îi curg până când imaginea a fost complet neclară.
- Nu vreau să renunț deloc. Nu vreau să renunț.
Omulețul șopti încet. În momentul în care...
Plerng nu a acordat atenție telefonului prietenei sale, dar...
- Ce! strigă Andrea cu voce tare. Asta îl face pe Plerng să fie interesat și să se întoarcă apoi și-a văzut prietena părând șocată. Deea s-a întors și a spus cu voce tare.
- Este ceva mare, Plerng. Drew a spus că cineva s-a dus să-i spună lui P’ Sin că îl place.
Brusc
Plerng și-a șters lacrimile și-a îndesat brelocul în geantă, apoi a fugit din cantină fără să se gândească la viața lui. Ambii lui ochi s-au mărit, inima aproape că îi exploda. Știe doar ca...
„Phi Sin este soțul meu!”
Nu-i mai pasă de nimic. Dar nimeni să nu îndrăznească să se atingă de Sin al lui!
Și imediat în spatele tânărului obraznic:
- Uf, crezi că ar trebui să merg să găsesc o agenție de modele după ce termin treaba asta? întrebă Andrea veselă. În timp ce apuca geanta, la fel ca Sy care s-a dus în grabă în parcare după prietenul său. Dar Sy întrebă suspicios.
- Trebuie să te joci așa?
- Ce, ai de gând să aștepți ca nenorocitul de Plerng să-și dea seama singur? Lacrimile i-au căzut atât de mult încât îmi era frică. E ca un incendiu care ar trebuit să izbească. Așa că o să îl ajut puțin. Sunt creatorul și producătorul acestei scene de teatru. Pot face orice dacă îmi face prietenii fericiți, a spus zâmbind Deea. Omului care ascultă...
- Te distrezi, Deea?
- Crezi că treaba cu Plerng nu e amuzantă? Hai, nu te supăra. Când va fi rândul meu, mă ajuți. Și dacă e rândul tău, te ajut și eu. Îți garantez că poți avea încredere în mine. Pregătește-te să ai un soț bun. Persoana care se comportă ca un pețitor deschise ușa mașina iar Sy o urmă în grabă.
Bineînțeles, au trebuit să îl ajungă din urmă pentru a urmări finala!
Plerng nu știe cum a reușit să conducă la Facultatea de Drept.
Nici nu știu dacă e aici sau nu. Dar când a parcat mașina fără să verific dacă parcarea era interzisă sau nu, picioarele lui s-au repezit în clădire, cercetând cu ochii după țintă. Ochii îi erau larg deschiși și nu mai plângea.
„De data asta, sunt aici să-mi iau iubitul înapoi.”
Prin urmare, când Plerng a văzut că phi Sin stătea în picioare și vorbea cu un tip arătos. Picioarele lui s-au repezit imediat și...
Brusc
- Nu te încurca cu soțul meu!
Acest lucrare nu este doar pentru el. Dar îi spun soțul meu în gura mare.
Plerng a împins persoana din drum. A strigat în fața lui cu o privire serioasă în ochi, apoi s-a întors și s-a uitat la omul mare pe care pur și simplu nu-l putea vedea de câteva zile și cineva s-a gândit să-i ia bărbatul. Dar omul mic vorbește din nou.
- Eu nu m-am despărțit de phi Sin. Phi Sin nu are dreptul să se amestece cu alți oameni.
- Dar nong Plerng oricum nu are un răspuns pentru mine.
Brusc
În acel moment, Plerng a uitat complet unde era, pentru că ochii i s-au mărit, creierul îi era năucit. El s-a uitat la persoana care îl privea cu ochi îndurerați până când inima îi zvâcnește. Cele două mâini care tocmai o împinseseră pe cealaltă persoană s-au prins brusc de brațul lui Sin. Ochii care se priveau serios cu o clipă în urmă erau umezi.
- Dar eu nu m-am despărțit de tine. Eu am spus doar că am nevoie de timp să mă gândească. Te rog să nu te porți ca și cum ne-am despărțit.
- Nu... nu este diferit de a te despărți de mine?
Huh...
Când Plerng a știut că phi Sin se gândea că ne vom despărți. Eu persoana curajoasă care chiar l-am legat cu cătușe, am început să plâng și am clătinat puternic din cap, încercând să scutur brațul celeilalte persoane și să spun cu o voce plângătoare
- Nu... nu, nu mă voi despărți. Eu nu mă voi despărți de tine.
- Dar lui Nong Plerng îi este frică să se întâlnească cu mine.
În acel moment, Plerng a înțeles ceva.
„Da, îmi este frică să nu fiu rănit dacă ne despărțim. Dar îmi este mai frică ca cineva să îmi fure omul viselor.”
Brusc
- Phi Sin, eu nu mă voi despărți. Eu nu voi renunța. Eu sunt rău. Îmi pare rău. Nu fi supărat pe mine. Să nu te încurci cu nimeni altcineva. Îmi pare rău. Eu am greșit. Eu am fost un prost. Huh... Lacrimile îmi curgeau din ochi. Apoi am ridicat capul să mă uit în ochii bărbatului care a spus odată că nimeni nu îi poate accepta preferințele în pat.
Dar acest bărbat l-a putut face să se simtă posesiv:
Asta este... când nu ne-am văzut, m-am tot gândit la el.
Este așa... când văd ceva, mă gândesc la phi Sin.
Este așa... chiar dacă nu-i pot vedea fața, doar auzindu-i vocea mă face să mă simt bine.
Asta e... teama că va fi cu altcineva.
Aceasta este... iubire?
- Eu... Eu nu a iubit niciodată pe nimeni... în afară de tine.
În cele din urmă, Plerng a acceptat ceea ce a simțit în inima lui față de acest bărbat.
O mărturisire care i-a făcut ochii mari lui P’Sin. Părea clar șocat până când a trebuit să-i scutur brațul.
- Ai încredere în mine. Eu te place și te iubesc. Eu ți-a spus că nu am avut niciodată un iubit. Tu ești primul. Eu nu știu ce să facă. Eu îmi cer scuze că am spus că ne vom despărți. Mie... îmi pare rău dar nu fi supărat pe mine...
Brusc.
Dar de data aceasta, micuțul nu a putut termina de vorbit pentru că Sin l-a tras într-o îmbrățișare strânsă. Atât de strâns încât parcă nu poate respira. Dar Plerng l-a îmbrățișat pe Sin, fără să-i pese dacă poate respira sau nu pentru că s-a întors din nou în îmbrățișarea acestui om.
„Fericirea de a iubi contează mai mult decât orice.”
Asta a spus Sy.
Fericirea în acest moment valorează mai mult decât să te gândești la viitorul care urmează să vină.
- Mie, îmi pare rău. Eu nu știe nimic.
Sin a ezitat să creadă. Și asta l-a făcut pe P’Sin să întrebe.
- Deci nici nong Plerng nu era de asta.
- Huh...
Omulețul nu putea decât să plângă în îmbrățișarea lui Sin, clătinând energic din cap, neștiind nimic, în timp ce asculta vocea adâncă care îi șoptea că...
- Și eu îl iubesc pe nong Plerng.
Plerng a deschis larg ochii privind în sus și uitându-te la cealaltă persoană. Și am văzut... dragoste în acei ochi.
„Este suficient. Nu vrea să-mi fie teamă că voi fi ca Afros dacă phi Sin este încă cel care mă îmbrățișează așa.”
- Toată lumea a conspirat să mă tachineze? Sunteți fără inimă, sunteți cei mai răi!
După Plerng a fost uşurat că îl are pe P’Sin înapoi ca iubit, a aflat că toţi prietenii săi şi cei din jurul lui P’Sin au conspirat. Andrea a filmat un clip cu o expresie veselă. Asta e tot. Omul care a fost prost multe zile acum este deștept. El a știut imediat că nu era nimeni care să vină să îi spună lui phi Sin că îl place. Era doar planul prietenei sale
„Cum am putut uita că este o zeiță a conspirației și... învârte totul după bunul plac?”
În acest moment, însuși Plerng, avea o fața fierbinte de rușine. El își ridică mâinile pentru a-și acoperi fața și ieși imediat din clădire. Dar de data aceasta există cineva care îl urmează și se urcă în mașina lui pentru a se întoarce împreună la apartament. Apoi, după cum puteți vedea... Plerng era foarte irita.
- Tocmai am aflat și eu că și ca nong Plerng.
- Huh?
Plerng se întoarse să se uite la bărbatul mare care încă zâmbea larg. Dar acei ochi au arătat clar că e nevinovat.
- Nu-i adevărat. Dar eu m-am simțit rănit.
- Și eu am fost rănit când nong Plerng a spus că ne vom despărți. Acum că suntem aproape te voi îmbrățișat de multe ori și nu-l voi lăsa pe nong Plerng să aibă timp să se gândească la nimic. Eu a trebuit să stau departe tine... da este adevărat că nong Andrea a venit să mă întâlnească și mi-a spus despre asta. Sin a spus această poveste deschis, iar asta l-a făcut pe Plerng să noteze ceva în minte...
„Nu mă așteptam să am o prietenă care să mă tachinezi așa.”
- Și persoana care era cu mine când am venit?
- Este un junior al lui Drew. Drew ia cerut să joace un rol.
„Atât fratele, cât și sora lui vor fi morți!”
Plerng a continuat să se încrunte apoi se apropie și se așeză pe canapea și deschise gura să se plângă.
- Credeam că ai pe altcineva.
Sin se mișca să stea lângă el. Apoi l-a tras în sus să se așeze în poala lui. Plerng s-a zvârcolit puțin dar nu a nega. Apoi și-a pus mâinile în jurul gâtului și l-a îmbrățișat cu încăpățânare. El avea o față care este pe cale să plângă.
- Dar le sunt recunoscător prietenilor noștri.
- De ce îi mulțumești? Întrebă micuțul nemulțumit.
- Pentru că l-a făcut pe nong Plerng să spună că mă iubește.
- Eu...
O persoană care este curajoasă în toate, își lasă capul în jos până când bărbia aproape îi atinge pieptul și își strânge buzele strâns.
- Îmi pare rău, phi Sin. Eu m-am gândit prea mult. Și-a recunoscut Plerng vinovăția. Omulețul a început apoi să spună povestea unchiului său. Care se întâlnea cu un bărbat dar s-au despărțit pentru că s-a implicată cu o femeie până când a ea a rămas însărcinată și unchiul lui și-a pierdut iubitul. Deși la vremea aceea era doar un copil el a văzut toată suferința lui Afros. Și asta îl face să îi fie teamă să aibă o relație profundă cu cineva.
Phi Sin însuși a ascultat cu atenție. Apoi a întrebat.
- Și acum încă ți-e frică?
- Mie frică.
Plerng a răspuns din toată inima. Dar hai să-ți spun...
- Dar acum eu mă tem mai mult că îl voi pierde pe phi Sin. Fără phi Sin, eu voi suferi. Problema viitorului este o chestiune a viitorului. Eu știu că poate ne vom despărți pentru că este un drept al nostru. Dar chiar acum eu sunt fericit că pot să stau pe poala lui phi Sin și să te îmbrățișez. Acum nu vreau să-mi pese de ceea ce va urma. Gândești ca mine? I-a spus Plerng celuilalt tot ce a simțit, în timp ce persoana mare îl îmbrățișează mai strâns.
- Eu însumi nu voi folosi cuvântul „pentru totdeauna” micuțule. Nu știu cum va fi povestea noastră. Dar un lucru îți spun chiar acum nong Plerng este... Sin și-a trecut ușor mâna peste pleoapele roșii și a apăsat un sărut pe obrazul moale. Apoi a vorbit cu o voce blândă.
- Te iubesc, copil provocator.
„Acesta este sentimentul de a fi iubit și a iubi.”
Un sentiment pe care nu voia să-l schimbe pentru nimic.
Se gândi Plerng în timp ce zâmbea larg. Înfipt în pieptul bărbatului mare, cu ochii închiși, dornic să fie un copil slab în ochii lui phi Sin. Și apoi a spus...
- La fel eu, tătic al buștenilor.
Cât despre phi Sin, nu contează dacă înțelege sau nu pentru că el îi iubește atât trupul cât și inima.
Epilog
(„O, phi Plerng, am râs atât de tare când am auzit asta.”)
- Asta nu e amuzant, să știi. În acel moment, m-am gândit serios că, dacă ar trebui să mă rănesc în viitor, pur și simplu aș renunța. Ar fi mai bine.
Plerng venea de la mașină. În timp ce căra o mulțime de plase cu mâncare, iar cu cealaltă mână ținea telefonul la ureche și vorbește cu sora sa care râdea atât de tare încât trebuie să-și strâmbe buzele.
Plerng își spuse pe un ton posomorât: de ce nu mă înțelege nimeni? Când cineva se teme, se teme.
(„ Îmi pare rău pentru phi Sin că trebuie să se întâlnească cu cineva ca Phi Plerng.”)
- Trebuie să fii geloasă. E atât de drăguț. Numai fața lui este remarcabilă. În plus, e atât de sexy, a spus Plerng încrezător. Apoi a auzit un alt val de râsete. În timp ce apăsa butonul liftului pentru a merge la etajul de deasupra. Apoi vorbi într-un mod lăudăros.
- În plus, și eu îl iubesc foarte mult pe Sin. Nu găsește oameni ca mine nicăieri altundeva. Cât despre Phi Sin uită-te la el. Numele lui e demodat, fața lui e așa și așa, iar personalitatea lui e prea serioasă. Vezi? Are un iubit ca mine. Phi Sin se poate considera norocos. Lui Pleung nu-i pasă ce cred alții. El este încrezător în asta. În plus, phi Sin nu a spus nimic când a auzit asta, el doar a spus: „Eu sunt acela? Știu deja că nu sunt frumos. Obiceiurile mele sunt așa. Sunt norocos că un om de la țară ca mine îl are pe nong Plerng ca iubit.”
- Vezi? El pur și simplu acceptă fără să clipească.
Totuși, chiar dacă lui Plerng îi place să-l tachineze despre asta, dar dacă cineva îndrăznește să îl bârfească sau să spună ceva de soțul lui, atunci persoana respectivă e într-o încurcătură. El ar spune: „Ce treabă ai cu soțului meu. Doar eu sunt cel care poate spune asta. Nu e treaba ta.”
Încă ceva, chiar dacă eu am spus că Sin nu e frumos. Dar acum nu mă mai uit la alți oameni frumoși. Obiceiul de a privi în jur nu a dispărut complet, pentru că fac asta de mult timp. Dar cel mai adesea simt că tipul ăla nu-l poate învinge pe Sin. Acea persoană nu a putut suporta. Omul lui este mult mai bun, tipul ăsta cu ochelari pare serios, arătos și elegant. Nu poți spune că e demodată.
El numește bărbații un loc de muncă.
Când le-a povestit celor doi prieteni apropiați ai mei despre asta, aproape că au zis: „Cu siguranță asta nu e un lucru normal. Ești sigur că vezi bine?”
„De ce? Nu era frumos pe atunci. Dar pe măsură ce am fost împreună, a devenit mai frumos. Nu este o problemă de vedere. Inima mea este cea care îl place din ce în ce mai mult în fiecare zi.”
(„Da, da. Dacă obții merite, poți să o faci. Dar eu nu m-am gândit niciodată că povestea lui Afros o să te afecteze atât de mult Phi Plerng?”)
- Nu sunt doar eu. Și P’Phai la fel.
(„E o nebunie, phi Phai?”) Sora mai mică s-ar fi opus imediat.
Phan tocmai a vorbit cu Phi Phai zilele trecute. Phi Pai doar a spus că e mai bine pentru Afros să divorțeze pentru că ar fi trebuit să găsească pe cineva mai bun. Și Phan nu credea că povestea lui Afros va avea vreun efect asupra lui Phi Phai. Altfel, nu l-ar fi urmărit pe Phi Sky până la moarte în halul ăsta. Știa puțin că persoana pe nume Sky era cea pe care o curta fratele său.
Dar...
- Nu este adevărat.
Pentru Phan nu are niciun efect, chiar dacă și ea îl iubește foarte mult pe Afros dar nu până în punctul în care să cred că va fi rănită din cauza iubirii sau până în punctul în care să-i fie frică de iubire. Acest gen de lucruri depinde de persoană.
- Hei.
Plerng urlă în confuzie. Persoană de la celălalt capăt al firului a confirmat din nou.
- Atunci de ce toată lumea mă lovește în halul ăsta? Nu e pentru că nu vreau să fiu îndrăgostit. Tu vrei pe cineva? Micuțul a întrebat nedumerit și auzi sunetul râsului din nou.
(„La naiba, phi Plerng. Nu este relevant. Eu pur și simplu nu a găsit încă persoana potrivită. E ca și cum ai face plăcintă cu pipi. Dacă aș fi întâlni persoana adevărată, aș fi curtat-o serios. Dar mă joc doar pentru că nu am întâlnit încă aceea persoană. Așa că fac asta pentru a ucide timpul. Nu sta să te gândești și să te plângi că te vei îndrăgosti și că apoi te despărți, phi Phloeng... Hei!”) O persoană nepoliticoasă are și o latură drăgălașă.
Micuțul de aici aproape că își arată colții spre telefonul mobil, strâmbând din buze de iritare.
- E drăguț de mult timp acum.
(„Bine. Deci asta înseamnă că am ajuns la o înțelegere? Mă duc să-i spun lui Afros. Îți garantez că va râde în hohote.”)
Plerng crede că dacă va continua să vorbească, va fi tachinat mai mult, așa că a închis și și-a băgat telefonul înapoi în buzunar. Bosumflându-se de iritare. Dacă ar fi știut, l-ar fi sunat pe fratele său mai mare să mă consulte. Dar el nu a știut că el e singurul căruia îi este frică de dragoste din toată casa, probabil că el a decis ce ar putea fi mai bine pentru el. Dar...
- Nu contează. Totul s-a va termina cu bine.
Spuse bărbatul în timp ce mergea pe coridor spre camera cu care era familiarizat. El a folosit cheia de care atârna brelocul în formă de animal pentru a descuia ușa foarte silențios. În cele din urmă, și-a aplecat capul în camera complet tăcută. Apoi intră, închide ușa în urma sa și pune toate lucrurile pe blatul din bucătărie. Apoi s-a strecurat în dormitor.
Phi Sin este întotdeauna cel care se trezește devreme. Dar astăzi pare a fi un caz special.
Ieri, phi Sin tocmai și-a terminat examenul. Și apoi a auzit pe cineva care a spus: „Aceasta este prima dată când un manual este atât de greu.” Deoarece conținutul subiectelor este dintr-o altă lume, Plerng în sine s-ar putea să nu fie la fel de rece dar pare mai confortabil decât cealaltă parte care citea secțiunea cât mai precis posibil. Intrând în sala de examen pentru a scrie. Nu știu la ce fel de problemă poate fi aplicat. Numai să asculte simte că îl ia durerea de cap. Să presupunem că dacă Plerng stă și memorează un punct, tot nu știe ce să facă. Vă amintiți?
Dar țineți minte articolul 276 din Codul Penal.
Când Phi Sin mi-a povestit despre asta, am râs în hohote pentru că Sin a crezut că îl voi acuza de viol.
„În ziua aceea, când am fost violată, a fost ca și cum aș fi consimțit, phi.” Se gândi Plerng aplecându-se în față să se uite și văzând că Sin încă dormea dus, așa că s-a întors în bucătărie.
De obicei Sin este cel care trebuie să facă micul dejun. Dar el nu știe să facă nimic, în afară de spălat legume. Dar ar prefera să nu pornesc aragazul. Dacă întreaga clădire ia foc, va fi o harababură.
Așa că Plerng a ieșit să cumpere niște terci delicios și niște gustări cu lapte și unt pentru al hrăni pe omul sau. Cine citește pentru examene până ajunge într-o stare proastă? Este un iubit bun?
Chiar dacă a mai dat-o în bară înainte, dar acum, Plerng este un iubit remarcabil.
Curând, toată mâncarea cumpărată a fost turnată în boluri. Dar nu știi că face prea mult zgomot.
Brusc
- La naiba!
- Sin te-ai trezit?
Acum, nu mai există nimeni care să nu îndrăznească să mă țină de mână pentru că Phi Sin a venit în spatele meu și m-a îmbrățișat de talie. Apoi m-a sărutat apăsat pe obraz, până când am simțit mustața pe care abia o epilasem recent. Când m-am întors să mă uit, am văzut că Phi Sin încă mă privea luptându-se cu lumina și nu purta ochelari. Nu m-am putut abține să nu-l tachinez.
- Dacă nu porți ochelari, mă vezi? Dacă nu eram eu și era a altcineva?
- Nu, îmi amintesc mirosul tău .
- Ești câine?
Inima mea e aproape gata să explodeze. Dar phi Sin și-a apăsat din nou nasul, inhalându-mi mirosul în plămâni.
- Și vederea mea nu e atât de rea încât să nu-mi pot recunoaște iubitul.
Plerng a izbucnit în râs dar se întoarce în îmbrățișarea lui și îi împinge ușor pieptul.
- Hai să mâncăm, phi. Du-te fă un duș și spală-te pe dinți. Lasă-mă să-ți încălzească orezul.
Brusc
- Nu mergem împreună?
„Ce! Phi Sin m-a invitat să cânt Jam Ji dis-de-dimineață!”
Persoană mare își lasă capul să se odihnească pe umărul meu și a întrebat cu o voce somnoroasă până când eu sunt atât de viu. Știu în inima mea că nu înseamnă asta, dar dacă intru în baie și dau drumul la apă și dacă pur și simplu gem odată cu apa, nimeni nu va spune nimic, nu-i așa?
- Lasă-mă să-ți spăl tot corpul. Mai ales aici.
Desigur, apuc ținta pantalonilor. Dar părea că nu se trezește. Se pare că phi Sin este foarte somnoros.
- Hai să o păstrăm pentru diseară. Chiar acum... Uau, mi-e atât de foame.
Phi Sin a deschis gura și a căscat din nou. Apoi Plerng l-a împins înapoi în baie, a luat o periuță de dinți, a stors puțină pastă de dinți și i-a dat-o apoi s-a întors să ia un set de haine pentru cealaltă persoană. A durat mult să aleg. Când m-am întors, phi Sin își ștergea fața udă cu un prosop.
- Am un iubit foarte bun. Spuse Sin cu un zâmbet strălucitor.
Uterul meu tremură. „Ah, am uitat că nu am uter.”
- Atunci vrei ca iubitul tău să-ți radă barba? spuse Pleung în glumă, pentru că phi Sin ridicase deja briciul.
- Poți?
La început am glumit. Dar când am văzut privirea plină de așteptare din ochii lui, nu am putut rezista.
Brusc
- Atunci stai aici.
Phi Sin m-a luat să mă așeze pe blatul chiuvetei. El mi-a apucat ambele picioare pentru a mă așeză pe blat. Apoi spuse pe un ton entuziasmat și se aplecă înainte cu un zâmbet larg
- Crede-mă, vreau să fac asta de ceva vreme.
- Haide doar o să-ți rad mustața.
- Nu... să îl îmbrățișez pe nong Plerng așa. Vârful nasului său s-a apropiat pentru a freca nasul lui Plerng până când frumoasa persoană cu obraji roșii aprins s-a uitat în ochii lui și a văzut scânteia unui tigru feroce alergând. Creierul meu a înțeles brusc și imediat a ajuns la concluzia de ce cealaltă parte vrea să rămână în această poziție.
- Eu știu că phi Sin vrea să-mi facă altceva, nu-i așa?
Fiara aproape că sare din ochi, ceea ce este...
- Poți s-o faci?
Sincer, n-am mai făcut asta niciodată în baie, nu-i așa?
- Vreau să o fac, dar mi-e foarte foame, a șoptit P’Sin cu o voce joasă care i-a plăcut foarte mult lui Plerng.
„Sin nu trebuie să-i fie cald tot timpul dar poate mări frecvent nivelul de căldură la foarte tare. Și el însuși a fost impresionat.”
Era gândul persoanei care îi râdea cu grijă barba celeilalte persoane îl privi cu ochii mari și rotunzi, nu s-a putut abține să nu scaneze fața lui Sin fruntea, sprâncenele groase, ochii căzuți, nasul înalt, buzele subțiri și structura facială care părea mai proeminentă în mintea lui din ce în ce mai mult în fiecare zi până când vorbi.
- Știi că eu obișnuiam să creadă că înfățișarea lui phi Sin nu era ceea ce îmi place mie?
Phi Sin părea puțin supărat până când eu a trebuit să vorbesc repede.
- Dar acum, de fiecare dată când mă uit la fața ta, inima îmi tremură. Cred că e pentru că inima îmi spune: Îmi place P’Sin, îmi place P’Sin, cu siguranță îmi place P’Sin, Plerng și-a schimbat vocea pentru a fi drăguț și spus cu o expresie obraznică. În timp ce aplica cremă de ras pentru că fața să fie din nou curată.
- O parte din tine.
Persoana care trebuia să tacă în timp ce era bărbierită a vorbit.
- Când am văzut prima dată fața lui nong Plerng, mi s-a părut super drăguț. Dar acum, oriunde mă uit, tot ce văd este drăguț, drăguț, drăguț.
Phi Sin mi-a scos briciul din mână. Apoi mă ține de mână și îmi oferă un zâmbet cald și larg. Obrajii mi s-au înroșit puțin mai mult decât înainte.
- Indiferent unde mă aflu, vreau să te iubesc.
Plerng nu este un o statuie că atunci când aude pe cineva spunând asta să nu i se înfierbânte fața.
Brusc!
Dacă e din cauza mea, e din cauza mea.
- Phi Sin, se pare că mie îmi lipsește zahărul.
- Te doare capul? Ți-e rău.
Phi Sin a încetat imediat să mai zâmbească. A făcut o mișcare să mă ducă afară din baie, dar eu am clătinat din cap. De asemenea... l-am îmbrățișat în jurul gâtului.
- Nu, nu am dureri de cap, dar am nevoie urgentă de zahăr. Persoana care îl tachina a tras fața celeilalte persoane mai aproape până când frunțile lor au fost apropiate apoi îi privi buzele cu înțeles și a șoptit tare.
- Pare că gura lui phi Sin e dulce. Pot să primesc și eu puțin, te rog?
Phi Sin, persoana al cărei nume este puțin discret a izbucni în râs
- Haide, te las să mă mănânci.
Bineînțeles, Plerng nu a ezitat să-i apese o sărutare pe buzele sale bine conturate, despre care la început a crezut că îl va mânca.
Dar de ce... nu știu de ce phi Sin s-a transformat brusc.
Chiar dacă phi Sin spune că îi este foame, e în regulă pentru că dacă phi Sin mănâncă congee, se va sătura doar el. Dar dacă phi Sin mă va mânca, va fi sătul atât trupește, cât și sufletește.
Ce? Cine a spus că mă laud pe mine însumi? Păi... am ceva bun de care să fiu încrezător.
Câteva zile mai târziu, Plerng a uitat complet de conversația pe care o avusese cu sora sa până când a fost trimis un colet foarte mare pe numele său. Asta l-a făcut pe tânăr să izbucnească în râs. Cu cât se uită mai mult la numele expeditorului, cu atât râdea și mai tare. Apoi și-a chemat iubitul să-l ajute să-l ducă sus în cameră.
Phi Sin a venit și el să ajute si l-a privit surprins.
- Lasă-l în camera lui Sin.
Plerng spune asta, dar cealaltă parte nu spune nimic. Pe lângă faptul că îl duce în cameră și îl roagă să îl ajute la despachetat.
- Ha, ha, așa credeam și eu. E de la Afros.
Micuțul s-a uitat extrem de amuzat la statuia unei pantere negre care pândește, pentru că da, i-a spus surorii sale că phi Sin arată serios. Dar că atunci când sunt în pat, e foarte feroce. Ca un animal prădător și foarte bun la pat. Dar sora sa ia spus asta lui Afros. Pe lângă faptul că i-a spus că îi este frică de dragoste sau ceva de genul ăsta. Ah, dar mi-a trimis asta.
Nu știu dacă e o glumă sau e ceva serios. Dar ia venit să râdă.
- Cine a trimis-o, nong Plerng?
- Ah, e o glumă. Ha, ha, ha. E o adevărată bestie, dar îmi place mai mult cealaltă. Plerng se holba la bărbatul masiv care încă se holba la statuia acea si întrebă.
- Lui nong Plerng îi plac lui animale sălbatice?
- De ce întrebi asta?
- Ultima dată când ne-am dus să cumpărăm brelocuri, nong Plerng a cumpărat și el o panteră. Și acum nong Plerng primește asta.
Plerng a râs. Dar dădu din cap.
- Ăăă, îmi place. Mie îmi plac pisicile seducătoare. Se poate spune și asta? Phi Sin a fost uimit. Cred că a uitat că și soția lui fusese un tigru înainte, dar a fost atacat de un tigru tânăr de pe aici până când a cerut să se transforme într-un pisoi. Gândindu-se la asta, s-a apropiat și a îmbrățișat talia celeilalte persoane, cuibărindu-se și mângâindu-l fericit. Apoi...
- Miaw...
Plus că plânge.
Phi Sin s-a întors imediat să se uite la fața mea. Pare evident surprins. Dar ochii îi strălucesc, probabil înseamnă că este încântat.
- Eu am devenit o pisică. Îți place?
Ochii lui phi Sin spuneau că mă iubește mai mult. El a întins mâna și s-a jucat cu părul meu.
- Indiferent ce este nong Plerng, îmi place de el indiferent de situație. Deci, ce e în neregulă cu tine?
Desigur, Plerng are un răspuns clar. Până când a zâmbit răutăcios.
- Un jurnal.
Ascultătorul se încruntă. Nu înțeleg. Și apoi întreabă într-un mod care îi face ca încrederea să scadă brusc.
- Phi, ești atât de puternic?
O, dacă nu e amuzant acum, atunci nu știu când va fi amuzant. Puteți să o interpretați cum vreți oameni buni.
- Crede-mă, phi Sin nu este o persoană rea. Dar este foarte bun.
Plerng a privit în jos până când phi Sin s-a uitat după privirea lui. După un moment Plerng se ridică pe vârful picioarelor și îi șoptește la ureche.
- Nu, bestia mea.
Bineînțeles, phi Sin a devenit și mai confuz. Dar Plerng a chicotit fericit, ochii lui arătându-i clar fericirea. Nu doar fericirea trupului ca înainte când inima era înfricoșată.
Acum îl are atât pe bărbatul visurilor sale, care există în lumea reală, cât și bușteanul din pădurea blestemată dar și o fiară feroce care este sub stăpânirea lui. Și ai crede că toate acestea sunt într-un singur om?
Un bărbat pe nume Sin, cu o înfățișare simplă, serioasă și plictisitor. Dar el a fost cel care l-a învins complet pe Plerng.
Cred că va trebui să mă duc și să îi spun și lui Andrea asta măcar o dată.
Acum, Plerng trebuie să recunoască faptul că a fost cu adevărat supus atât fizic, cât și mental de acest bărbat pe nume... Sin.
Capitol Special: SĂ NE ÎMBRĂCĂM
- Deea, ce faci?
- Hei, Plerng! Ai ajuns exact la timp. Haide, bateți din palme! Ajutorul nostru a venit!
- Hei!!!
Eu, care tocmai terminase de vorbit cu profesorul, am intrat în aceea cameră. Prietena mea mi-a trimis un mesaj pe Line în care spunea că este acolo. Dar când am ajuns acolo am întâlnit generația tânără din anul 1 și 2, inclusiv mulți studenți din anul 3. Ceea ce este normal pentru o fată metisă a cărei față este atât de izbitoare. Când i-am văzut, am vorbit într-un mod confuz. Sunt sigur că nu am făcut nicio promisiune.
Acum juniorii aplaudă. Apoi și-au ridicat mâinile și s-au închinat zgomotos în fața lui Phi Pleng.
- Ce faci aici?
- Mintea ta are gânduri doar despre phi Sin? Andrea a profitat de ocazie să se joace, dar Plerng era și mai confuz.
- În fiecare cap, există doar phi Sin. Minte, inima și capul...
- Plerng, toată camera e plină de juniori. Cei din primul an, și-au acoperit deja urechile. Mă tem că le vei frânge inima tuturor.
Sy, care se afla într-un alt colț, și-a scos brusc capul ca să-l oprească. Asta l-a făcut pe micuț să râdă în hohote și să o spună cu gura plină.
- Sy, phi Sin tocmai mi-a sărutat sprâncenele. Nu pot să nu-mi fie dor de el.
Sy și-a dat ochii peste cap, apoi s-a aplecat să-și facă treaba în fața calculatorului.
- Și ce trebuie să fac? Camera e plină de haine.
Plerng s-a întors să-i întrebe pe juniori. Ceea ce i-a făcut pe mulți oameni să râdă.
- Phi Pleng, ai gândul doar la phi Sin. Ai uitat? Luna viitoare, facultatea noastră are o piesă de teatru, a răspuns o elevă din anul 3, ceea ce l-a făcut pe Plerng să se oprească o clipă. Înainte să se plângă pentru că a intrat în luna activităților...
Este o piesă de teatru. Deși se spune că este doar la nivel studențesc dar reputația facultății sale este, de asemenea, destul de faimoasă. Pentru a viziona nu e gratuit. Trebuie să cumperi un bilet, iar biletele se epuizează în fiecare an. Dar de data asta e obositor pentru că trebuie să mă ocup de publicitate în întreaga universitate.
Anul trecut i-am ajutat tot timpul, dar anul acesta am uitat.
- Trebuie să vindem bilete săptămâna viitoare, P’Plerng.
Un alt junior a explicat detaliile. Plerng dădu din cap.
- De aceea e atât de aglomerat.
- Toți sunt ocupați, în afară de tine. A strigat Andrea din grămada de haine. Care, chiar dacă cealaltă parte este frumoasă și poate fi actrița principală dar ea nu a adoptat aceea poziție. Mereu ea a fost în plan secund, nu vreau să spun că ea a devenit faimoasă în ultimii doi ani datorită abilităților ei. Sy însuși a ajutat la realizarea de pliante tot timpul. Cât despre mine...
- Așa că vino și fă-ți treaba.
O metisă cu niște hainele în mână mi le arată până când eu a trebuit să mă uit surprins.
Deși Plerng nu plănuia să urce pe scenă pentru a susține spectacole el nu a ajutat prea mult în culise. Ceea ce face întotdeauna este să ajute la distribuirea de pliante și la activitățile promoționale. Și se pare că azi unii au mai multe planuri ca niciodată.
- Unde ar trebui să le distribui? Le-a postat cineva pe forum?
- Am făcut deja asta. Acum am nevoie doar de cineva care să înceapă.
- Există ceva cu care te pot ajuta? Nu sunt atât de egoist încât să fug. Spuse Plerng de bunăvoie. Și asta a făcut-o pe Andrea să râdă, pentru că nu a împărțit fluturașii. Dar iese în evidență... hainele
- Du-te și pune-le.
- Hei, aceasta este o ținută de femeie.
Plerng se uită la fusta bufantă, adică în stilul epocii victoriene de o culoare crem verde, cu ochi uimitori. Nu pentru că este o croială atât de delicat și frumoasă sau pentru că pliurile arată bine dar pentru că acestea sunt haine de femeie și Andrea o să-l pună să se îmbrace ca o femeie?
- Sunt haine de femeie. „Ce coteț de găini este ăsta.” Încă știu că va trebui să port acest coteț de găini.
- Ești nebuna. Chiar dacă fața mea este drăguță, asta nu înseamnă că pot purta asta. Pune o fată să o poarte în schimb, a obiectat Plerng dezaprobator. Și nu pentru că nu îndrăznea, ci pentru că erau mulți alți oameni care erau mai potriviți. Mă uit în ochii Andreei și știu că mă intimidează, ceea ce înseamnă...
- N-ai spus tu asta? Că cu o față ca a ta, te-ai putea îmbrăca ca un travestit?
Chiar a spus asta.
- Pot să mă îmbrac, dar acesta este un eveniment important. Toată lumea mă va vedea, a spus Plerng, încrezător. El era mai frumos decât mai mult de jumătate dintre fetele din cameră. Dar erau multe fete frumoase, iar aceasta nu era doar o glumă, ci e menită să-i facă pe cei din afară să fie de acord. Metișa s-a ridicat imediat și le-a întrebat pe celelalte.
- Hei, cine nu e de acord să îl lase pe Plerng să se căsătorească?
„...”
Toată camera este tăcută.
- Hei, cine vrea să-l vadă pe Plerng îmbrăcat în femeie?
Dintr-o dată toată lumea din cameră a răspuns.
Plerng și-a arătat colții către juniorii săi, dar fiecare persoană i-a zâmbit larg înapoi.
- Ia-le pe tine, Plerng. Cred că trebuie să arăți superb după ce te îmbraci.
- Așa e, phi. De mult voiam să văd asta. Și este doar un lucru mic, îți garantez că vei arăta bine.
Deodată, un val de susținere a venit, făcându-l pe Plerng să se întoarcă și să se uite la cea care a venit cu această idee, ea a ridicat o sprânceană și a spus cu un zâmbet provocator.
- Sau nu ești sigur că vei fi drăguț? Nu ești de acord.
- O să te impresionez.
- Atunci hai îmbracă-te sau ți-e teamă că Phi Sin te va vedea?
- Nu mi-e frică. Dacă phi Sin m-ar vedea ar fii șocat. Mă crezi?
- Deci, vrei să te căsătorești?
- Da! Bine, bine, a acceptat Plerng provocarea. Nu pentru că a picat în plasa trucului, ci pentru că nu vrea să-i dezamăgească pe juniorii lui. Pentru că, dacă ar fi cu adevărat pacalit, cum ar fi? Ce fel de față ar face Sin? Și asta a făcut-o pe Andrea să zâmbească și mai tare decât un diavol. Ea a luat o cutie de cosmetice profesionale și le-a pus pe masă.
Atunci Plerng și-a amintit.
Prietena mea este o regină a farselor. Asta nu e ca să păcălească pe toată lumea? Chiar înainte să vin m-am uitat la fața ei... dar nu sunt sigur.
Sin a fost destul de surprins când a primit un mesaj de la o prietenă apropiată... Andrea.
Mesajul îi spune să meargă la subsolul clădirii școlii centrale. Sin a fost dispus să meargă cu Mix care la însoțit. El a primit vești de genul... Se spune că astăzi studenții de la artele comunicării promovau o piesă de teatru, așa că intenționa să-l găsească pe nong Plerng, care probabil era pe acolo.
Clădirea centrală este întotdeauna destul de aglomerată. Dar astăzi mai mult că niciodată. Și apoi am văzut o femeie într-o rochie care la prima vedere puteai spune că e... e din piesa de teatru.
Dar lui Sin nu-i păsa. A scanat împrejurimile în căutarea unei siluete mici care îi atrăgea întotdeauna atenția cu părul lui roșcat-șaten.
A văzut-o pe Andrea și pe Sy care nu erau departe. Dar nu l-a văzut pe iubitul său.
„E ciudat pentru că acești trei prieteni sunt mereu lipiți unul de celălalt până la moarte.”
Era gândul persoanei care a ridicat telefonul și intenționa să îl sune ca să îl întreb unde este, dar...
- Te rog, ia-l.
- Da...hum!
Sin nu a observat că fata în fustă pufoasă se apropia de el și i-a dat un fluturaș. Până când l-a luat automat dar vocea pare... Familiaritatea a fost cea care m-a făcut să mă întorc să mă uit și apoi fluturașul mi-a căzut din mână când am văzut clar chipul fetei.
- Nong... Plerng
- Astăzi mă cheamă Ploen. Sunt frumoasă, Sin?
Sin era uluit.
Da, Sin știe că iubitul lui e o persoană drăguță, ai putea spune că e extrem de drăguță, dar când se îmbracă așa și se machiază cuvântul „frumoasă” ar putea fi chiar o subestimare!
Acum, fața lui deja drăguță este și mai izbitoare cu machiaj, dar nu era un machiaj prea îndrăzneț pentru a fi înfricoșătoare, arăta încă natural, doar face ca părțile bune să iasă mai mult în evidență. Ochi mari și rotunzi arată și mai fermecători și drăguți cu acel fard de pleoape de culoare deschisă. Genele lungi și groase. Obrajii sunt rozalii, buzele sunt decorate cu ruj roz deschis care se combină perfect cu o piele foarte albă, care are deja capitalul original, trebuie să spun că este foarte frumoasă.
Numai că încă nu am terminat. Părul lui roșcat-șaten, ușor ondulat, a fost înlocuit de un coc frumos ondulat, prins pe jumătate cu o panglică de aceeași culoare ca rochia. Totul se potrivește atât de bine cu o fusta pufoasă, doar că partea cea mai izbitoare nu este fusta bufantă. Dar partea superioară are un decolteu larg care arată piele albă de pe tot gâtul și de pe claviculă. Ținuta mare îl făcea să pară și mai mic.
O femeie frumoasă îmi zâmbea dulce și spusese că o cheamă Ploen.
- Ești uluit, nu-i așa? E vorba de talentul meu.
Andrea a venit și s-a oprit într-o parte apoi l-a întrebat pe un ton amuzat.
- Oricum sunt deja drăguț. Ai dat de două ori cu pensula și crezi că sunt mai frumoasă.
- Astăzi ești o femeie. Vorbește politicos, a spus frumoasa metisă râzând, iar micuțul om și-a ridicat capul ca să o privească apoi își folosește ambele mâini pentru a ridica tivul fustei dar Sy îl trage de mâna și spune sarcastic.
- Ești deja o doamnă?
Sin credea că ar trebui să fie o priveliște ciudată, dar de ce continua să zâmbească mai larg?
- Ce crezi, phi Sin? Plerng este frumos?
Persoana din fața lui s-a întors să-l întrebe. Și asta l-a făcut pe Sin să zâmbească și mai tare decât înainte.
- Phi Sin, întoarce-te mai întâi pe Pământ. Nu merge prea departe, a spus Deea chicotind, ceea ce l-a făcut pe Plerng să întindă mâna și să-l pălmuiască.
- Phi Sin ești treaz. Ești suficient de uimit?
- Uh, da.
Tânărul a tresărit. Privind acei ochi sclipitori, mă face să vreau să îl duc acasă chiar acum.
- Ce părere ai, phi Sin?
Tipul drăguț i-a cerut părerea din curiozitate. Și tipul cel mare a răspuns, delirant.
- Cea mai frumoasă persoană pe care am întâlnit-o vreodată.
Zâmbet!
„Când am văzut asta, mi-am dorit și mai mult să îl iau acasă!”
Sin răcnește în inima lui pentru că atunci când a terminat de vorbit omul care nu este foarte timid când primește complimente, roșea puternic, îmi cobor privirea și pur și simplu nu mă uit la el. Ambele mâini s-au mișcat pentru a strânge strâns fusta și arăta ca o persoană foarte timidă. Cum aș putea să îl las în lumina reflectoarelor altor persoane?
- Când te lăudăm ai acceptat cu mândrie. Dar acum că phi Sin te admiră te rostogolești ca un miriapod, a criticat Andrea. Tipul care era trimid s-a uitat urât la mine.
- Acesta este soțul meu. Este greșit din partea mea să fiu timid cu soțul meu?
- Așa de drăguț.
Sin repetă când o persoană drăguță îl numește soț, până când am întins mâna să-l prind de încheietură, dar...
Brusc.
- Nu vreau să-i zdrobesc visele lui phi Sin. Dar te rog, nu lua cu tine pe oaspetele nostru, înainte să-l poată trage mai aproape, Sy și-a pus mâna pe umărul meu până când a trebuit să mă întorc și să mă uit.
Sy mi-a trimis un zâmbet politicos. Tonul era complet greșit. Apoi m-am întors să mă uit atât la travestit, cât și la femeia adevărată.
- Puteți să vă opriți din a vă joacă acum. L-am îmbrăcat elegant ca să împartă pliante nu să se căsătorească cu tine phi Sin.
- Nu ați făcut asta doar ca să mă vadă P’Sin, Sy, a argumentat Pleng. Asta îl face pe ascultător să se simtă din ce în ce mai în derivă.
- Nu am făcut-o special pentru ca să văd ce va spune Sin, Deea a spus chicotind. Dar pentru Sy nu e amuzant pentru că a apucat cealaltă încheietură a lui Plerng apoi a exercitat mai multă forța pentru al trage.
- Chiar dacă phi Sin a venit să te vadă nu te baza încă pe el. Vino și termină-ți treaba mai întâi, apoi te las să te întorci. În plus, hainele trebuie returnate nu poți să le porți că să te joci acasă. Dacă vrei poți lua altă ținută. Așa că ai răbdare deocamdată. Plerng s-a întors și a făcut imediat ochii mari.
- Ce ținută?
- Probabil uniforma studențească a lui Deea. Poți să te duci și să alegi din cameră. Sunt atât de multe. Sy a spus asta și s-a întors să-l privească cu respect pe Sin.
- Phi Sin, te rog ai răbdare. Îți voi elibera soția cât de curând.
- Nu sunt fată, Sy.
- Atunci te rog să mă ajuți o zi. Plerng a fost târâtă înapoi la muncă, dar s-a întors totuși să se uite la Sin și a țipat.
- Phi Sin, te rog ai răbdare. Frumoasa Pleon se va întoarce la tine. Phi îmi va scoate hainele și ne vom juca.
Am râs în hohote. În timp ce Mix însuși stătea și privea în liniște, apoi el a spus-o cu uimire.
- E mai frumos decât o femeie.
- El este cel mai frumos în ochii mei de mult timp.
Sin a spus-o cu deplină încredere, genul ăsta de cuvinte îl face pe ascultător să se întoarcă și să se uite la mine cu uimire înainte de a vorbi.
- Se pare că vei munci din greu în seara asta. Dar, ei bine, arată atât de frumos.
Chiar dacă Sin nu le spune prietenilor săi că, indiferent dacă nong Plerng se îmbracă sau nu în femeie, el îl va privi mereu cu acești ochii. Dar dacă îl întrebi, ar trebui să întrebi în ce seri a făcut sex cu nong Plerng și nu a trebuit să se prefacă și nici să se rețină. El a făcut-o din greu. Chiar acum, vrea să le lege ochi tuturor bărbaților care se uită la nong Pleng!
De data aceasta, a vrut să vorbească cu voce tare, ca toată lumea să știe că acea frumusețe este soția lui.
„Data viitoare, dacă vrei să te îmbraci în femeie, te rog fă-o fără să te vadă nimeni.”
Ideea unei persoane geloase trebuie să se oprească în acest moment.
- Tada! Sunt drăguță? Versiunea pentru studenți.
Cei doi se întorseseră în camera lor. Micuțul a spus să aștept un moment. Nu după mult timp Plerng a ieșit din dormitor cu o ținută minionă de studentă cu o fustă. Fața lui încă nu este demachiată, dar și-a schimbă peruca cu una cu par lung care îi face fata să arate incredibil de drăguț.
Imaginea l-a făcut pe Sin să îl privească cu uimire.
- I-am spus vreodată lui phi Sin că eu sunt extrem de încrezător că, dacă mă îmbrac așa sunt mai frumoasă ca oricine altcineva? Cum este? Ești uluit, nu-i așa? a spus Plerng cu mândrie. Apoi s-a întors să-i arate.
- Uite, eu am împrumutat o perucă. Phi Sin îți place oameni cu părul lung, nu-i așa?
Tânărul era pe punctul de a se apropia și de a îmbrățișa pe cealaltă persoană, dar a trebuit să se oprească pentru că... Plerng a continuat să vorbească. Sprâncenele groase se încruntară brusc până când micuțul însuși și-a plecat puțin capul părând timid.
„E așa drăguț și adorabil.”
- Ei bine, fosta iubită a lui Sin avea părul lung. Poate că eu nu sunt femeia potrivită pentru tine. Dar eu sunt mai frumoasă decât fosta ta iubită.
Sin tocmai a aflat că iubitul lui se gândește în secret la nong Bua.
Gestul persoanei care își plecă capul cu nesiguranță îl face pe Sin să se apropie de el și...
Brusc.
- Phi Sin, stai puțin. Nu o scoate încă.
Sin nu a ezitat să-i smulgă peruca de pe cap, lăsând să apară părul roșcat-șaten. Sin a așezat peruca pe o masă din apropiere apoi privește în ochii persoanei care pare că era dispusă să poarte haine feminine pentru el.
- Nong Pleng, ascultă-mă.
Ambele mâini îi susțin ușor obrajii limpezi. Apoi folosește degetul mare pentru a șterge rujul rămas.
- Îmi place nong Plerng cu părul scurt și ondulat mai mult decât cu părul lung și drept. Îmi place nong Plerng când nu trebuie să se machieze. Îmi place culoarea naturală a buzelor tale. Îmi place când nong Plerng poartă cămăși supradimensionate cu pantaloni scurți, nu cu fustă. Îmi place Nong Plerng pentru că nong Pleng nu este femeie sau bărbat. Spuse Sin pe un ton ferm și hotărât.
- Micuțule, fii pur și simplu fi tu însuți.
Dacă cealaltă parte o face doar pentru el, el va spune că nu este deloc necesar, pentru că el îl place așa cum este. El chiar îl iubea pe nong Plerng.
Plerng își plecă ușor capul.
- Phi Sin, nu ești trist că eu nu sunt o femeie?
- Nu, pentru că dacă Nong Pleng ar fi femeie, Drew nu m-ar fi rugat să mă întorc cu nong Pleng și povestea noastră nu s-ar fi terminat așa.
Spuse tânărul zâmbind. Apoi apasă un sărut pe obrazul limpede. Recunosc că îmi place mai mult când nu este machiat. Apoi îi vorbește micuțului pentru ai da încredere.
- Sunt doar o persoană plictisitoare dar te iubesc atât de mult.
Ambele perechi de ochi s-au întâlnit. Apoi Sin a văzut cum lacrimile îi umple ochii frumoși, iar ascultătorul și-a mușcat buza strâns. Apoi s-a aruncat spre el și l-a îmbrățișat.
- Mulțumesc, phi Sin.
- Eu sunt cel care ar trebui să-ți mulțumească pentru că te-ai căsătorit cu mine în felul acesta.
Plerng a zâmbit timid. Apoi s-a mișcat să-mi șoptească ceva la ureche.
- Din moment ce am discutat totul... dă-mi-le jos.
Și de data aceasta, domnul Sin a răspuns cu deplină încredere.
- Eu așteptam ca nong Plerng să mă invite să fac asta.
Apoi, întreaga cameră s-a umplut de râsete vesele. Iar limbajul corpului este cântat în ritmul muzicii fierbinți.
Sin a înțeles clar ce a spus iubitul său.
Nu-i pasă dacă iubitul lui este femeie sau bărbat, pentru că inima îi spune că îl iubește pe nong Pleng mai mult decât orice pe lume.
Sfârșit 💜
Despre UNIKA
Bună, sunt UNIKA și iubesc filmele, muzica și cultura asiatică. Îmi petrec atât de mult timp vizionând kdrama încât am decis să și traduc. Deci voi traduce, cât îmi permite timpul, tot ce este aparte.
Acest blog îmi oferă posibilitatea să vă împărtășesc mai bine iubirea mea pentru lumea și cultura asiatică prin articole și informații, sper eu cât mai utile și pe tematici diverse, iubire care nu se poate exprima pe deplin doar prin traducerea filmelor și serialelor asiatice.
De ce UNIKA?
Un acronim sună mai bine decât numele meu care este prea comun.
Pe curând dragilor!
Comentarii